34 matches
-
mai jos, toate aceste articole pot fi confecționate din țesături, fetru, hârtie sau carton, materiale plastice, cauciuc, piele, folii metalice subțiri, pene, cochilii sau din alte materiale de origine animală (de exemplu frunze artificiale confecționate din pielea unor hidrozoare sau briozoare, preparată și vopsita în mod special) etc. Cu condiția ca acestea să aibă caracteristicile menționate în paragrafele de mai sus, articolele de acest tip se clasifică la această poziție, fără a se lua în considerare caracterul mai mult sau mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166457_a_167786]
-
fauna devoniana, reprezintă singurul punct din România care conține fosile paleozoice. Acestea se găsesc în șisturile argiloase, transformate în filite și în calcare cenușii devoniene. Aici au fost identificate 30 de forme fosile, dintre care 22 sunt brahiopode, urmate de briozoare, moluște, crustacei și ostracode. Asociația din Dealul Bujoarele e de tip renan și are afinități cu Koblontianul din perimetrul Bosforului, constituind o verigă importantă pentru stabilitatea paleogeografiei Devonianului din această parte a Europei. Cuprinde un pinten calcaros ce domină lacul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
arctice și antarctice. Păianjenii de mare sunt bine camuflați printre pietre, alge și vegetația subacvatică. Ei se deplasează pe fundul bazinului cu picioarele lor lungi. Majoritatea speciilor sunt carnevore și se hrănesc cu sucul intern al celenteratelor, spongierilor, policheților și briozoarelor. Ei introduc trompa în corpul animalului și aspiră lichidele interne. De fapt, am putea spune că sunt paraziți ai acestora. Altele sunt necrofage, se hrănesc cu organisme moarte. În apele românești ale Mării Negre se întâlnesc speciile "Callipallene phantoma" și "Callipalene
Pycnogonida () [Corola-website/Science/302795_a_304124]
-
studiată. Larva posedă un număr incomplet de segemte. Creșterea kinorihilor este însoțită de năpârlirea periodică. kinorinhii sunt animale marine sau salmastre, bentonice, populând fundul marilor și oceanelor până la o adâncime de 5 mii m, se întâlnesc pe alge coloniale, bureți, briozoare, polipii hidroizi în mâl, nisip. Se alimentează cu cu detritus organic sau cu diatomee. Densitatea indizivilor variază între 10 mii-45 mii pe un m. împreună cu încrengăturile Loricifera și Priapulida sunt unite într-un grup denumit Scalidophora. Până în 2011 au fost
Kinorhyncha () [Corola-website/Science/326009_a_327338]
-
ocupat de Marea Sarmațiană. Aceasta a fost cea mai mare transgresiune marină din perioada neogenă. Depozitele acestei mări se găsesc și pe teritoriul raionului și sînt reprezentate prin calcare nisipuri, argile. Lumea organică era bogată și variată în moluște, alge, briozoare, pești. În epocile badenian și sarmațian predomina o climă subtropicală. Pe măsură ce se ridicau munții Carpați și platforma Moldovenească marea regresa treptat spre sud. Spre sfîrșitul sarmațianului (cu 8 - 8,5 mln ani în urmă) marea a părăsit teritoriul rămînînd o
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
2 specii, incl. "Hypania invalida"), oligochete - întâlnite în mediul acvatic și terestru ("Achaeta bohemica", "Lumbricus terrestris") și hirudinee ("Hirudo medicinalis", "Helobdella stagnalis"). O atenție deosebită este acordată nematodelor, ma ales celor fito și zooparazite. Mai puțin numeroase sunt rotiferele, plathelminții, briozoare, tardigradele, gastrotrihele, celenteratele și spongierii. Diversitatea protozoarele este reprezentată de sarcodine (aprox. 500 de specii), mastigofore (cca. 200 de specii), sporozoare, ciliofore (cca. 650 de specii). Parlamentul Republicii Moldova este unul unicameral și are 101 de locuri (majoritatea simplă, conform Curții
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Ezeriș. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 2 ha, se află în partea sud-estică a satului Ezeriș, pe dealul Șopot și reprezintă o zonă cu resturi fosilifere tortoniene, de viermi, briozoare, brahiopode, austrocote, otolite, antozoare, etc.
Locul fosilifer de la Ezeriș () [Corola-website/Science/325794_a_327123]
-
Se hrănește pe fundul apelor. Hrana include mai ales diverse specii de larve de insecte și insecte acvatice sau care cad în apă (plecoptere, trihoptere, chironomide), anelide, moluște, crustacee, cladocere, amfipode și izopode, dar și cu spongieri de apă dulce, briozoare, zooplancton, detritus și resturi vegetale. Mai rar se hrănește și cu icrele și puietul altor pești. Puietul se hrănesc cu zooplancton. Murgoiul bălțat atinge maturitatea sexuală în al doilea an de viață, la o lungime de 4,5-5,5 mm
Murgoi bălțat () [Corola-website/Science/331528_a_332857]
-
comunei Păltiniș. Rezervația naturală se întinde pe o suprafață de 4 ha, pe valea „Ogașul Ursului”, în bazinul văii Pogănișului, în partea nord-estică a satului Delinești și reprezintă o zonă de deal cu resturi fosilifere tortoniene de moluște, melci, foraminifere, briozoare, viermi, alge, corali și pești, depozitate în rocă sedimentară de pietrișuri, argile, gresii și marne.
Locul fosilifer de la Delinești () [Corola-website/Science/325784_a_327113]
-
maluri abrupte - cu stânci tăiate aproape vertical și blocuri masive de calcar cu o configurație bizară. Fundamentul geologic al defileului este reprezentat de soluri nisipoase acoperite cu concrețiuni sferice de litotamniu peste care s-au depus resturi calcaroase de moluște, briozoare, diatomee care au format recife - mărturii ale întinderii Măriii Sarmatice și Tortoniene peste acest ținut. Pe versanții acestor stânci apa și vântul au creat câteva peșteri. De asemena, pe malul drept al Lopatnicului, chiar la marginea nordică a satului, este
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
de specie deci, definind acea asociație de organisme care e biocenoza, adică elementul esențial pentru viața pe termen lung. Căci ce e altceva „barba“ vapoarelor, decât o biocenoză plimbăreață prin toate porturile lumii, dar și cumplit de vivace: alge, moluște, briozoare, câte și mai câte, acoperă nava pe dedesubt și o obligă, odată la jumătate de an, dacă nu vrea să-și consume combustibilul doar pentru a-și târî barba, să și-o radă... Eu mă mărginesc acum doar să mi-
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sulfiți, respectiv săruri de Fe2+ ori Mn2+), pe care le oxidează. Organismele heterotrofe, adică acelea ce folosesc pentru întreținerea vieții lor o formă secundară de energie, evident chimică, anume substanțe organice reducătoare produse în prealabil de către autotrofe (bacterii, fungi, protozoare, briozoare, nematode, moluște) constituie o categorie unică. Ceea ce este însă specific organismelor și determinat, nu facilitat, de prezența acestora în instalațiile tehnologice, prin aderarea la pereți, este manifestarea și a altor fenomene, mecanice și/sau fizice, decât a coroziunii, anume: − mărirea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
SiO2 (algele din genurile Asterionella, Diatoma, Navicula, Synedra) [16]. Aceste teci rămân în stratul de fouling după moartea ori diviziunea celulelor, celulele tinere formând alte depuneri. Cele arătate sunt valabile și la organisme animale monocelulare precum protozoarele și pluricelulare precum briozoarele, care se încrustează cu CaCO3 [78]. În al doilea rând, ne referim la depozitele de massă organică gelatinoasă (polizaharide) care înconjoară unele organisme sau înglobează celulele coloniilor la alte specii. Fenomenul este întâlnit atât la bacterii (Ferribacterium, Leptothrix, Sideronema), ciuperci
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Leptothrix, Sideronema), ciuperci (Trichoderma), o mențiune specială referindu-se la Xanthomonas campestris care, în scopul protecției sale secretă în jurul celulei un înveliș din polizaharidul xantan, atunci când condițiile de mediu sunt adverse [79], alge (Anacystis, Chaetophora, Lithothamnion, Phormidium, Protococcus, Schizothrix) [16], briozoare [78]. S’au semnalat și depozite chitinoase (polizaharide) în cazul briozoarelor [78]. Toate componentele amintite mai sus fac parte integrantă din fouling, fie că au fost formate în stratul depus, fie că au aderat la el, din curentul de apă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
campestris care, în scopul protecției sale secretă în jurul celulei un înveliș din polizaharidul xantan, atunci când condițiile de mediu sunt adverse [79], alge (Anacystis, Chaetophora, Lithothamnion, Phormidium, Protococcus, Schizothrix) [16], briozoare [78]. S’au semnalat și depozite chitinoase (polizaharide) în cazul briozoarelor [78]. Toate componentele amintite mai sus fac parte integrantă din fouling, fie că au fost formate în stratul depus, fie că au aderat la el, din curentul de apă ce le-a purtat, cu atât mai mult cu cât multe
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
biologic“ - expresie corectă, dar complicată - sub titlul generic de „fouling biologic“. 2.3.2.2. Componența foulingului biologic Organismele implicate în procesele de coroziune aparțin mai multor categorii: autotrofe (alge, bacterii [16]) și heterotrofe (bacterii, protozoare, fungi (ciuperci), nematode [16], briozoare [78], crustacee [80, 81], moluște [81]), pe care le vom prezenta în continuare, analizând în același timp caracterul auto , respectiv heterotrof, ca și potențele lor corosive și tentând o clasificare, după părerea noastră mai rațională din unghiul de abordare a
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ele contribuie la controlul foulingului biologic, prin consumarea unei părți a bacteriilor, algelor și unora dintre protozoare, deci a componentei biotice a foulingului biologic. Câteva date rezumative privind flagelatele sunt prezentate în tabelul 5. 2.3.2.2.1.4. Briozoarele Poziția filogenetică a briozoarelor este încă în dispută. Unii le consideră ca o clasă din încrengătura Lophophorata, alții ca o încrengătură distinctă [90]. Briozoarele sunt animale acvatice, în majoritate marine, cu dimensiuni relativ mici (până la câțiva milimetri), care formează colonii
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
foulingului biologic, prin consumarea unei părți a bacteriilor, algelor și unora dintre protozoare, deci a componentei biotice a foulingului biologic. Câteva date rezumative privind flagelatele sunt prezentate în tabelul 5. 2.3.2.2.1.4. Briozoarele Poziția filogenetică a briozoarelor este încă în dispută. Unii le consideră ca o clasă din încrengătura Lophophorata, alții ca o încrengătură distinctă [90]. Briozoarele sunt animale acvatice, în majoritate marine, cu dimensiuni relativ mici (până la câțiva milimetri), care formează colonii. Fiecare individ (polip) își
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Câteva date rezumative privind flagelatele sunt prezentate în tabelul 5. 2.3.2.2.1.4. Briozoarele Poziția filogenetică a briozoarelor este încă în dispută. Unii le consideră ca o clasă din încrengătura Lophophorata, alții ca o încrengătură distinctă [90]. Briozoarele sunt animale acvatice, în majoritate marine, cu dimensiuni relativ mici (până la câțiva milimetri), care formează colonii. Fiecare individ (polip) își formează o lojă gelatinoasă, chitinoasă ori calcaroasă, loje care concresc în colonii de forme și dimensiuni variate [90, 91], ca
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
variate [90, 91], ca rezultat a două tendințe opuse: specificitatea determinată genetic, respectiv polimorfismul determinat de condițiile de mediu. Sunt animale destul de evoluate (v., în fig. 56, poziția clasei Ectoprocta (= Bryozoa): între subregnul Protozoa și subregnul Eumetazoa din care provin briozoarele, se interpune doar un alt subregn, Metazoa). Această poziție filogenetică se traduce în prezența unui sistem nervos, al unuia digestiv și al unuia genital [90]. Deși nu au încă organe de simț, ele sunt sensibile la lumină. Evident heterotrofe, briozoarele
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
briozoarele, se interpune doar un alt subregn, Metazoa). Această poziție filogenetică se traduce în prezența unui sistem nervos, al unuia digestiv și al unuia genital [90]. Deși nu au încă organe de simț, ele sunt sensibile la lumină. Evident heterotrofe, briozoarele sunt microfage, hrănindu-se cu organisme mici precum protozoarele [90]. O concluzie imediată - dar aparentă/parțială - este rolul benefic, ca factor de control al foulingului biologic. Majoritatea lor sunt forme marine, dar există destule dulcicole. Exoscheletul lor, calcaros de regulă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
biologic. Majoritatea lor sunt forme marine, dar există destule dulcicole. Exoscheletul lor, calcaros de regulă, poate ajunge, la o colonie aflată în mediul său natural până la dimensiuni de câțiva metri, cu aspectul ramificat al unor arbuști [90]; în decursul timpului, briozoarele au creat și creează încă zăcăminte calcaroase [91]. Sunt incriminate de producerea unor obturări ale conductelor de apă [90, 91], caz în care coloniile capătă alte aspecte, turtite, datorate curentului de apă [91]. Pătrunderea briozoarelor în conducte se realizează prin
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
arbuști [90]; în decursul timpului, briozoarele au creat și creează încă zăcăminte calcaroase [91]. Sunt incriminate de producerea unor obturări ale conductelor de apă [90, 91], caz în care coloniile capătă alte aspecte, turtite, datorate curentului de apă [91]. Pătrunderea briozoarelor în conducte se realizează prin statoblastele (un fel de germeni vegetativi, cuprinzând celule caracteristice viitoarelor țesuturi, specifici briozoarelor dulcicole), prezente în apă [91]. Astfel de cazuri au fost întâlnite în rețelele de distribuție a apei din orașele Hamburg, New York, București
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
unor obturări ale conductelor de apă [90, 91], caz în care coloniile capătă alte aspecte, turtite, datorate curentului de apă [91]. Pătrunderea briozoarelor în conducte se realizează prin statoblastele (un fel de germeni vegetativi, cuprinzând celule caracteristice viitoarelor țesuturi, specifici briozoarelor dulcicole), prezente în apă [91]. Astfel de cazuri au fost întâlnite în rețelele de distribuție a apei din orașele Hamburg, New York, București [42]. Unele briozoare dulcicole (din ordinul Lophopoda) au posibilitatea de a se deplasa, ce-i drept doar în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
se realizează prin statoblastele (un fel de germeni vegetativi, cuprinzând celule caracteristice viitoarelor țesuturi, specifici briozoarelor dulcicole), prezente în apă [91]. Astfel de cazuri au fost întâlnite în rețelele de distribuție a apei din orașele Hamburg, New York, București [42]. Unele briozoare dulcicole (din ordinul Lophopoda) au posibilitatea de a se deplasa, ce-i drept doar în stadiul de colonie tânără, în felul melcilor [91], ceea ce înlesnește diseminarea pe substrat. Au o mare putere de refacere în urma deteriorărilor suferite [91]. Au pretenții
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]