8 matches
-
Hârlău între 615 și 544 m), cu gipsuri în masă compactă microcristalină, marne cu concrețiuni de cremene. Ultimele depozite marine din seria neogenă în care este sculptat relieful regiunii cercetate, sunt cele sarmațiene și cuaternare. Dintre subetajele sarmațianului, aici întâlnim buglovianul, volhinianul și basarabianul. În zona Dealul Mare-Hârlău, Culmea Holmului, se găsesc numeroase profile deschise de eroziune ale volhinianului inferior și superior,iar buglovianul se află sub nivelul de eroziunea rețelei hidrografice. Faciesul petrografic al formațiunii prezintă importante variații laterale, mai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în care este sculptat relieful regiunii cercetate, sunt cele sarmațiene și cuaternare. Dintre subetajele sarmațianului, aici întâlnim buglovianul, volhinianul și basarabianul. În zona Dealul Mare-Hârlău, Culmea Holmului, se găsesc numeroase profile deschise de eroziune ale volhinianului inferior și superior,iar buglovianul se află sub nivelul de eroziunea rețelei hidrografice. Faciesul petrografic al formațiunii prezintă importante variații laterale, mai evidente pe direcția vest-est (Petru Șt., 1989). Astfel, în dealurile înalte din vest volhinianul este reprezentat de marne cu intercalații subțiri nisipoase, nisipuri
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
condiții faciale diferite (ex: argilele de Ungheni s-au acumulat în același timp cu calcarele de Chișinău). În 1950, I. Atanasiu și N. Macarovici realizează un studiu asupra formațiunilor miocene din Moldova septentrională, între Siret și Prut, discutând limitele Badenianului, Buglovianului,Bessarabianului și Chersonianului și evidențiind asociații faunistice și fosile conducătoare. După 1950, N. Macarovici abordează frecvent studiul depozitelor sarmațiene, aducând noi informații asupra argilelor cu Cryptomactra, cărora le acordă o grosime estimată la 450m ; acestea au fost străbătute și de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sarmațiene de sub cuverturile depozitelor cuaternare. Pe baza forajelor de adâncime s-a putut constata existența unor strate acvifere de adâncime puternic mineralizate. Nu este exclusă nici existența unor pânze de apă de adâncime, la 130-150 m, în depozitele badeniene și bugloviene. În limitele comunei Șipote, apele de suprafață sunt reprezentate de râul Miletin ( un sector din cursul inferior) și de afluenții acestuia: Coroleuca, Valea Rece, Valea Odăii pe partea stângă, Chișcăreni și Valea lui Andrei pe partea dreaptă. Aceste pâraie se
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în zona Șipote unele strate acvifere minerale de tip NicolinaIași și chiar unele ape radioactive la nivelul soclului cristalin al platformei. Nu ar fi exclus să apară și strate acvifere de apă dulce, cantonată în depozitele calcaroase și grezoase ale Buglovianului și Badenianului (L. Ionesi). II.5 Potențialul vegetal și faunistic Din punct de vedere fitogeografic, teritoriul comunei Șipote se află în zona de silvostepă, către limita mai uscată, cu nuanțe stepice a acesteia. Vegetația lemnoasă a fost îndepărtată în întregime
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
acvifer freatic acumulat în aluviunile vechi ale văii Bahluiului este gros de 3-4 m, cu o temperatură de 110C și este caracterizat chimic ca: apă bicarbonatată, alcalinoteroasă, sulfatată-sodică, slab clorurată. În depozitele miocene sunt cantonate ape din sarmațianul mediu - volhinian, buglovian și tortonian. Complexul acvifer din miocen debitează ape cu o mineralizare totală cuprinsă între 12,0 și 22,7 g/l. sunt ape clorosodice, slab alcaline, puternic sulfuroase, hipotermale. Stratul acvifer din depozitele siluriene alcătuiește un complex unic, care circulă
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
menținerea Sarmațianului unitar Sens S uess și Barbot de Marny (cei doi autori având merite similare) și a fost împotriva separării Sarmațianului în s.s. (Suess) și s. l. ( Barbot de Marny), care contravine principiilor stratigrafice. De asemenea, a susținut că menținerea Buglovianului, ca prim subetaj al Sarmațianului, este necesară, având particularități micro și macrofaunistice distincte. A demonstrat că între Kossovian și Buglovian, cât și între Basarabian și Hersonian, pe unitățile d e platformă, au existat întreruperi de sedimentare. A semnalat existența Volinianului
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
necesară, având particularități micro și macrofaunistice distincte. A demonstrat că între Kossovian și Buglovian, cât și între Basarabian și Hersonian, pe unitățile d e platformă, au existat întreruperi de sedimentare. A semnalat existența Volinianului superior în Dobrogea de Sud, a Buglovianului la Viișoara (Molasa Pericarpatică), a depozitelor cu mactre mici și congerii pe stânga Prutului (în Basarabianul superior) și a demonstrat că Basarabianul inferior lipsește în Depresiunea Transilvaniei, dar este prezent in Bazinul Zarand. A revizuit fauna cu Cryptomactra și a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]