70 matches
-
Nu e așa, că vă este dor să vedeți oameni cu bun simț, care vorbesc adevărul, care își respectă cuvântul dat, care au un bun sistem de valori, onorabili și demni de urmat? Nu vedeți că, orice om umblă cu bârfeli și fiecare ar vrea să înșele, făcând acuzații grave, inventând ceva, ca apoi să spună cu un zâmbet vinovat că a glumit? Dar gluma unora poate costa viața altora. Câtă conflictualitate poate da naștere lipsa de caracter și de credință
DESPRE ACUZAŢII ŞI NEVINOVĂŢIE (2) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marina_glodici_1401797684.html [Corola-blog/BlogPost/344674_a_346003]
-
ca orice, îți dădeau libertatea de haimanalâc. N-ai înțeles să prețuiești. Ai refuzat, indignat, doreai bani și ranguri. Te simți bine acum, în smârcurile dunărene, preconizând dictatura regească sau luptând pentru conversiunea cea mare: iubitorule de țărani! Însă toate bârfelile, toate ororile care le debitezi pe spinarea Rusiei comuniste caracterizează deznădejdiile unui înfrânt, stâlcit de cizma sigură”⁹. Printre multele acuze aduse s-a mai spus că Panait Istrati este fascist. Cum ar putea fi adevărată o asemenea afirmație când cunoaștem
CONJURAŢIA ANTI-PANAIT ISTRATI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_datorie_morala_si_sur_gabriel_dragnea_1359978892.html [Corola-blog/BlogPost/351742_a_353071]
-
tot și îl luăm părtaș ca să-l îndreptăm tot împotriva noastră, în sfârșit, ce se naște din pisică... De fapt nici nu știu ce m-a apucat de cășunez în halul ăsta și să tot alunec la vale pe același tobogan al bârfelilor și ipoteticilor răfuieli.... Referință Bibliografică: Jurnalul unui om neînsemnat (VI) - fragmente - / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 210, Anul I, 29 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_vi_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/367373_a_368702]
-
în lipsa lui avea un amant. La început crezu că totul nu era decât gura lumii și că nu era bine să plece urechea la astfel de bârfe. Însă persoane de încredere care nu aveau nici un interes pentru a umbla cu bârfeli îi spuseră că în lipsa lui venea la el acasă în unele seri un bărbat. Discută mai serios cu Roxana, și într-un moment de regret al ei, ea îi mărturisi totul spunându-i că are pe cineva de care e
POVESTEA UNUI ÎNVINS (8) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1478025132.html [Corola-blog/BlogPost/352696_a_354025]
-
ignora conținutul lucrării lui Sion în mod conștient, din pricina descrierii răuvoitoare pe care paharnicul o făcuse strămoșilor marelui istoric. În studiul său despre "Genealogiștii Moldovei," G. Bezviconi afirma următoarele despre valoarea "Arhondologiei:" "Scrierea paharnicului Sion este o întreagă arhivă de bârfeli și răfuieli cu toți acei care au avut nenorocul să nu placă autorului; totuși, în lipsa altor memorii din acea epocă, lucrarea constituie un izvor de prețioasă informație, mai cu seamă în ce privește contemporanii săi." O serie de informații ce trebuie verificate
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]
-
la Festivalul Mamaia pentru "Un albastru infinit", compusă de Marcel Dragomir. În 1981 intră în distribuția musicalului "Corina" realizat de compozitorul Edmond Deda și Cella Tănăsescu după "Jocul de-a vacanța" (Mihail Sebastian), apoi "Fratele meu, Charles" (după comedia Școala bârfelilor de Richard Rinsley Sheridan) și "Adio femei". În 1985 apare în filmul "Rămășagul" regizat de Ion Popescu Gopo. De-a lungul carierei a reușit să colaboreze cu unii dintre cei mai mari și mai buni compozitori români: Ion Cristinoiu, Marcel
Angela Similea () [Corola-website/Science/304097_a_305426]
-
un jurnal. Se prinde, apoi, în cercul unei nunți de țigani, trece printr-o pădure cu răzlețe urme de magie, ai zice, aproape, că viața ei apucă în altă parte. Totul se termină, în schimb, cu o notița trăgînd a bîrfeală: , Prin urmare, toată lumea află că băiatul avea șaptesprezece ani, iar femeia aproape treizeci și era învățătoare la un sat din apropiere. Era mama a doi copii rămași în grija tatălui după divorț." Și aici, precum la oraș, ca-n redacții
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
Seniorul Hideyoshi e succesorul Seniorului Nobunaga. Criticile adresate lui erau într-adevăr zgomotoase. Dar, ca întotdeauna în asemenea cazuri, identitățile acuzatorilor rămâneau necunoscute. Indiferent dacă auzea sau nu zvonurile, Hideyoshi era nepăsător. Nu avea timp să-și plece urechea la bârfeli. În Luna a Șasea, Nobunaga murise; la jumătatea lunii următoare, avusese loc lupta de la Yamazaki; în Lunaa Șaptea, se ținuse conferința de la Castelul Kiyosu; la sfârșitul aceleiași luni, Hideyoshi se retrăsese din Nagahama, mutându-și familia la Himeji; iarîn Luna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
limpede că Sakichi înțelesese deja. Nu, de nimic. M-am lăsat distras de celelalte responsabilități și am revenit fără să vizitez odăile celor trei prințese. — Chiar așa? Bine, mă rog. Cu aceste cuvinte, Hideyoshi schimbă repede vorba, trecând la alte bârfeli: — Ce zvonuri ai auzit pe lângă râul Yodo și prin Kyoto în timp ce erai pe drum? Ori de câte ori trimitea câte un mesager în locuri îndepărtate, Hideyoshi îi punea inevitabil și asemenea întrebări. — Peste tot pe unde am umblat, singurul subiect de conversație era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
în 1940, când subtitlul „Revistă săptămânală ilustrată pentru teatru, muzică și film” este înlocuit, „Curierul spectacolelor capitalei”, pentru ca de la numărul 39 din 1940 să menționeze subtitlul „Revistă pentru teatru, muzică și film”. Publicația este specializată, propunând rubrici ca „Ecouri și bârfeli”, „Cronica teatrală” (A. Munte), „Cronica muzicală” (Radu Cioculescu), „Revistele”, „Mișcarea teatrală din străinătate”. Colaborează Aurel Călinescu, Ioan Massoff, V. Maximilian, Al. Mironescu, Teodor Scarlat, Victor Eftimiu. Se fac portretele unor oameni de teatru și ale unor actori celebri (Ion Marin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286344_a_287673]
-
care are consecvența și curajul de a o susține toată viața. Reacția are spontaneitate și subtextul cu un caracter polemic trădează gustul cultivat, specific oamenilor superiori și rafinați, pentru stilul epistolar prin care, eventual, să se afle "într-o dulce bîrfeală de lucruri mai literare." Cf. G. Călinescu, Gîlceava înțeleptului cu lumea, vol. I, , Editura Minerva, București, 1973, p. 37 420 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, pp. 328-329 421 Idem, p. 329 422 Idem, p. 323 423 Idem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
face invizibil "nevăzut trecu el prin mijlocul feacilor"121*. Dar deja Nausica, cerându-i să nu o urmărească, anticipase criticile pe care feacienii le-ar fi putut face la vederea lui Ulise în compania ei ("am să mă feresc de bârfeală, că mi-e teamă de vorbele oamenilor, că-s ticăloși și răi de gură", 6.273-274)122*. De fapt, străinul este rău văzut din cauza concurenței sexuale și Nausica ar putea fi acuzată cu ușurință că și-a găsit bărbat "din
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
el le arunca vorbe însoțite de împ unsătura ocărilor; pe monahi îi disprețuia cu deosebire, ca și cum el ar fi jignit de privirea lor. Apoi detesta cam liber slujba ( pe care noi o numim liturghie) și o făcea cu înverșunare prin bârfeli; el căuta să dovedească că părerile lor în legătură cu Dumnezeu sunt greșite. Toate acestea jigneau pe niște oameni foarte conservatori ai slujbelor lor religioase. Căci sprijinindu-se pe așezămintele și credințele strămoșilor, ei în vățaseră să adore pe Dumnezeu mai mult
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
primeau să asiste la ele, uneori înfrunta pe câte unul în parte și i sfătuia să se cerceteze fiecare pe s ine însuși și să-și întoarcă sufletul de la deșertăciune la religia cea temeinică. Aruncând contra preoților înțepături pregătite și bârfeli, el critica prin învinuiri neștiința, lașitatea, moravurile și toată viața lor, punând la cale prin însăș i imor alitatea lor ura contra celor sfinte și a religiei. După acestea, când a socotit că și-a arătat îndeajuns părerea și voința
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
fost îngropat și până astăzi. N-am scris despre Mișcarea Legionară fapte auzite de la alții, ci numai fapte trăite de mine. N-am caracterizat comunismul pe baza unor cărți sau a unor conferițe rostite de marxiști atei, sau a unor bârfeli, ci numai pe baza celor trăite de mine, de părinții mei, de frații mei și de familia mea. Din această cauză iau mărtirie cuvântul. Mântuitorului Hristos că judecata Mea este dreaptă pentru că nu caut voia Mea, ci voia Celui care
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
fidelității și o anume acuratețe. A mai tradus cărți de muzicologie, arhitectură, pedagogie, medicină. Traduceri: Upton Sinclair, Iubire, ed. 2, București, 1926; Arcadii Avercenko, Povestirile unui cinic, București, 1937, Manual pentru leneși, București, 1938, Serviciu prietenesc, București, 1939; A.P. Cehov, Bârfeala, București, 1939, Ghinion, București, 1945; Vl. Korolenko, Muzicianul orb, București, 1939; Vl. Nabokov-Sirin, Camera obscură, București, 1940; Mihail Arțâbașev, Familia Diki, București, 1941; Fenimore Cooper, Leii de mare, București, 1942; Hervey Allen, Cavalcada, București, 1942; N.V. Gogol, Portretul, București, 1944
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286828_a_288157]
-
adică așa cum noi sîntem incapabili s-o facem. De aceea uneori ajungem, cum zici, la apatie. Uneori mă încearcă gîndul că tot ce fac, ce scriu e zadarnic de vreme ce orice mic succes este mai mult un prilej de supărare, auzind bîrfelile „amicilor”, decît de bucurie. De mai multe ori mă înverșunez, mă înăspresc în muncă știind că dușmanii pot fi loviți numai așa. Tristețea e că mulți nu citesc revistele și deci nu pot recepta loviturile, adică iscălitura noastră sub un
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
se făcea” că-și face treaba (prezentarea ordinii de zi, mimarea ostentativă a unei democrații specifice timpului). Auditoriul Își vedea de treaba lui: discuții profesionale, injoncțiuni acide la adresa unor stări de fapt sau colegi mai veroși, difuzarea noilor bancuri și bârfeli colegiale. Ba unii, plasați În ultimele bănci, mai și fumau. Prin peritext, mimică, freamătul sălii, dar și prin unele luări explicite de poziție (discursuri ostentative sau expresii cu dublu sens, exclamații sau completări „lămuritoare” din sală) se crea o atmosferă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
îmbrăca decât expresiile burlescului. Memorabile sunt paginile grotești dedicate protosinghelului Macarie sau protosinghelului Visarion, caracterizat scurt și nemilos: Nu-i plăcea să vorbească, dar îi plăcea să asculte și să râdă. Orice i-ai fi spus, îi făcea plăcere, afară de bârfeli și de critice. Râdea întocmai ca un copil și numai în cerul gurii: că-hî! că-hî-hî! Din cauza asta i se mai spunea și Popa Câcat" (1962, 57). Despre părintele Visarion, alt monah bătrân, pe jumătate senil, călugărul Damian Stănoiu consemnează: "...pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
1963, Hamlet, în Teatru, București, 1964 (în colaborare cu Dan Duțescu), Antologie bilingvă, București, 1964 (în colaborare cu Dan Duțescu), Opere complete, I-IX, București, 1982-1995 (în colaborare); Hughes Langston, O întâmplare neplăcută cu îngeri, București, 1956; Sheridan, Rivalii. Școala bârfelilor, pref. Petru Comarnescu, București, 1956; Jerome K. Jerome, Trei într-o barcă (fără a mai socoti și câinele), București, 1957; A.L. Morton, Utopia engleză, București, 1958; Paul Robeson, Aceasta este poziția mea, București, 1958; Christopher Marlowe, Tragica istorie a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287793_a_289122]
-
cf. TH. SIMENSCHY, Tradiția învățăturii în patria lui Găndhi, București, "Cartea Românească", Cunoștințe Folositoare, Serie A, N. 70, p. 7). E o datorie pentru discipolul virtuos a nu se asocia cu acei care-i bîrfesc învățătorul: "Acolo unde are loc bîrfeala sau ocara învățătorului (guru), trebuie să-ți astupi urechile, sau să te duci de acolo aiurea" (339, 6). Ceea ce nu implică nicidecum atitudinea de "iurare in verba magistri", căci același indian prescrie că "puterea dușmanului trebuie recunoscută, cusururile maestrului trebuie
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
scurtează fustele, și-i zic balet. *1 Scrieți așa încât și peste o sută de ani să cetiți fără a vă rușina. Amic al virtuții mai curând decât virtuos. /Boileau/ Mai bine să fii sfătuit decât lăudat, ucenicule scriitor. Urâtă meserie bârfeala. /Boileau/ Cânele rău umblă hojma cu urechea sfâșiată. (La Fontaine) Strălucitoare și fragilă ca o oglindă. Înainte de a porni la o treabă, gândește-te la rezultat. N-a uitat decât un lucru coborând în pivniță: să-și ia o lumânare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
părere (2); permisiv (2); fără preț (2); stilou (2); ușor (2); uzat (2); vechi (2); la vorbă (2); vulgar (2); accesibilitate; aiurea; amăgitor; Ana; apă; apartamente; n-are preț; atît; atractiv; bani puțini; bani mai puțini; fără bani; beton; bine; bîrfeală; bomboane; bonus; dar bun; bun în kilogram; cadou; fără calitate; calitate redusă; caracterul; carte; cartof; cartofi; cazare; cercei; cheltui; chiar; chibrite; chici; chicios; chinezesc; cină; comestibil; corect; costisitor; covrig; cum; cumpărat; cumpărături; cumperi orice; curaj; curvă; cuvintele; da; dance music
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dintre „ceilalți” care e acceptabil din p.d.v. scriitoricesc. Scenele de dragoste sunt deadreptul o catastrofă. Iată, Tolstoi a fost neîntrecut în medii sumbre, primitive, demonice ca în Puterea Întunericului, dar „cealaltă” lume i-a reușit deasemenea. Atât despre Rebreanu... Continuu bîrfeala literară. Două romane citite în ultimul timp de mine : unul în traducere franceză L’âme qui s’éteint a unui autor ungur, Lajos Zilahy, din biblioteca mea proprie, dar niciodată citită până în prezent, fiindcă niciodată nu mă simțeam atât „en
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
Cel dintîi grup al unor astfel de fenomene e dat de meschinărie și slăbiciunea morală care aspiră a se impune drept măsură și forță, dar sfîrșesc prin a-și divulga precaritatea. Sînt menționate aici lenea, comoditatea, frica, lașitatea, limbuția, mania bîrfelii, avariția. În al doilea grup greutatea cade pe „orbirea omului față de greșeala sa sau pe tendința de-a o ascunde”. Inventarul acestor defecte gravitează în jurul neroziei conținînd pretenția de inteligență, din care derivă încăpățînarea, impertinența, înfumurarea, înțepenirea în convențional, întreaga
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]