28 matches
-
Ediția nr. 1966 din 19 mai 2016 Toate Articolele Autorului Creatorul DUMNEZEU, dat-a la viețuitoare Orice roade cu sămânță dar și "ierburi" hrănitoare ! Legumele reprezintă produsu' agroalimentar : Floare, fruct, semințe, bulb, frunze-n ansamblu' unitar ! Avem grupa verzelor, rădăcinoase, bostănoase Apoi tuberculifere și cele aromat-frunzoase. Să nu uităm cele "cu fibră" din grupa celor păstăioase Pe cele condimentare, dar și solano-fructoase ! Roșia-sfeclă, morcovul cu carotenul, vitamina Ridichile, păstârnacul, pătrunjelul, țelina Cele tuberculifere : bogate în amidon Cartofii din multe soiuri : furajeri
LEGUME, ZARZAVATURI, FRUCTE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1463645203.html [Corola-blog/BlogPost/379045_a_380374]
-
grași, La gogoșari, cei lungi, sau iuți, aduși din sate la oraș. Legumele păstăioase (proaspete sau chiar uscate) : Fasolea, mazărea și soia, bamele, sau conservate. Din ele se extrag uleiuri : în primul rând, alimentare Margarina și planctonul, sau tehnice-utilitare. Legumele bostănoase, la soroc sau timpurii : Castraveții, dovleceii (și desertul), pepenii ! Din grupa verzelor găsim : albă, roșie, sau creață Guliile și conopida, cea de Bruxelles, în orice piață ! Din legumele frunzoase : spanacul plin de "fierărie", Lăptuci, andive și marule, cu salata aurie
LEGUME, ZARZAVATURI, FRUCTE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1463645203.html [Corola-blog/BlogPost/379045_a_380374]
-
floră spontană. Produse secundare: frunze și vreji, tulpine, gozuri, semințe. 0114 Cultură plantelor de nutreț Perene: fan și masa verde, pășuni și fânețe naturale. Anuale: fan și masa verde, plante pentru însilozare. Rădacinoase pentru nutreț: dovleci furajeri. 0115 Cultură legumelor, bostănoaselor și ciupercilor Legume solano-fructuoase: ardei gras, ardei gogoșar, ardei lung, ardei iute, ardei de boia, pătlăgele vinete, tomate. Legume bostănoase: castraveți, dovlecei, dovleac comestibil. Legume păstăioase: fasole de grădină, mazăre de grădină, bame. Legume, verdețuri și condimente: spanac, salată, ceapă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
pășuni și fânețe naturale. Anuale: fan și masa verde, plante pentru însilozare. Rădacinoase pentru nutreț: dovleci furajeri. 0115 Cultură legumelor, bostănoaselor și ciupercilor Legume solano-fructuoase: ardei gras, ardei gogoșar, ardei lung, ardei iute, ardei de boia, pătlăgele vinete, tomate. Legume bostănoase: castraveți, dovlecei, dovleac comestibil. Legume păstăioase: fasole de grădină, mazăre de grădină, bame. Legume, verdețuri și condimente: spanac, salată, ceapă verde, usturoi verde, verdețuri (pătrunjel verde frunze, mărar, leuștean, ștevie, măcriș, loboda), andive, sparanghel, tarhon, cimbru etc. Legume rădacinoase: morcovi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
care se consumă lăstarii etiolați și altele asemenea. ... (5) Clasificarea legumelor în funcție de cerințele plantelor față de factorii de mediu și tehnologia aplicată cuprinde: legume rădăcinoase, legume bulboase, legume verdețuri sau legume frunzoase, legume din grupa verzei, legume solano-fructoase, legume păstăioase, legume bostănoase, plante aromatice și condimentare, legume perene. Speciile de legume cuprinse în aceste grupe au cerințe asemănătoare față de factorii de vegetație, iar tehnologia lor de cultură este relativ asemănătoare. ... (6) Clasificarea speciilor de legume în funcție de capacitatea de menținere a însușirilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155265_a_156594]
-
care se consumă lăstarii etiolați și altele asemenea. ... (5) Clasificarea legumelor în funcție de cerințele plantelor față de factorii de mediu și tehnologia aplicată cuprinde: legume rădăcinoase, legume bulboase, legume verdețuri sau legume frunzoase, legume din grupa verzei, legume solano-fructoase, legume păstăioase, legume bostănoase, plante aromatice și condimentare, legume perene. Speciile de legume cuprinse în aceste grupe au cerințe asemănătoare față de factorii de vegetație, iar tehnologia lor de cultură este relativ asemănătoare. ... (6) Clasificarea speciilor de legume în funcție de capacitatea de menținere a însușirilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155264_a_156593]
-
de cereale furajere din soiuri și hibrizi cu potențial maxim de producție și să adopte tehnologii de recoltare, depozitare, conservare și însilozare a cerealelor furajere cu procent ridicat de umiditate. În zonele favorabile se vor extinde suprafețele cultivate cu cartofi, bostănoase, rădacinoase și altele, folosind soiurile de mare productivitate utilizabile cu randament ridicat în hrană animalelor. Articolul 5 Unitățile agricole socialiste sînt obligate să ia măsuri pentru recoltarea, transportul și depozitarea în bune condiții, la locul de consum, a întregii producții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141866_a_143195]
-
și prunul, ce sînt mai puțin pretențioase la condițiile de mediu. În ultimele decenii s-a micșorat mult suprafața cultivată cu legume, astfel, suprafața ocupată de mazăre este de 103 hectare, fasole 45 hectare, cartofi 15 hectare, ceapă 16 hectare, bostănoase 10 hectare, usturoi 4 hectare, morcov 3 hectare, roșii 3 hectare, sfeclă-roșie 2 hectare. Cauza principală a dezvoltării slabe a agriculturii este lipsa apei pentru irigarea legumelor în timpul secetos de vară. În anii ce au urmat după destrămarea colhozului s-
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
10°C (primăvara 10°C, vara 20°C , toamna 11°C, iarna 0°C ). Precipitațiile sunt de 500 - 700 mm anual. Flora meliferă de bază o constituie masivele de salcâm, care asigură culesul principal urmat de culturile agricole de leguminoase, bostănoase, plante medicinale și aromatice). Caracterul intensiv al agriculturii din această zonă scoate în evidență importanță apiculturii în principal ca factor polenizator în realizarea de producții sporite la culturile agricole entomofile și secundare pentru producția de miere.
Zona bioapicolă din Câmpia de Vest () [Corola-website/Science/309117_a_310446]
-
Calafat și Piscu Vechi întâlnim o vegetație specifică formată din: troscot (Polygonum arenarium), pătlagina (Plantago indica), cinci degete (Potentil arenaria), toporași (Violo odorata). Pe aceste, nisipuri s-a întâlnit stejarul brumăriu. Pe nisipurile mobile și prin culturile de porumb și bostănoase se găsesc fitocenoze de Molugo cerviana, iar prin plantațiile de salcâm sunt fitocenoze de toporași (Viola Kitaibeliana), obsigă (Broms tectorum). În pădurile de salcâm se întâlnesc fitcenoze de firuță (Poa bulbosa). Vara și toamna apar fitcenoze de meișor (Digitaria sanquinalis
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
ponderea suprafețelor cultivate cu legume și zarzavaturi în totalul suprafeței arabile depășește 5%. Principalele tipuri de legume cultivate în zonă sunt: solanofructoase (tomatele, ardeii, vinetele), bulboase (ceapa și usturoiul), rădăcinoasele comestibile (morcovul, țelina, pătrunjelul), vărzoase (varza albă și varza roșie), bostănoase (castraveții și bostănașii) și păstăioase (fasolea și mazărea). În structura suprafețelor cultivate cu legume, ponderile cele mai mari le au tomatele 50%, varza - 21%, ceapa - 18%, ardeii - 9% și usturoiul - 2%. Cultura pepenilor verzi și galbeni apare izolat pe raza
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ștevie, hrean, leuștean, tarhon 10. ciuperci ciuperca de strat (champignon), bureții. Se grupează cartofii de toamnă separat de legume, iar cartofii timpurii alături de rădăcinoase într-o grupă comună (rădăcini tuberizate-tuberculi). Se acceptă denumirile de rădăcinoase, bulboase, dar mai puțin ardeioase, bostănoase, frunzoase, vărzoase etc. PRODUSE DIN LEGUME 1. Semiindustrializate 1.1. murate: varza, castraveții, pătlăgelele (gogonele), conopida, murături asortate; 1.2. în oțet castraveți, ardei (Kapia, gogoșari, iuți), varză roșie, sfeclă roșie, conopidă, dovlecei Patison, tomate (gogonele); 1.3. suprasărate ardeii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
zilnice în jur de 0,9 kg și chiar mai mult, la un consum specific de 7-9 UN. Îngrășarea pe bază de alte nutrețuri suculente cultivate. Din această grupă, cea mai largă utilizare în îngrășarea taurinelor, o are sfecla, apoi bostănoasele și, sporadic, cartoful: îngrășarea pe bază de sfeclă. În acest scop se poate folosi sfecla furajeră și mai ales semizaharată, care realizează cea mai mare cantitate de SU pe unitatea de suprafață cultivată. Se administrează sub formă tocată, obișnuit în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cu nutrețuri grosiere (tocate) în cantități de 10-20 kg/cap/zi, în funcție de vârstă. În mod obișnuit, poate avea o pondere de 25-30% din valoarea nutritivă a rației, care se completează până la 50-60% cu nutreț însilozat sau cu alte suculente (gulii, bostănoase, cartofi etcă. Diferența se asigură în proporții mai mult sau mai puțin egale cu fibroase și concentrate. În aceste condiții, se pot realiza sporuri medii zilnice de 0,7 0,9 kg, la un consum specific de 8-9 UN pentru
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în proporții mai mult sau mai puțin egale cu fibroase și concentrate. În aceste condiții, se pot realiza sporuri medii zilnice de 0,7 0,9 kg, la un consum specific de 8-9 UN pentru tineret; îngrășarea pe bază de bostănoase, este asemănătoare cu cea precedentă și se poate combina după aceleași principii, cu gulii furajere sau cartofi; îngrășarea pe bază de cartofi este puțin utilizată la taurine. Cartofii se administrează sub formă tocată, între 10-20 kg la tineret (în funcție de vârstăă
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
la atacul de Phoma, Verticillium, iar soiul Praska are o bună rezistență la Phoma lingam. 4. 4. Bolile dovleacului Boli produse de ciuperci 4.4.1. Mana cucurbitaceelor Pseudoperonospora cubensis Boala originară din Cuba unde a apărut în 1868 pe bostănoasele spontane, este astăzi răspândită în toată America, Japonia și Europa. Tr. Săvulescu și Tsharna Rayss au semnalat-o și studiat-o în perioada 1928-1930. În prezent, ciuperca este răspândită în toată țara producând pagube foarte mari în culturile din seră
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la acoperire (suprafața frunzelor va fi tot timpul stropită), iar la culturile din câmp, la apariție, se vor face stropiri cu substanțele recomandate pentru mana castraveților. 4.4.2. Făinarea cucurbitaceelorSphaerotheca fuliginea și Erysiphe orontii Această boală condiționează producția de bostănoase în câmp, sere sau solarii. Făinarea la dovleac a fost găsită de C. Oescu și I. Rădulescu în 1933 și studiată de C. Sandu Ville în 1967. Simptome. Miceliul parazit de suprafață al ciupercii formează pe frunze și tulpini o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Ciuperca produce pagube mai mari în culturile din spațiile protejate unde evoluția sa este favorizată de temperaturile cuprinse între 18-24șC și umiditatea de 70-82 %. Din cercul de plante gazdă a ciupercii mai fac parte vinetele, ardeii, anghinarea și chiar unele bostănoase. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol pe resturile vegetale sub formă de fructificații de rezistență (cleistotecii), din care în anul următor vor ieși sporii ce pot produce noi infecții. În cursul vegetației, sporii purtați de vânt, picăturile de apă de ploaie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzelor; septorioza vinetelor; cercosporioza vinetelor; putregaiul cenușiu; boala cu scleroți. 8.4. Bolile castraveților, pepenilor verzi,pepenilor galbeni și dovleceilor Viroze 8.4.1. Mozaicul castraveților Cucumber mosaic virus Boala are o mare răspândire, fiind cunoscută la o mulțime de bostănoase cultivate, solanacee cultivate (tomate, ardei, vinete) sau spontane precum și la alte specii de plante ierboase sau lemnoase. Simptome. Pe frunzele tinere de la castraveți apar pete galbene-verzui, circulare sau colțuroase, delimitate de nervurile secundare (fig. 111). Simptomul clasic de mozaic se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sporii aduși de vânturi din zonele cu ierni blânde, unde aceștia rămân viabili pe vrejii uscați. Prevenire și combatere. Ca o primă măsură de prevenire, se impune arderea resturilor de plante atacate sau îngroparea lor în profunzime. În asolamentul legumicol, bostănoasele vor reveni după cel puțin 4 ani pe aceeași solă. În câmp, irigarea se va face numai prin brazde pentru a nu răspândi sporii. În spații protejate, se va asigura o bună aerisire a culturii, iar în cazul declanșării atacului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
primăvară. În culturile intensive din spațiile protejate, unde se respectă măsurile de igienă, această boală nu se mai regăsește. Prevenire și combatere. Se recomandă strângerea și arderea sau îngroparea adâncă a resturilor vegetale, rotații de 3-4 ani, înființarea culturilor de bostănoase în terenuri cu scurgere bună a apei, irigarea prin brazde și cultivarea de soiuri sau hibrizi rezistenți. În culturile din spațiile protejate, pentru prevenirea atacului se menține umiditatea atmosferică sub 90 % și temperatura în jur de 25șC, iar solul se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
combatere. Se recomandă înființarea culturilor în sere, în sol dezinfectat termic, iar la apariția primelor plante veștejite, acestea vor fi scoase cu grijă și se vor arde. În câmp, se va asigura un asolament de minim 4 ani, fără alte bostănoase și se vor semăna numai semințe ce provin din fructe sănătoase. Sămânța se va trata cu Rovral TS-5 g/kg; Royal Flo. 42 S-3,5 l/t sau Super Homai 70 PU-5 g/kg. Aceste ultime două substanțe fiind
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vor face tratamente cu Dithane M 75 WG-0,2 %; Dithane M 45-0,2 %; Vondozeb-0,2 %; Vondozeb 0,2 % (t.p. 14 z.); Bravo 500 SC-0,25 %; Shavit F 72 Wp-0,2%(2 kg/ha). 8.4.14. Alte boli ale bostănoaselor: a bacterioze pătarea frunzelor și putregaiul moale al fructelor de castraveți; b boli produse de ciuperci putregaiul negru al cucurbitaceelor: putregaiul tulpinilor de cucurbitacee; pătarea albă a frunzelor de cucurbitacee; pătarea și bășicarea frunzelor; cercosporioza (pătarea brună a frunzelor); putrezirea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și putregaiul moale al fructelor de castraveți; b boli produse de ciuperci putregaiul negru al cucurbitaceelor: putregaiul tulpinilor de cucurbitacee; pătarea albă a frunzelor de cucurbitacee; pătarea și bășicarea frunzelor; cercosporioza (pătarea brună a frunzelor); putrezirea tulpinii și fructelor de bostănoase; putregaiul cenușiu al tulpinilor și fructelor de castraveți (Botrytis). În vederea combaterii acestor boli sunt avizate produsele: Mancozeb 800-1,6 kg/ha, Sumilex 50 W-0,1 % (în solar) cu timp de pauză 14 zile, Shavit F 715-2 kg/ha; Teldor 500
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vasele conducătoare. În depozite, atacul este cu atât mai grav cu cât temperatura se apropie de 20-25șC și este asociat cu atacul produs de Botrytis cinerea și Sclerotinia sclerotiorum. Bacteria atacă multe plante, din cercul de plante gazdă făcând parte bostănoasele, rădăcinoasele, bulboasele. Bacteria rezistă numai în sol și nu se transmite prin semințe, practic, toate terenurile unde s-au cultivat legume au și această bacterie Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală se impun după eliberarea terenului de culturi atacate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]