21 matches
-
Alexandru începu să cânte cu glas domol și dulce: - De-ar fi să-mi doresc ceva mai cu ardoare decât însănătoșirea acel lucru ar fi să pot să-mi dau duhul la sânul patriei mele... Macedonia, Macedonia... Scumpa mea Macedonia buzișoarele ți le-aș săruta cu foc și aș adormi la sânul tău lângă un soc căci m-am născut fără de noroc! Generalii îl credeau de-acum nebun dar nici unul în afară de Casandru nu îndrăzniră să îl oprească și să dea glas
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
ceva nazuri, aluneca cu pași ușori și lini, așijderea iuțimii cu care razele soarelui vor împresura și netezi degrabă crețul încruntării. Slobozi cu un oftat crispat și o bâlbâială încă încrâncenată, abia reținută, un refuz deloc ascuns, nițel răstit iar buzișoarele crude i se strângeau precum un fruct de piersică ce se împotrivea cu greu dezghiocării: -Întâi, să-mi spui o poveste! adăugă abia stăpânindu-și un firicel de reproș gata să-i părăsească gurița mirosind a lăptic proaspăt. Și mă
ULTIMA POVESTE PENTRU ANAMARIA !... DE ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Ultima_poveste_pentru_anamaria_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/370849_a_372178]
-
și în noaptea următoare doi vulturi planară peste crestele munților spre apus. Făcură câteva rotocoale deasupra palatului, apoi cele două păsări străpunseră zidurile ca o săgeată și cu pelerinele în evantai atinseră cu picioarele podeaua din camera micuțului. Acesta cu buzișoarele sale se juca cu sfârculețele de la țâțișoarele tinerei mămici. Fericitul tătic ținea în palmă mânuțele fătului. - Acesta îți este nepoțelul! - rosti fiica din așternut, ridicând în brațe un bebeluș de o frumusețe rară. - Vino la bunicul! - rosti Contele și îl
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1421825040.html [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
Scăpat de arnăuți, Anghel o ajunge din urmă pe domnița Ralu și îi fură bijuteriile, prețioasa sa zestre. Domnița se lamentează că haiducul a lăsat-o săracă ("„Mă lași săracă, tâlharule!”"), la care Anghel îi răspunde: "„Averea dumitale, domniță: două buzișoare, două țâțișoare”" și apoi pleacă. "" a fost filmat în vara și toamna anului 1970, concomitent cu celelalte două filme ale tripticului ("Haiducii lui Șaptecai" și "Săptămîna nebunilor"). Filmările au durat 8 luni de zile și s-au desfășurat până în primul
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
care juca șeptica pe o pătură. Stătea cumva cu genunchii la gură și, când mă uitam printre gleznele ei, aproape că i-o vedeam, ascunsă după cusătura aia subțire. Chiloții intraseră puțin În crăpătură și se dăduseră după alea două buzișoare...” Verii aproape că gemură. Țigările, dacă uitaseră să tragă din ele, li se stinseseră Între degete. „Fire-ai al dracu’ să fii tu, Lică, cu toate prostiile tale. Minți, nu?” „Nu vă mint. Ce vi se pare minciună aicea? Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ca să nu zică lumea c-ar fi fost, Doamne ferește, Împreună. În ochii mei era o curvă și-mi făcea scârbă. Cu toată sila, tot am pândit-o să văd dacă i se lărgise păsărica după ce-o armăsărise ăla. Dar buzișoarele erau la locul lor, nici mai deschise, nici mai Închise.” Lică părea cu adevărat amărât și ceilalți nu mai cerură amănunte. Se rânduiră iarăși la sticlă și-și aprinseră cioatele de țigări. „Ia zi, bă Lică, voi, rudarii, vă Însurați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
divă sexy de telenovelă dâmbovițeană, a fost o scenă de zile mari. Vadim o avea de-a dreapta sa pe noua „consilieră cu imagine”, după prototipul finalului filmului cu haiduci: „Zestrea Domniței Ralu”. „Asta ți-a rămas, Domniță: două țîțișoare, două buzișoare!”, spunea haiducul Șaptecai, jucat de Florin Piersic. Cu zisa lui Vadim: „Ea nu trebuie să facă nimic special. Trebuie să stea cum stă acum lângă mine și să zâmbească frumos. Și nu ne mai trebuie nici o campanie electorală, la un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
de ea, Tot mereu plângea Și mereu zicea: "Manole, Manole Meștere Manole! Zidul rău mă strânge, Țâțișoara-mi plânge, Copilașu-mi frânge!". Manole turba Și mereu lucra. Zidul se suia Și o cuprindea Pân' la costișoare, Pân' la țâțișoare, Pân' la buzișoare, Pân' la ochișori, Încât, vai de ea, Nu se mai vedea, Ci se auzea Din zid că zicea: "Manole, Manole Meștere Manole! Zidul rău mă strânge, Viața mi se stinge!". Pe Argeș în gios, Pe un mal frumos, Negru-vodă vine
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
iar ei o boceau pe mama lor! S-au adunat vecinele milostive, care încercau să-i mângâie pe bieții orfani. Niculina, fetița de 2 ani a cerut să fie urcată în sicriu lângă mama ei, să o sărute. Punându-și buzișoarele ei pe fața înghețată a moartei; a zis „Ce lețe ete mămuca!(”Ce rece este mămuca”!) Înmormântarea s-a făcut prin mila sătenilor, iar copiii au rămas în grija vecinilor milostivi. Dar, imediat după război au urmat ani cumpliți de
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
totul, fiule, se aude din nou vocea subțire a Părințelului, nimic în lumea asta nu-i atît de ușor pe cît pare la prima ocheadă. — Cel puțin recunoaște că și pe tine te-a dat gata cu privirile galeșe, cu buzișoarele alea care ardeau de mama focului, spune Roja. — Pe mine? Eu în relațiile cu femeile n-am făcut niciodată nici cel mai mărunt compromis, se enervează Curistul. — întotdeauna e vorba doar de una singură, se dezmeticește Roja cu gîndul la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
un fard de pleoape cu o pulbere aurie în el, și ele toate păreau astfel mai frumoase, aveau ceva feeric, care contrasta ciudat cu obscenitatea discuțiilor și a cântecelor. Ciuca bancurilor era un puști mai sărac cu duhul, cu niște buzișoare indecente ca un popou. îl chema Măgălie, dar toți îi ziceau numai Gămălie și-și băteau joc de el în toate felurile. Acum era iar luat la mijloc. "Ia să vedem un băiat frumos, să-mi rezolve mie o problemă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
tipe ce s-a sinucis pe la 80 de ani, sireaca... și nuvela aia de Sorokin, aia de-i zice Dragostea lui Sanka, de n-o să ne vadă nimeni. Așa că tot nu scăpi, puicuța taichii, că tare mi-e dor de buzișoara ta spuzită și de ochioii tăi cât farfuriile cu mătrăgună clipocind de-amor. Rogu-te, când te dezbraci seara de cele toate, ai un gând spurcat și pentru unchiul tău din Iași, de-i zice hobăbăitul. Te străpup în eternitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
propriul său personaj). Din nefericire, din cauza precarității mijloacelor de exprimare, apologia alunecă frecvent în ridicol. „Călugărița Agripina - afirmă autorul - era împlinită la carne și datorită vârstei, dar și datorită unei alimentații consistente [...] avea o gură mare înconjurată de buze sau buzișoare, cum le alinta Tinel când își odihnea ochii privindu-le, mai mult bătând în roșu, cărnoase, ușor arcuite, și acest semicerc degaja buchete de zâmbete provocatoare, dar și odihnitoare interlocutorului [...] la orice mișcare prin cabinet, își arăta minunile coapselor și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
târziu apare în dormitor, cu ceașca de cafea aburindu-i între palme. Are mâinile mari și unghiile murdare. Se așază pe pat lângă mine. Copilul mi se desprinde de la sân și începe să scâncească. Îi înfig sfârcul la loc între buzișoare. Știu că n-o să meargă. Din nou n-o să meargă. N-a mers niciodată așa cum trebuie. Tot timpul se frichinește și n-are răbdare să mi se transmită impulsul din terminațiile nervoase din sfârc în glanda pituitară și din glanda
Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
nu era nevoie să facă nimic pentru strălucirea aia a ei... Uite-acolo microfonul, apeși pe butonul albastru, știu să mânuiesc un magnetofon!!!, mă cocoșesc eu, păi, dă-i drumul dacă știi, zice profa pisicindu-se, am simțit asta. Pân la buzișoare Pân la țâțișoare... Recitam și mă uitam pe plapumă, îmi plimbam ochii pe mătasea aia, deloc în ochii profei sau pe pielea ei. Franțuzoaica, așa-i ziceam la școală, se ridică deodată, era goală complet, țin minte că era bronzată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
lunganului. Acesta-l apucase, cu o mână, de beregată, și îl strângea, cu putere,încât, Călin Ciolca începu să facă ochii, ca broasca, atunci când zice mioarc. Stai pe loc, măi domnișorule Buză de iepure, că, după negul de la ceafă, după buzișoara aia, a ta, de iepure, te-am recunoscut, trecând, pe lângă tine, și venindu ți din spate. Îl mai slăbi din strânsoare. Unde-i vițelul? Vițelul pe care mi l-ai furat, acum o lună, de la stână. Zi-mi repede, unde
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
totul, fiule, se aude din nou vocea subțire a Părințelului, nimic în lumea asta nu-i atît de ușor pe cît pare la prima ocheadă. — Cel puțin recunoaște că și pe tine te-a dat gata cu privirile galeșe, cu buzișoarele alea care ardeau de mama focului, spune Roja. — Pe mine? Eu în relațiile cu femeile n-am făcut niciodată nici cel mai mărunt compromis, se enervează Curistul. — întotdeauna e vorba doar de una singură, se dezmeticește Roja cu gîndul la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
și mustețile pline de promoroacă, de nu-i cunoșteai, oameni sunt, draci sunt, ori alte arătări. Și așa tremurau de tare, de le dârdâiau dinții în gură. Iară mai ales pe Gerilă parcă-l zghihuiau toți dracii; pozne făcea cu buzișoarele sale, încât s-a îngrozit și împăratul Roș când l-a văzut făcând așa de frumușel." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (b) " În loc să facă bucatele bune și potrivite și să lăie copiii Sfintei Duminici cum i-a lăut fata moșneagului
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
chemat acum bardul Albionei, Milton, să celebreze plăcerea instituționalizată, bucuria virtuților familiale: „Salută ca un vate amorul conjugal Cu care numai omul a fost dotat din ceruri”. În Serafita (1872) imaginația este mai slobod pămînteană, erosul mai vinovat. Heliade cîntă „buzișoarele” de coraliu, „limbulița” iute, dar trece repede pe puntea ce duce spre „focariu sacru” și „olacaustul divinilor uimiri”. Asta după ce fixează pe frumoasa Serafita În ambianța grădinilor empiree: „Ești fericirea lunii și centru-n firmament.” Tendința de a sfinți femeia
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Și Într-adevăr, eroii lui Creangă „tuscinci” Își fac datoria pentru care au fost destinați. Gerilă Îi scapă pe protagoniști de focul În care ar fi ars dacă ar fi intrat În casa de aramă. „Suflă de trei ori cu buzișoarele sale... și casa rămâne ... cum e mai bine de dormit Întrînsa”. Când se supără pe tovarășii săi, „că toți Îi stau Împotrivă... trântește o brumă pe pereți... de au Început a clănțăni și ceilalți de frig, de sărea cămeșa de pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o reprezinta plăcerea de a spune, verva și optimismul. Pentru a obține o veselie contagioasa, Creangă apeleaza la o variată gama de mijloace artistice: exprimarea poznașă, mucalită („Sa traiasca trei zile cu cea de alaltaieri”), ironia realizată prin folosirea diminutivelor („buzișoare”, „bauturică”), zeflemisirea („Tare mi ești drag!... Teaș băga În sân, dar nu-ncapi de urechi”), caracterizările pitorești, prezentarea unor oameni si scene comice, utilizarea poreclor și apelativelor caricaturale („Buzila”, „mangosiți”, „farfariți”) sau a vorbelor de duh („Dă-i cu cinstea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]