49 matches
-
O, Doamne, ce bogat erai pe vremea-aceea! FLORILE DALBE Trei păstori de-ai runcului, Vin să cânte Pruncului, Florile dalbe, Iar în brațe cu un miel, E-un cioban mai mititel, Florile dalbe. Steaua de la oiște, S-a oprit prin boiște, Florile dalbe. Vrea și ea domnescul strai, Ca magii-n veșmânt de crai, Florile dalbe. Iosif, moșul zorilor Dă colindătorilor, Florile dalbe, Din coșarcă darul bun Și-un „mulți ani!” pentru Crăciun, Florile dalbe. Îngeri - șoapta inului, Suflă umbră crinului
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
Bahna, Nicorești, Pârâu Boghii, Satu Nou Comuna Ștefan Cel Mare Sate: Ștefan Cel Mare, Bogdana, Gutinaș, Negoiești, Rădeana, Viișoara Comuna Târgu Trotuș Sate: Târgu Trotuș, Tuta, Viișoara Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 10 Comuna Căiuți Sate: Căiuți, Blidari, Boiștea, Florești, Heltiu, Mărcești, Popeni, Pralea, Vrânceni Comuna Cleja Sate: Cleja, Somușca, Valea Mică Comuna Corbasca Sate: Corbasca, Băcioiu, Marvila, Pogleț, Rogoaza, Scărișoara, Vâlcele Comuna Coțofănești Sate: Coțofanești, Boiștea de Jos, Borșani, Bâlca, Tămășoaia Comuna Faraoani Sat: Faraoani Comuna Găiceana Sate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 10 Comuna Căiuți Sate: Căiuți, Blidari, Boiștea, Florești, Heltiu, Mărcești, Popeni, Pralea, Vrânceni Comuna Cleja Sate: Cleja, Somușca, Valea Mică Comuna Corbasca Sate: Corbasca, Băcioiu, Marvila, Pogleț, Rogoaza, Scărișoara, Vâlcele Comuna Coțofănești Sate: Coțofanești, Boiștea de Jos, Borșani, Bâlca, Tămășoaia Comuna Faraoani Sat: Faraoani Comuna Găiceana Sate: Găiceana, Arini, Huțu, Popești Comuna Huruiești Sate: Huruiești, Căpotești, Florești, Fundoaia, Ocheni, Perchiu, Prădaiș Comuna Orbeni Sate: Orbeni, Scurta Comuna Parava Sate: Parava, Drăgușani, Rădoaia, Teiuș Comuna Pâncești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Sate: Micșunești, Budești, Climești, Micșunești Comuna Girov Sate: Girov, Boțești, Căciulești, Doina, Dănești, Gura Văii, Popești, Turturești, Verșești Comuna Grumăzești Sate: Grumăzești, Curechiștea, Netezi, Topolița Comuna Horia Sate: Horia, Cotu Vameș Comuna Negrești Sate: Negrești, Poiana Comuna Petricani Sate: Petricani, Boiștea, Țolici, Târpești Comuna Războieni Sate: Războienii de Jos, Borșeni, Războieni, Valea Albă, Valea Mare Comuna Ruginoasa Sate: Ruginoasa, Bozienii de Sus Comuna Secuieni Sate: Secuieni, Bașta, Bogzești, Butnărești, Bârjoveni, Giulești, Prăjești, Secuienii Noi, Uncești Comuna Ștefan Cel Mare Sate: Ștefan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
de 1,5 m înălțime să le oprească în drumul lor, în căutare de apă de mică adâncime, cu curent puternic și foarte oxigenate, cu funduri formate din pietriș curat. Masculii ajung primii în locurile de depunere a icrelor. În timpul boiștii (bătăii) femela e urmărită de 3-4 masculi, care se luptă între ei. Dintre victorioși, fiecare femelă își alege un singur mascul. După cucerirea unei femele masculul o apăra de eventualii pretendenți. Ambii reproducătorii (părinți) participă la construcția cuibului, scormonind prundișul
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
este atestat documentar de Domnitorul Ieremia Movilă în aprilie 1598, dar mănăstirea exista deja cu mult inaintea acestei date, ctitorul său fiind Domnitorul Petru Șchiopul (n. 1537 - m. 1594). În această ctitorie s-au mutat, pe la 1550, călugărițele de la Mănăstirea Boiștea (atestată printr-un document din 6 iunie 1446). De la Mănăstirea Topolița pleacă, în 1781, Maica Olimpiada și construiește un nou așezămănt mănăstiresc la Văratec, între anii 1781-1785. În 1790, locțiitorul de mitropolit Ambrozie vede că, din cauza extinderii satului, mânăstirea Topolița
Topolița, Neamț () [Corola-website/Science/301689_a_303018]
-
Boiștea este un sat în comuna Petricani din județul Neamț, Moldova, România. Situat la o distanță de 9 km de orașul Târgu Neamț (urmând calea rutieră), satul Boiștea se găsește la baza versantului sudic al dealului cu același nume. Spre deosebire de versantul
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
Boiștea este un sat în comuna Petricani din județul Neamț, Moldova, România. Situat la o distanță de 9 km de orașul Târgu Neamț (urmând calea rutieră), satul Boiștea se găsește la baza versantului sudic al dealului cu același nume. Spre deosebire de versantul sudic, cel nordic este mai abrupt și la baza lui se află satul Blebea, o suburbie a orașului Târgu Neamț. Dealul Boiștea este situat pe latura sud-estica
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
Neamț (urmând calea rutieră), satul Boiștea se găsește la baza versantului sudic al dealului cu același nume. Spre deosebire de versantul sudic, cel nordic este mai abrupt și la baza lui se află satul Blebea, o suburbie a orașului Târgu Neamț. Dealul Boiștea este situat pe latura sud-estica a orașului Târgu - Neamț, pe partea dreapta a râului Ozana, chiar la ieșirea din depresiunea subcarpatică. Are altitudinea maximă de 582 m și este bine împădurit în special de foioase, predominând stejarul .( 1) În anumite
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
la ieșirea din depresiunea subcarpatică. Are altitudinea maximă de 582 m și este bine împădurit în special de foioase, predominând stejarul .( 1) În anumite porțiuni se întâlnesc și arbori ce aparțin ordinului conifere, ne referim în speță la molid. Satul Boiștea face parte din comuna Petricani, 47°10' latitudine nordică 26°28' longitudine estică, comună cu o populație de 5.645 (2) locuitori și se învecinează la sud cu satul Târpești, sat în care s-a născut și încă își desfășoară
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
din numele de referință în arta naivă .(3) Dacă în satul Târpești obiectele etnografice și folclorul și-au găsit un loc pentru a nu intra în uitare și pentru a nu se pierde în Casa Muzeu Nicolae Popa, în satul Boiștea încă se păstrează în stare naturală și nu în captivitatea dată de camerele unui muzeu sau de copertele unei cărți, dacă ne este permisă o astfel de afirmație, un obicei ce își pierde amintirea în negura timpurilor : Coroana. În Sâmbăta Mare
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
Coroana. În Sâmbăta Mare, în timp ce tații rămân să vadă de gospodărie, iar mamele și surorile rămân să pregătească bucatele tradiționale de Paști (cozonac, pască, ouă roșii, friptură de miel, drob ș.a.) flăcăii din sat, cu mic cu mare, urcă pe Dealul Boiștea pentru a ridica coroana. Mai corect spus pentru a ridica coroanele. La început era o singură coroană ce se ridica pe culmea dealului, dar de prin anii 70 ai secolului trecut, flăcăii din sat s-au împărțit în două tabere
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
ajunge până în sat. Ca urmare a acestui fapt cei care ridică coroana dincolo de acest pârâu se numesc pârăoani, iar datorită faptului că acea parte a dealului este mai înaltă și rotunjită, deși nu e un alt deal, e tot Dealul Boiștea, localnicii o numesc Dealul Pîrăoanilor. Pârăul a săpat de-a lungul timpului în deal o adevărată prăpastie ceea ce creează într-adevăr impresia existenței a două dealuri distincte și vecine. Atât boiștenii cât și pârăoanii parcurg exact aceleași etape în ridicarea
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
cenușiu-albăstrui sau verzui întunecat cu flancurile argintii și abdomenul albicios. Se remarcă numeroase pete negre pe corp, dorsală și caudală, lipsa petelor roșii și existența unei dungi multicolore în lungul liniei laterale, care lucește în culorile curcubeului de unde și denumirea. Boiștea are loc în lunile octombrie-decembrie, când se depun circa 1000 icre/kg, corp din care vor ieși în primăvară alevinii. Rata de supraviețuire este extrem de mică, din cele 1000 icre ajungând maturi și la rândul lor reproducători doar 1-3 păstrăvi
Păstrăv () [Corola-website/Science/312628_a_313957]
-
au rămas aici în țărâna hotarului, iar în curtea bisericii de lemn a fost înmormântat eroul Alexandru Todea. Un mărăciniș pe numele de Mânjele. Păduri: Pășuet, (Ptișcuța) Chișcuța?, Muncei. Pajiști și terenuri arabile: Unghiul Mare, Tabăra, Rîtul Brebilor, Pusta, Sorți, Boiște, Valea Păușei, în marginea Sorți. Fântâni: Fântâna Albă, în Ptișcuța era Fântâna Boilor, în Muncei Fântâna cea Bună, în Tabăra, Fântâna Taberei. Denumirea actuală de Poarta Sălajului a fost dată de prefectul județului Sălaj Eugen Chiș în 1946, dar în
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
Jăvreni, formată din satele Jăvreni, Flocești, Heltiu, Boiștea-Boierească, Boiștea-Răzășească și Boiștea-Galin, având în total 1007 locuitori ce trăiau în 583 de case; aici erau trei mori de apă și patru biserici (două la Jăvreni și câte una la Heltiu și Boiștea Boierească). Anuarul Socec consemnează comunele în aceeași plasă. Bogdana avea acum 2500 de locuitori în satele Bogdana, Borzești, Cerchezeștii-Lahovari, Gârbovanu, Gutinaș, Livada, Negoești, Valea Seacă și Rădeana. Comuna Jevreni avea 1629 de locuitori în satele Boiștea-Boierească, Boiștea-Răzeși, Boiștea Călin, Ciuperci
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
Heltiu și Boiștea Boierească). Anuarul Socec consemnează comunele în aceeași plasă. Bogdana avea acum 2500 de locuitori în satele Bogdana, Borzești, Cerchezeștii-Lahovari, Gârbovanu, Gutinaș, Livada, Negoești, Valea Seacă și Rădeana. Comuna Jevreni avea 1629 de locuitori în satele Boiștea-Boierească, Boiștea-Răzeși, Boiștea Călin, Ciuperci, Corbu, Flocești, Heltiu și Miclăușoaia. În 1931, comuna Bogdana se regăsește cu denumirea de "Borzești". În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău, iar autoritățile comuniste au început după 1952 evoluția forțată a
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
a proba o atare evaluare era nevoie de coborârea în istorie. Aflăm astfel că întemeierea comunității se produce între 1781-1785 prin stareța, cu aura mitică, Olimpiada, ajutată de duhovnicul Iosif, dar există și un „înainte” prin doua așezăminte mai vechi, Boiștea și Topolița, la rândul lor consemnate în documente, prima, în 6 iunie 1446, în timpul Voievodului Ștefan al II-lea, iar a doua, un secol mai târziu. Descrierea din capitolul I Chipuri de îndrumători duhovnicești la Mănăstirea Văratic cu paragrafele I.
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
-lea și aflat pe strada Dumbravei. În rest, cinci alte obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate clasificate ca monumente de arhitectură: complexul de instalații tehnice hidraulice din cartierul Boiștea, cuprinzând o dârstă hidraulică (datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea), o piuă hidraulică și o vâltoare (ambele de la începutul secolului al XX-lea); biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (1808, cu adăugiri în 1884); moara de apă Hazaparu (începutul secolului
Dărmănești () [Corola-website/Science/297039_a_298368]
-
Coțofănești este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bâlca, Boiștea de Jos, Borșani, Coțofănești (reședința) și Tămășoaia. Comuna se află în extremitatea sudica a județului, la limita cu județul Vrancea, pe malul drept al Trotușului în bazinul afluentului acestuia Bilca. Este traversată de șoseaua națională DN11A, care leagă Oneștiul de
Comuna Coțofănești, Bacău () [Corola-website/Science/300665_a_301994]
-
poalele Culmii Pleșu, Vârful Vânători (624 m). Principale forme de relief sunt Depresiunea Neamțului (Ozana - Topolița) și dealurile și culmile ce țin de Subcarpații Moldovei: Culmea Pleșu (culme submontană) la nord, dealurile Movilelor, Humulești și Ocea la sud, și dealul Boiștea care închide valea Ozanei la est. Culmea Pleșului, cu o lungime de 24 km, situată la nord, are înălțimea maximă de 913 m. Înspre orașul Tîrgu Neamț, se află vârful Vânători care are altitudinea de 623 m, ce se ridică
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
se ridică cu aproape 250 m deasupra albiei râului Ozana, printr-o pantă stâncoasă. Înspre sud dealurile au aspect de coline datorită înăltimilor lor nu foarte mari: Dealul Movilelor (440 m), dealul Humulești (410 m), dealul Ocea (400 m). Dealul Boiștea este situat pe latura estică a orașului Tîrgu Neamț, pe cealaltă parte a râului Ozana, la ieșirea din depresiunea subcarpatică. Are altitudinea maximă de 582 m și străjuiește întreaga vale, mai ales că versantul nordic este mai abrupt. La baza
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
Neamț să devină de sine stătător și nu sub conducerea și stăpânirea Mânăstirii Neamț. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Târgu Neamț era o comună urbană, reședință a plășii de Sus-Mijlocul a județului Neamț și formată din diviziunile Neamțul, Berăria, Boiștea, Haralambie, Pârâul-Ursului, Pometea, Prundu și Țuțuieni, având în total 6690 de locuitori. În oraș se aflau un spital, două școli primare de băieți, cu 276 de elevi, și una de fete, cu 136 de eleve, opt biserici ortodoxe, mai multe
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
Petricani este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Boiștea, Petricani (reședința), Târpești și Țolici. Comuna se află în nord-estul județului, la sud-est de orașul Târgu Neamț, pe malurile râului Topolița. Este străbătută de șoseaua județeană DJ155I, care o leagă spre vest de Grumăzești și Târgu Neamț (unde se termină
Comuna Petricani, Neamț () [Corola-website/Science/301659_a_302988]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa de Sus-Mijlocul a județului Neamț și era formată din satele Petricani, Târpești, Petricanii de Sus (Petricanii Agapiei), Curechiștea de Jos, Slobozia, Țolicea, Boiștea, Grași, Blebea, Fabrica, Ingărești, Julfeni, Mănești, Plopi, Schitu și Târgu Nou, având în total 3334 de locuitori. În comună existau șase biserici și patru școli mixte (la Blebea, Boiștea, Petricani și Târpești) cu 127 de elevi. Anuarul Socec din 1925
Comuna Petricani, Neamț () [Corola-website/Science/301659_a_302988]