45 matches
-
Nici un leuț mai mult. --Te înșeli, nea!.. --Cred că tu te înșeli, Nae! Ți-am lansat oferta, te las să te mai gândești. Te salut! Și a ieșit din magazin, simțind că nu mai rezista la negociere. Acasă l-a bruftuluit madam Firuța: Referință Bibliografică: Fragm.1- nuvela CHIOȘCARII / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1391, Anul IV, 22 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414002144.html [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
șters-o de capul nostru. Să ținem bine minte asta!... N-am rămas afară, blestemată să fie de treabă! L-am urmat, tot rugându-mă de el să se lase păgubaș. Hai, nu te mai scăpa pe tine, m-a bruftuluit. Catâr ai fost și catâr ai rămas! i-am răspuns. Și tot ciorovăindu-ne noi așa, am pătruns pe poartă. ...Acolo m-au prins. O învălmășeală de întâmplări derulate în câteva clipe. Succesiunea lor aproape că am uitat-o. Mult
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1491751360.html [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
asistenței care ne-a aplaudat frenetic, am fixat ochii pe bagheta domnului Fusulan și am început să răcnim „trăiască regele / în pace și onor”. Vă închipuiți amuzamentul celor de față când le-am agresat urechile cu țipetele speriate ale celor bruftuluiți de „mămica”.Dar bucuria cea mare am produs-o când am ajuns la refren. Domnul Fusulan a insistat: „Fie-n veci”! Însă noi am urlat din răsputeri: “ă-ă-ăă!” Asistența a izbucnit în hohote de râs. Domnul Fu-sulan a repetat puternic
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1444326536.html [Corola-blog/BlogPost/381773_a_383102]
-
el. Spun că stăpânul e bun, dar tânărul stăpân e înfumurat și nu are inimă. Un băiat ca tine, care niciodată n-a cunoscut sărăcia sau greutățile, ar trebui numai să-ncerce să muncească în casa altcuiva. Dacă mă mai bruftuluiești, pe mine sau pe ceilalți lefegii, nu știu ce-am să fac. Dar ține minte că am o rudă care de ronin în Mikuriya. Are peste o mie de oameni sub comanda lui. Dacă ar veni aici la chemarea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
s-a dus la bucătărie să țipe puțin la chelnerul șef. Vâzând niște friptură pe un platou, a rupt o bucată de pâine și a înmuiat-o în sos, acoperind carnea cu firimituri. Chelnerul a protestat și Simon l-a bruftuluit, râzând furios în nasul lui: „Dacă-i pe-așa, de ce nu te duci să servești lumea, boule?“ În cele din urmă ne-au dat de mâncare, după care Simon a început să aibă senzația că după amiaza se târăște cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
stilul lui Maupassant). Remarcabilă, în spiritul proiectării abile a faptului de viață semnificativ, este nuvela Proștii. Sculați cu „noaptea în cap” pentru a nu pierde trenul care trebuia să-i ducă la oraș, Nicolae Tabără și feciorul său, țărani, sunt bruftuluiți și apostrofați cu dispreț de conductor: „Să vă sculați mai devreme, putregaiule, și nu mocoșiți, fire-ați ai dracului să fiți". Sfiala țăranilor e mai mult un soi de „frică", la contactul cu mediul „civilizat", proprietate a boierilor. „Nu v-
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
în chiote și ritm asurzitor pe la două dimineața, după ce somnul vecinilor a luat-o razna deja. Bătrânii, dar și maturii din bloc sunt abrutizați de nesomn, dar dacă le-ar face observații unor astfel de petrecăreți ar risca să fie bruftuluiți, să le fie sparte cauciucurile mașinii pe care o au parcată în fața blocului (sau să le fie zgâriată portiera cu un cui etc.), să le fie agresați copiii. Uneori „turma” rap-manelistă se răzbună pur și simplu trântind toată noaptea ușa
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
o localitate nu se poate evalua bănește. Este tezaurul nostru sufletesc. Îl păstrăm absolut toată viața în forma lui cea mai emotivă. Vă invit să vă recunoașteți în fotografii ! Vă mai invit să vă aduceți aminte: a) CUVINTE RARE: a bruftului a certa; cadril joc cu mingea; câlți rezultatul prelucrării cânepii; erau cămăși de câlți, in (mai fin) și borangic (mătase) scumpe; ciutură lanț cu găleată (din lemn); codâlghit greșit; corobană scorbură; dărângă prăjină groasă (din lemn) de care se agață
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
agresivitatea mizeriilor în avalanșă, dozate când savant, progresiv, când grosolan, brutal de torționari. Paginile cărții se precipită, se contorsionează, se zbat, respiră în sincope, sunt o biciuire neîntreruptă a nervilor. O disperare fără întoarcere: „Dimineața, la orele cinci, scularea. Hai! Bruftuluiește-ți trupul. Dă-te jos din pat, obligă-l să lase căldura adunată... Scoate-ți cămașa... Încălzește-te cu lovituri de pumni și palme. Tratând cu dispreț milițianul care, adesea, își ține ochiul lipit de vizetă...” Infern dantesc, străfulgerat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]
-
iute de la supărare la dispoziția contrară, azi te călca în picioare (cu vorbele) și mâine îți întindea prietenește mâna, convocându te la o bere. Nu spunea, dar simțeai că nu-ți mai poartă pică și-i părea rău că te bruftuluise. Cine se oprește numai la mâniile lui Fănuș Neagu, la înfurierile lui spectaculoase, la acele izbucniri ale sale care pot să treacă drept agresivitate de nedomolit, incurabilă, se va mira, desigur, citind ce a scris Nichita Stănescu despre prietenul său
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
erau să facă acasă infirmi cum erau, dar se bucurau mult de a scăpa de sub paza vrăjmașului și de a-și regăsi vatra. Cei care rămâneau erau foarte deprimați și au trebuit multe vorbe bune ca să i înviorăm. Lili îi bruftuluia ca o germană; auzind vorbele mele, a pus mâna în șolduri și, râzând în hohote, mi-a zis în gura mare față de ei: „Ce zici, Sabino, crezi într-adevăr că va îndrăzni să se mai întoarcă aici idiotul de Ferdinand
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Spun că stăpânul e bun, dar că tânărul stăpân e Înfumurat și nu are inimă. Un băiat ca tine, care niciodată n-a cunoscut sărăcia sau greutățile, ar trebui să-ncerce numai să muncească În casa altcuiva. Dacă mă mai bruftuluiești, pe mine sau pe ceilalți angajați, nu știu ce-am să fac. Dar ține minte că am o rudă care e ronin În Mikuriya. Are peste o mie de oameni sub comanda lui. Dacă ar veni aici la chemarea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Jean-Christophe Maillot abordează subiectul cu un ochi persiflant. Curtea Prințului și cea a Frumoasei sunt gândite contrastant, dar amândouă în cheie parodică: cea a Prințului e dominată de monstruos, mama Prințului fiind din neam de căpcăuni își hărțuiește și își bruftuluiește fără încetare și soțul, și copilul, în timp ce la curtea Frumoasei e o veselie ușor tâmpă, dar foarte colorată, prin costume, chiar și tristețea împăratului și împărătesei că nu au un copil, fiind o dulce lamentație. Problema este însă că o
Frumoasa din pădurea adormită by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6872_a_8197]
-
Emil Brumaru Interpretează Mircea Rusu Cu o înverșunare demnă de ridicarea unei catedrale, curios, viclean, dedat la descompus eternitatea, bruftuluiam, dezmembram, aneantizam orice orologiu. Ajuns la un monumental aparat cu pendulă (deja săltasem în copilărie), suit pe un taburet vopsit lilial în alb, înălțîndu-mă în vîrful picioarelor pirpirii, am spart mai întîi sticla groasă, șlefuită-n fațete creatoare de curcubeie
Nu vă lăsați momiți de orologii (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15152_a_16477]
-
mică, sau ești și proastă?, îi zise el. Anisia se supără, se strâmbă la el și scoase limba și coborî scara. Văzându-se iar singur, pe Ștefan îl pufni râsul. Râse o vreme, înveselit și părându-i rău că a bruftuluit-o pe Anisia. Mai trase o dată din țigară și o aruncă dându-i un bobârnac și urmărind-o cum cade din pod într-un nor de cenușă și fum și scântei. Hei, tocmai ca o cometă îi păru că ar
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
la pian, - și e dominat de problema de a scrie toate astea, frumos și literar. La 31 Iulie, vă notă din nou, "poetic": "L'on s'apprčte ŕ entrer dans un long tunnel plein de sang et d'ombre". își bruftuluiește însă nevasta fiindcă îl "împiedica să citească". (în toate paginile, demonul literaturii. Gîde e oare insipid aici pentru că nu mai are ce spune, toata substanță fiindu-i epuizata în literatura organizată? De altfel, aceeași organizare, aceeași grije pentru cuvînt, pentru
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
de la supărare la dispoziția contrară, azi te călca în picioare (cu vorbele) și mâine îți întindea prietenește mâna, convocându-te la o bere. Nu spunea, dar simțeai că nu-ți mai poartă pică și-i pare rău că te-a bruftuluit. Cine se oprește numai la mâniile lui Fănuș Neagu, la înfurierile lui spectaculare, la acele izbucniri ale sale ce pot să treacă drept agresivitate de nedomolit, incurabilă, se va mira, desigur, citind ce a scris Nichita Stănescu despre prietenul său
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
vorbesc despre asta sunt niște ultraprovinciali. Sunt cei mai răi dintre provinciali. Ia uite, mi-am zis, grupul A treia Europă începe să fie material didactic. Dacă într-o singură săptămînă suntem luați în vizor de două ori - prima dată bruftuluiți cu talent, a doua oară cu energie de niște autori care de-a lungul vieții lor au făcut mii de lucruri însemnate, dar nu să studieze, în liniște, acest spațiu, atunci înseamnă că știe ea televiziunea română c-o fi
TVR și Provincia by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/16624_a_17949]
-
de care cei din jur își bat joc și îl folosesc drept sursă de amuzament (Le Diner de cons/ La cină cu un gogoman), pe care îl disprețuiesc și încearcă să-l evite (La Chčvre/ Norocul ghinionistului), pe care-l bruftuluiesc, dar de care nu se pot descotorosi. Un fel de căpușă sentimentală, ghinionistă, pisăloagă, neîndemînatică, tînjind după o prietenie adevărată, cînd plîngăcioasă, cînd fudulă, mereu în contratimp și, mai presus de orice, extrem de vorbăreață. Un nătărău, dar nu un tîmpit
Să râdem cu Francis Veber by Cristina Corciovescu () [Corola-journal/Journalistic/12632_a_13957]
-
pierduseră urma, iritarea lui Balamber se transformă în furie nestăvilită. îl luă imediat la rost pe burgund: Unde i-ai găsit pe tâmpiții ăștia? Au stricat totul. Livid la față, Gualfard își luă ochii de la el și începu să-i bruftuluiască pe cercetași, acoperindu-i de ocări și blesteme. Unul dintre ei, ridicând mâinile ca să se apere, reuși să strecoare: — Probabil că au luat-o pe un drum lăturalnic; sunt o mulțime pe aici. Noi eram doar patru, iar... Departe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de bărbat era el? Wilt habar n-avea. Un bărbat micuț și insignifiant, supus jocului întâmplării, pentru care viața era un șir neîntrerupt de umilințe. Tipografii îl pocneau cu pumnii în față, iar el era cel scos vinovat. Soția îl bruftuluia, iar soțiile altor bărbați făceau din el obiectul batjocurii lor. Wilt colindă străzile din suburbie, trecând pe lângă locuințele semidetașate și grădinile micuțe, simțindu-se cuprins de un val de dârzenie tot mai puternic. Se săturase să fie mereu victima circumstanțelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
-și țin scuturile deasupra ca petelor... — Așa e mai bine, îl întrerupe posac instructorul. Nu au tru purile descoperite... — Ba nu! se împotrivește Pusio. Își scutură cu putere pletele. — Noi le țineam întinse, după obiceiul celor care luptă. În loc să-l bruftuluiască, Rufus exclamă înăbușit: — Nu e deloc o idee rea! Se plesnește cu palma peste frunte: — Cum de nu mi-a trecut prin minte? Cuprins de o agitație febrilă, se pune la rândul său să scrije lească cu unghia pe jos
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de câțiva centimetri, zgomotele orașului, roțile de tonga și clopoțeii de la biciclete, strigătele negustorilor. Locul este foarte curat, dar spartan, singura facilitate modernă fiind un ventilator montat în tavan. — Trebuie să i te adresezi nevestei mele pe numele ei, îl bruftuluiește pastorul. Nu vreau să te mai aud folosind acel nume pe care l-a adoptat. — Da, domnule pastor Macfarlane. — Este doamna Macfarlane. Nu-i nevoie să folosești alte apelative, care să-i mai dea vreo idee. Și nici ei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
las-să mă zgârie crengile, să mă ràgile rugii de mure; las-să mă dezbrace de tot, să mă omoare de tot țânțarii, să mă găsească mama mort de tot atunci Îi pare ei rău, dar e prea târziu... De ce m-a bruftuluit, când cu Ileana și când cu rochia, când cu-aici? De ce m-a bătut, când cu Duda și fărărochia de jos? Duda, care-i caldă și spune atât de bun: Uită-te-n sus!, la urma urmei, nu-i nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
acasă nu se anunța nimeni, vedeai cum omul, în mod firesc, intra în curte și mama abia avea timp să ascundă o cârpă, să tragă o pătură, iar dacă nu era dat cu mătura în casă surorile erau după aceea bruftuluite de mama că sunt mele (un cuvânt folosit numai la noi în familie... se referea la istețimea unei fete, grija ei de locul în care trăiește... "ia, melo, striga ea, tu nu vezi că sticla aia de lampă e neștearsă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]