39 matches
-
zonale sunt pictate cu o mare finețe și mult simt artistic pe o coaja subțire de ou. Aceste opere măiestre sunt intradevar o adevarată desfătare pentru ochiul privitorului! Programul artistic a fost deschis de sunetul profund al buciumelor, mânuite de buciumașii aparținând grupului de fluierași „Bistrița Aurie" din Ciocănești, a urmat apoi ansamblul de cântece și dansuri „Brădulețul” din Botos, în minunatul port bucovinean, care sub baghetă părintelui Mihai Țehanciuc, duhovnicul spiritual al Botoșenilor și Ciocăneștenilor, cu un buchet de cântece
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/Viorel_baetu_romani_la_ziua_europei_viorel_baetu_1336784417.html [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
acele spații virtuale în care voi reuși să postez fotografiile puteți descoperi, într-una dintre ele, printre alții, pe autorul monumentului - în mijlocul grupului, cu barbă, purtând bască - și, de-a dreapta domniei sale, pe mai tânărul artist în cioplitul lemnului și cunoscut buciumaș - Vasile Alboi, unul dintre personajele descrise de mine în volumul amintit mai sus. În alte două fotografii veți avea onoarea să-i cunoașteți pe cei doi ctitori ai monumentului, ei înșiși „monumente” de cultură, scriitori de frunte ai Bucovinei și
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
trebuințelor firești ale omului gospodar din Bucovina, potrivit tradiției al cărei izvor se regăsește departe, în timpuri străvechi. În același timp, lucrează și mici piese de artă - unele având adâncă semnificație religioasă - Cina cea de taină, Adam și Eva ori Buciumaș de pe Rarău. Meșterul nu folosește metal ori alte materiale în confecționarea articolelor despre care am făcut vorbire. Lemnul este singura materie primă pe care o prelucrează meșterul Vasile Alboi cu deosebită îndemânare, cu răbdare și cu multă dragoste și dăruire
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415737796.html [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
festivaluri naționale și a fost solul României la altele internaționale. Am subliniat anterior că cea mai mare piesă pe care o adusese la această plăcută întâlnire era un bucium. Ei bine, buciumul în cauză era opera domnului Vasile Alboi, cunoscut buciumaș al Rarăului și nu numai. Așa cum a menționat domnul Ioan Grămadă, acest talentat meșter popular este și un buciumaș renumit care deschide toate alaiurile locale și pe cele ale sărbătorile folclorice din Bucovina. Am avut bucuria să ascultăm sunetele unice
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415737796.html [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
care o adusese la această plăcută întâlnire era un bucium. Ei bine, buciumul în cauză era opera domnului Vasile Alboi, cunoscut buciumaș al Rarăului și nu numai. Așa cum a menționat domnul Ioan Grămadă, acest talentat meșter popular este și un buciumaș renumit care deschide toate alaiurile locale și pe cele ale sărbătorile folclorice din Bucovina. Am avut bucuria să ascultăm sunetele unice ale buciumului său. Afară, în grădina doamnei Gabriela Maxim, după întreaga prezentare a lucrărilor sale, Vasile Alboi a comunicat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415737796.html [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
Feodora (născută la 8.03.1930 în localitatea Văleni), născut la data de 16 octombrie 1955 în localitatea Okteabriskoe, raionul Șortandinsk, Kazahstan, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cricova, str. Dimitrie Cantemir nr. 1. (14.639/2003) 27. Buciumaș Igor, fiul lui Vasile și Iulia (fiica lui Tărîță Ilie și Leomida, născută în anul 1911 în localitatea Geamăna), născut la data de 9 iulie 1974 în localitatea Zîmbreni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210163_a_211492]
-
1911 în localitatea Geamăna), născut la data de 9 iulie 1974 în localitatea Zîmbreni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Cuza Vodă nr. 21, bl. 1, ap. 58. (14.069/2003) Copii minori: Buciumaș Maxim, născut la data de 1.07.2005, și Buciumaș Vladislav, născut la data de 1.07.2005. 28. Bulat Adela, fiica lui Simon Dumitru (fiul lui Ana, născută în anul 1924 în localitatea Lunga, raionul Dubăsari) și Ana, născută
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210163_a_211492]
-
1974 în localitatea Zîmbreni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Cuza Vodă nr. 21, bl. 1, ap. 58. (14.069/2003) Copii minori: Buciumaș Maxim, născut la data de 1.07.2005, și Buciumaș Vladislav, născut la data de 1.07.2005. 28. Bulat Adela, fiica lui Simon Dumitru (fiul lui Ana, născută în anul 1924 în localitatea Lunga, raionul Dubăsari) și Ana, născută la data de 25 mai 1980 în localitatea Pînzăreni, raionul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210163_a_211492]
-
Bolocan P. Neculai 3666. Bombă M. Gheorghe 3667. Bonciu Gh. Ștefan 3668. Bontea C. Dumitru 3669. Boroda I. Costache 3670. Borș I. Jenică 3671. Botez Z. Neculai 3672. Boțoroga I. Grigore 3673. Brânzei D. Gheorghe 3674. Buchnilă N. Costache 3675. Buciumaș V. Gheorghe 3676. Bucuciu S. Neculaiu 3677. Burlacu St. Vasile 3678. Bursucanu Gh. Ioan 3679. Butnaru Al. Aurel 3680. Buza V. Vasile 3681. Calimach Gr. Toma 3682. Caliniuc N. Ioan 3683. Cătana Gh. Costache 3684. Ceacâru D. Mihai 3685. Cehan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]
-
06.1936 în localitatea Chișcăreni) și Maria, născută la data de 27 ianuarie 1963 în localitatea Chișcăreni, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Sîngerei, str. A. Crihan nr. 11, ap. 215. (3.020/2008) 30. Buciumaș Aliona, fiica lui Palancica Vasile (născut la 4.11.1927 în localitatea Horești) și Domnica, născută la data de 8 martie 1973 în localitatea Horești, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Cuza-Vodă nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210560_a_211889]
-
Perșu (fosta Prel. C-țin Brancoveanu) Str. Av. Țurcaș Int. Baba Voica Str. Bâlea Str. Băltița - nr. 2 Str. Băltița - nr. 4 - 12 Str. Băltița - nr. 3 - 37; 14 Drm. Binelui Int. Binelui Int. Bod Str. Boldului Str. Brazdei Str. Buciumașilor Str. Bucovăț Str. Cap. Dinu Parasehiv Int. Cap. Olteanu Rusu Str. Capidava Str. Cărăruia Str. Cetinei Str. Chiperești Ale. Ciceu - nr. 2 - 10 Ale. Ciceu - nr. 5 - 11 Ale. Ciceu - nr. 1 - 3; Str. Cimpoierilor Int. Ciurului Str. Colnicului Bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
al trecutului satului. Cercetătorii specialiști de la Muzeul județean de istorie din Bacău au ajuns la concluzia că ar avea o vechime de aproximativ 2000 ani. Legenda păstrată și transmisă din bătrâni spune că satul Buciumi a fost întemeiat de către patru buciumași: Ivan, Tamâș, Grec și Circei. Legendă cuprinde mult adevăr deoarece acești buciumași sunt menționați în numeroase acte date mai târziu cu deosebire că Ivan este trecut uneori cu numele de Ivăncescu, iar Grec cu numele de Ivan Grecu. În toponomia
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
au ajuns la concluzia că ar avea o vechime de aproximativ 2000 ani. Legenda păstrată și transmisă din bătrâni spune că satul Buciumi a fost întemeiat de către patru buciumași: Ivan, Tamâș, Grec și Circei. Legendă cuprinde mult adevăr deoarece acești buciumași sunt menționați în numeroase acte date mai târziu cu deosebire că Ivan este trecut uneori cu numele de Ivăncescu, iar Grec cu numele de Ivan Grecu. În toponomia întinselor terenuri aflate în partea de nord a satului s-au păstrat
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
pentru domnie, nu se mai plătesc dările din toamna asta, dar vreau să văd de azi În două săptămâni palănci ridicate din valuri de pământ, apărători de cai, cu țepușe, străji urcate În turnuri de veghe zi și noapte... Cu buciumași pregătiți pentru vestea de primejdie, cu clopotele bisericilor bătând În dungă, din sat În sat... Cu câte doi călăreți de fiecare sat, cu cai pregătiți să fie Încălecați, ca oștenii să și ducă vestea spre satele din codru, să știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
documente folclorice pe această temă. Tocmai de aceea i se face loc aici, în întregime: Pe cel cîmp verde-nflorit, Holerunda lerui, Doamne, Paști-mi o turmă de oi. Dar la oi cine-mi ședèa? Și-mi ședèa pe-un buciumaș Și-mi zicea-ntr-un fluieraș. Cum îmi zice, oi îmi strînge, Cum îmi trage, oi întoarce. Grăia zeul Dumnezeu: -Bată-vă focul de oi, Că de cînd sunt eu la voi Am albit la cap ca voi». Sàrea miala d-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sunt cel ce sunt”. c. Partenerul de dialog al păstorului divin este selectat în spirit perfect mioritic: mioara năzdrăvană, înțeleaptă și oacheșă, semne distinctive. d. Schimbul de mesaje urmează regula ritualică îndătinată: Dumnezeu pune în rol obiectele sacre dumuziene, anume buciumașul și fluierul. Acestea au puterea magică de întoarcere a turmei și de adunare laolaltă. Ca să intre pe aceeași lungime de undă, mioara „aleasă” din mulțime are partitura ei, adică „sare în vînt”, „sare-n pămînt”. Nu se face risipă de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Mulțumim primarului comunei d-lui, Temistocle Diaconu pentru măiestria cu care îmbină activitățile culturale cu cele sociale, făcând cunoscută comuna Pădureni la nivel mondial. Activitatea prezentată la Pădureni „Tradiția și cultura la ea acasă”, de către bibliotecar Cornelia Mihai și Violeta Buciumaș au arătat efectele benefice pe care respectarea cărții și a bibliotecii îl are asupra unei comunități. Activitatea de sâmbătă a continuat într-un tur de forță prin vizitarea altor biblioteci reprezentative pentru școala vasluiană, biblioteca Școlii „Ștefan cel Mare” Vaslui
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
însângerată, ce era bazată pe trăirile mele și ale lui Aurelian Popescu, mărturisite unul altuia, de-a lungul anilor de studenție petrecuți împreună. Să vă redau poezia respectivă pentru că m-ar durea să se piardă (recită din memorie): Dau glas buciumașii din Putna și Vrancea Din Iași și Suceava, din Neamț și Hotin Iar buciumu-și poartă ecou-n suspin, Căci astăzi, Ștefane, furată ți-i lancea. Ea strajă de veghe ți-a fost la hotare Păzind al Moldovei străbun legământ Și
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fost adus de la Vaslui, comandantul Securității de atunci, un oarecare Pandele, un cumplit de mare ticălos, m-a întrebat: Ia, ascultă, banditule! Spune-mi cine a scris versurile astea!". Și începe cu un glas moale, fățarnic și disprețuitor: Dau glas buciumașii din Putna și Vrancea...". Atunci mi-am adus aminte că era versul meu. N-am așteptat să continue și am spus: "Eu am scris poezia asta dar am rupt-o și am aruncat-o". "Nu, n-ai aruncat-o, sau
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în sine datorită frumuseții și diversa formă a fibrelor a acestuia. După vernisaj a urmat un adevărat concert susținut de Dumitru Zamfira și Mihai Călușerul ce a prezentat o suită de melodii interpretate la diferite instrumente muzicale tradiționale, grupul de buciumași din Paltin, taraful tradițional și dansatori din Nereju din Vrancea, soliști fiind Ștefan Harabagiu și Nicușor Dobrițoiu. Au mai urmat în program Ion Stanciu și Alina Gogorița o fetiță de numai 7 ani care a prezentat mai multe melodii tradiționale
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
7 și 18 ani. Straja Țării s-a organizat treptat, începând din 1934. A coexistat un timp cu organizația de cercetași, apoi a absorbit-o. Programul sărbătorii, anunțat din timp, prevedea următoarele acțiuni în Capitală: anunțarea serbării prin 100 de buciumași (ora 845); trecerea în revistă de către Carol a tineretului pe câmpul de la Cotroceni: 25.000 de străjeri și 10.000 de premilitari și cercetași (ora 9); slujbă religioasă, sfințirea drapelelor noilor unități, ridicarea pavilionului național, citarea prin ordin de zi
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
menționată documentar pentru prima dată, în 1458, după unii autori. Poate că satul exista înainte de această dată, deoarece, între altele, în tradiția locală circulă o legendă potrivit căreia satul a fost întemeiat, în vremea lui Ștefan cel Mare, de patru buciumași - Ivan, Tamaș, Grec și Cârcei. Tot din această localitate s-a răspândit și legenda legată de stejarul din Borzești, imortalizată de junimistul Nicolae Gane în frumoasa povestire Stejarul din Borzești. Localitatea a aparținut din secolul al XVIII-lea răzeșilor, unor
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
o tras pe șfară cătinel-cătinel, unde-o pohtit Măria sa, la loc strâmt și cu mocirlă. Ce i-o fătat mintea "Năzdrăvanului"! zice logofătul Tăutu căzut în admirație. O pitit în mlaștină, în smârcurile Racovățului, dincolo de pod, o pitit sumedenie de buciumași și trâmbițași... Și, când or prins să buciume și darabanele să bubuie, s-o iscat un tărăboi de ziceai că sună Apocalipsa! adaugă Luca Arbure. "Ahaaa!!", și-au zis turcaleții!, hohotește hatmanul Șendrea, "acolo-i bârlogul ghiaurului!! Pe el!!! Înainte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Paraschiv P.Liliana Ramona Pârvan T.Tudor Ulian Ghe.Ionuț Sebastian Cocu Const.Cristina Țurcanu Vict.Lucian Registru matricol 233 voI I; Costin Clit,op.cit.,p.250. XII-a Filologie Balint C.Fabiola Blândă V-tin.Mihaela Brăescu Iul.RamonaIuliana Buciumaș S.Diana Cazacu Ghe.Ofelia Cehan Ghe.Roxana Chirica A.Ramona Dicu Const.Anișoara Elisei Sp.Valentina Enache Cez.Paula Florea Const.Laura Elenă Harnagea Const.Natalia Matei V.Livia Negru Al.Bogdan Olaru E.Mihaela Pandelea Dtru.Dora Elenă
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Romila Il.Irina Sandu M.Anca Spătaru Const.Ștefan Vâlcu Dtru.Alexandra Zota Const.OrlandoCostel Balint T.Cornel Popa Șt.DianaNicoleta Registru matricol 233 ,vol ÎI;Costin Clit,op.cit.,p.250. Limbi moderne Anton V.Laura Blândă E.Cristina Elenă Buciumaș S.Diana Căciulă Șt.RamonaDaniela Croitoru M.ToniCristi Chetran I.Ioan Manuel Frentz Dtru.GianinaAngelica Hagiu T.Loredana Otilia Lazăr M.Anca Luca Ghe.Carmen Simona Macovei A.Ciprian Armând Marta P.Ciprian Florin Munteanu I.Adina Margareta Neamțu P.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]