35 matches
-
simbolizează pe Irod cel rău, turcul, care a ucis miile de pruncii până la 2 ani. Cine se îmbracă în turcă își pierde năravul, nemaiputând merge la biserică cca. șase săptămâni de zile(Fochi, p. 337). -Ceată cu ursul: ursul, țiganul, boreasa, boierul, jocul ursului-ceata ursarilor, fără măști: Foaie verde lemn uscat,/ Ia-ți muierea, măi Ursac,/ și învârtește-o după plac,/ Ca să placă la tot sat.// Iar acuma noi plecăm,/Sănătoși să vă lăsăm,/ Sănătoși și cu mulți bani,/ La Anul
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
cap Fetițele de până la 7-8 ani poartă părul rătunzat (tăiat rotund de jur împrejurul capului), iar pe masura ce crește îl împletesc în 2 cozi lăsate pe spate (de care se agață o partă-panglică simplă sau colorată, care reflectă statutul social sau lâna colorată-pletence). Boresele (femeile mai în vârstă) și bătrânele poartă părul în cozi strânse la ceafa sau peste cap (cele două cozi de la spate sunt aduse în cerc către frunte, peste care se pune marama în zilele de sărbătoare sau basmaua care se
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
cândva albe, acum însă mai degrabă păreau a fi cenușii. Unii păstraseră însă pe dânșii pufoaicele albastre, pătate și chiar rupte pe alocuri, în care munciseră cu puțin înainte. Fiind sâmbătă, coborau la oficiul poștal din Umileni ca să trimită bani boreselor rămase acasă la Maramu, cum ziceau în limbajul lor eliptic, să păzească de casă și coconi. Erau aduși de brigadierii silvici, căci erau familiarizați cu munca la pădure, angajați și plătiți cu săptămâna, cam de după recoltatul porumbului și până în ajunul
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1472807659.html [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
la o bericică. Era mulțumit și era și iubit! Ce dacă mai scârțâia din încheieturi? Boala lungă, sănătate sigură! Trebe'că tocmai Necuratu' l-a-mpins să păcătuiască, adică să-și pună el pirostriile! Nemernica, aprozarista, țoapa, hahalera aia de boreasă, i-a mâncat lui capu' și alte chestii! Putem să fumăm aici, băi, da sau nu? Suntem în biserică, ce mama dracului! se enervează iar Buletin. Cre' că puteți pipa, dar să scuturați scrumulețul pe ziare, nu pe jos, vă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
le Îmblânzi, a le Îmbuna); În cazul În care ele nu găsesc sare, pită și apă ursesc copilului o soartă rea. Despre semnificația ursitoarelor scrie și Ștefania Cristescu-Golopenția, În Gospodăria În credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș: Spun boresele că Înainte vreme, Înainte de botez, uneori chiar a treia zi. Făceau seara o scaldă copilului. Apoi se punea pe masă o glajdă cu rachiu, un blid cu vreo 8-9 linguri pe el și cu mâncare În el și o pchită
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mai e obiceiul acesta. Oamenii nici nu-și prea reprezintă precis ursitorile. Ei Îți spun cam așa: Orcare are două ursitori. Trei zâle șade-n jurul lui și-l ursăște. Sunt două sfinte ca și ăle de sus (măiestrele). Spun boresele că Înainte vreme ursitorile urseau cu voce tare «de auzea moașa». Și ce-i hi ursât, apoi să te tot ferești, că nu poci să scapi. Se povestește În sat Întâmplarea unui «ficior ursit să se-nece-n fântână» și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
în special, asupra relațiilor interumane, asupra iubirii, dar și să consemneze reverii, experiențe onirice, precum trăirea în întregime „a Antichității grecești într-o noapte”, în pagini de autentică poezie. După 1933, prozatorul va mai da câteva povestiri satirice, o nuvelă, Boresele din peșteră, în care mediul tradițional al satului de munte este bine surprins, și două nuvele istorice, Evocare și A doua întâlnire, ambele de o artă superioară. Personalitate contradictorie, D. a lăsat o operă inegală, din care totuși rezistă o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
gata să țină o conferință cu orice subiect, În orice adunare sau urbe din țară și la orișice dată din calendar, iarăși fiindcă i se plătea. Am văzut ardelence cu pielița curată și catrințe proaspete pe ele, unele tinere, altele „borese“ În toată firea, slujind prin hotelurile cu odăi multe În care se perindau zi și noapte perechi-perechi de Îndrăgostiți ocazionali pentru o desfătare de o clipă; aducându-le ștergarul, apa caldă, netezind așternutul mânjit după plecarea acestora, scoțându-le lăturile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
decât Cârțișoara noastră. Și cum se întâmpla ca totul să se petreacă tocmai într-o frumoasă zi de vară, în care mai toată suflarea satului se afla în luncă, copiii la scaldă, fetele suflecate pân-la brâu ducând rufele la râu, boresele cu maiul la bătut în unda curată a râului țoalele bărbaților nădușiți de truda treburilor gospodărești de tot feliul, flăcăii trăgând la coasă să culce iarba pentru vitele lor ce se cereau hrănite peste an, primii locuitorii ai pământului care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
chihlimbarului, drupă dulce sau dulce amăruie, foarte mult degustat de oameni, mai dă și un lemn mult solicitat de industria de mobilă. Nu trebuie să ne scape din vedere Nucul, (Juglans regia), din familiajuglandaceelor , la care cârțișoreanul, dar mai ales boreasa lui țin foarte mult în primul rând pentru fructul său, o drupă cu sâmburele comestibil, plăcut la gust, hrănitor și sățios, bogat în grăsimi (52 - 77 la sută), proteine (12 - 25 la sută) și o serie de vitamine. Tulpina sa
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
avea să-și dea seama că poate pune să facă treaba asta, unda râului ce-i trecea pe sub fereastră, a obligat-o să învârtă roată de piatră peste altă piatră ca să-i trimită prin scoc făina atât de așteptată de boreasă și de copii, ca să prepare pâinea sau mămăliga aburindă cu care să-și potolească foamea de după truda zilnică. Așa a apărut această meserie a morăritului. Urmare necesităților crescânde au apărut pe cursul acestui generos râu fără de care probabil că satul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fiecare suflet al satului). Nu e mult, dar nu e rău. Statistica nu ne vorbește și despre numărul de galițe pe care tot omul le ține în curte pentru ouă, pentru carnea lor gustoasă și chiar pentru puful din care boresele au mai tocmit oarece perne moi. Și care după cum se vede în gospodăria fiecăruia, s-ar părea că nu-s tocmai puține. Iar dacă aruncăm privirea peste pălan până mai în spatele curții, încolo către grădină, o să observăm, după cum și statistica
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
călimara cu cerneală violetă a primăriei și în final să semneze fie angajamentul că într-un timp minim va preda cota obligatorie la baza de colectare, fie cererea de intrare în colectivă, total contrar dorinței și aspirației lor, contrar opoziției boreselor și a celorlalți membri ai familiei, creând dezbinări și stări conflictuale în multe case în care altfel întotdeauna domnise liniștea. Sub aceste auspicii vor lua naștere și cele două gospodării colective din Cârțișoarele noastre. Este prea binecunoscut basmul românesc în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
al lor. Dar din noiembrie 1961, «tovarășii» activiști de la raion s-au pus pe treabă. S-au organizat echipe ce se aflau zilnic în teren, care mergeau din casă în casă ca să-i convingă pe oameni, dar mai ales pe boresele care se mai întâmpla să le arunce și câte un lighean cu lături în cap, despre superioritatea lucrării pământului în colectiv. Tovarășii activiști Mârza, Greavu, Cristian Cornel și încă mulți alții deveniseră personalități notorii, în sat, spaima bieților oameni care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nesperate, din fiecare familie unu, doi sau trei membri se angajează la oraș, unde oamenii serioși se califică rapid în meseriile cele mai solicitate, lăcătuși mecanici, constructori de utilaje, chimiști, specialiști în producția de armament, constructori de blocuri de locuințe. Boresele de regulă rămân acasă și întrețin gospodăriile, în paralel mai realizează și oarece zile muncă la C.A.P.ul care cunoștea de acum tot mai înalți indici de mecanizare, la care multe din lucrările necalificate, recoltatul cartofilor și porumbului mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dacă bunicii și străbunicii noștri după abolirea iobăgiei de la ’848 l-au furat pe grof până l-au determinat să-și ia lumea-n cap și să-și vândă moșia pe un preț derizoriu, de ce n-am sustrage și noi, boresele anilor lumină, un sac, doi de cartofi, uneori char o tonă, două, adunați de pe lot în urma studenților veniți de la Sibiu care recoltau și ei fără convingere, așa în dorul lelii. Transportul acestei recolte ilicite la domiciu era asigurat de cele mai multe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
alai pleacă la casa miresei, strigăturile de acuma se adresează acesteia: Acolo alaiul e așteptat cu porțile larg deschise cu stâlpii frumos împodobiți de sărbătoare, cu crengi de brad, cu flori și cu multă verdeață. Un grup de fete și borese, proaspăt sosite, cele ma bune de gură, strigă acum chiuituri cu referire la cei doi protagoniști ai evenimentului, mirele și mireasa, dar în ograda acesteia un alt grup de fete, format din prietenele ei cele mai bune și nu mai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la-mpărat în grădină. Că acolo înflorește Și rodește Și locu-i priește. Dacă nu ne-o dați, De noi nu scăpați ! Orația ar putea ține mult și bine, dacă între nași și socri mici nu s-ar insinua grupul de borese și fete prietene ale miresei, care nu concep să dea căprioara căutată de tânărul împărat, decât contra unui comision. Nașu’ scoate punga și după ce cad la tocmeală cu gureșele femei plătește atâta cât au convenit. Pentru suma aceasta, din cămară
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
se organizează bineînțeles de tinerii căsătoriți și presupune și aceasta un oarece ceremonial. În casa tinerilor căsătoriți, pe masa de ospăț se împodobesc trei crengi de măr, cu struți, mere și nuci. O creangă e pentru soț, a doua pentru boreasă, iar cea de a treia pentru copii, dacă cumva au apărut. Dacă familia încă nu a dat rod, cea de-a treia creangă nu se împodobește. În creanga de măr pentru soț se mai punea o cămașă cusută sau pânza
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fruntea bolnavului spunând formula magică : De deochi, de deochi, du-te dintre ochi. Du-te ca vântu’, să nu te rabde pământu’ Pân-ăi ajunge pe domn-to. De o fi de bărbat, să-i crape boașele, De-o fi de boreasă, să-i plesnească țâțele, Defi de fată mare, să-i cază păru’ De-o fi din codru, să-i cază frunza De-o fi din iarbă, să i se scuture florile... De cinci ori s-o deocheatu’ De zece s-
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în sat sub numele de Lae Nițului, rapsod de anvergură, făuritor de texte, născut la 10 aprilie 1877, vajnic ostaș, distins prin eroismul său în grozăviile primului război mondial de unde se întoarce schilav, sprijinit în cârje ca să-și găsească acasă boreasa, cu vreo doi trei prunci mai mult decât cu câți o lăsase la plecare, și să se stingă apoi încet, în vatra satului pe care atât de mult l-a iubit. Astăzi, la mai bine de optzeci de ani de la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Hodină ? noaptea nu aveau. Munca cinstită ,singur gând Și Sfânta Pâine, idol sfânt. V-ați dus de mult bătrâni sărmani, V-ați dus de-atât amar de ani. Copiii mei au astăzi prunci ! Dar unde-s țăranii de atunci ? Lonoaica, boreasa lui Victor Grovu, bărbat chipeș, cruce de voinic, gospodar strajnic, om harnic și de ispravă. Născută în 1921, Silvia Grovu, pe care lumea o știe de Lonoaica, se află azi pe pat de suferință, pierzând vederea înainte de a-și fi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în memoria multor gospodari de frunte ai satului. N-a pus niciodată pe hârtie cântecul pe care-l crea, avea întotdeauna totul în memorie, dar a oferit cu totală dăruire, un bogat material de cercetare specialiștilor în domeniu. În șezătorile boreselor a fost întotdeauna așteptată pentru spiritul ei animator în ale cântărilor. Reținem și de la Lonoaica câteva piese ce sigur a contribuit la îmbogățirea tezaurului folcloric al satului și al zonei noastre, parte din Țara Oltului. Cîntec de șezătoare Găzdiță, găzdiță
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
întindea pe salteaua de paie, oasele-i trudite. Era epoca în care nu bântuiau borfașii sau derbedeii. Preocuparea de bază a gospodarului era atunci, să aibă cele mai frumoase «drigane» din sat și să-i fie pruncii năzdrăvani, după cum a boresei era să scoată pe luncă la albit cele mai frumoase straie de mâinile ei lucrate, numai așa, să se betejească de ciudă toate celelalte lelițe. Si-a mai avut satul formația sa muzicală ce cânta în sărbători și la nunți
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ocoși ai satului, Gheorghe și Ion nau ieșit din făgădău. Acuma că se făcu noapte, Gheo vine cu propunerea : - «Măi Ioa, eu așe zic, că n-ar fi rău de-am merge și noi acasă, să nu ni se nciudeze boresele !». - «D-apoi că bine zici măi Gheo, conveni Ion, dar mai întâi, eu zic să facem o încercare. Să ne ridicăm, și de ne-om putea ține pe picioare să stăm și să mai bem un cop, iar de nu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]