32 matches
-
și confetti, sfidând timpul și nevoile lui presante spre a străjui o porțiune de fălnicie (a)temporală - exact cât ține piedestalul imponderabil și gonflabil al „scărbavnicei” puteri, pe care n-o putem ține (neam, zălog!) mai mult decât încălcând regulile „bășicatului” și „nărăvitului” sistem democratic (!)... Împopoțonat, pe un scaun prea scârțâit și umilit de „funduri târâtoare și trecătoare”, socotit prea strâmt și puțin înălțat pentru rotunjimile lor, scruta, mimând înțelepciunea atât de tânjită scurgerea leneșă a vremii, ori dirijând prin dosnică
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_turnul_de_fildes_al_unui_mahar_sau_pseudo_cetatea_lui_a_.html [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
mici treburi. Instructajul era ultrascurt: mă, ia fii atent!.. Dacă vedea că n-am făcut, sau am făcut prost, observația era tot scurtă: vrei să-ți bășic fundul? Iar eu...mă chinuiam să-mi imaginez: cum este când ai fundul bășicat? Dar mă străduiam să fac mereu așa cum trebuie și nu aflam niciodată chestia asta. Dacă o supăram prea tare cu ceva, se repezea la mine cu pumnii strânși, șuierând: mă, te omor, mă! Cu mâinile mele te omor! Și iar
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414300048.html [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
soiuri autohtone întâlnit numai în spațiul românesc. Este menționat în "L’Ampelographie universalle", Pierre Vialla și Victor Vermorel, 1901-1910, prin contribuția lui Nicoleanu Gheorghe. În prezent, acest soi este aproape dispărut. Soiul mai era cunoscut sub numele de "Alb", " albă", "Bășicată acră", "Bășicată verde" sau "Bășicată de Dealu Mare". Boabele sunt sferice, de culoare verde-gălbui, ruginii pe partea expusă de soare. Pielița este groasă acoperită cu pruină persistentă și numeroase puncte ruginii caracteristice soiului de la care provine și numele soiului. Strugurii
Bășicată () [Corola-website/Science/331905_a_333234]
-
întâlnit numai în spațiul românesc. Este menționat în "L’Ampelographie universalle", Pierre Vialla și Victor Vermorel, 1901-1910, prin contribuția lui Nicoleanu Gheorghe. În prezent, acest soi este aproape dispărut. Soiul mai era cunoscut sub numele de "Alb", " albă", "Bășicată acră", "Bășicată verde" sau "Bășicată de Dealu Mare". Boabele sunt sferice, de culoare verde-gălbui, ruginii pe partea expusă de soare. Pielița este groasă acoperită cu pruină persistentă și numeroase puncte ruginii caracteristice soiului de la care provine și numele soiului. Strugurii sunt asemănători
Bășicată () [Corola-website/Science/331905_a_333234]
-
acoperită cu pruină persistentă și numeroase puncte ruginii caracteristice soiului de la care provine și numele soiului. Strugurii sunt asemănători cu Ardeleanca. Se presupune că este un soi înrudit cu Crâmpoșia. Este un soi atât de masă, cât și de vin. Bășicată este un soi autofertil putând fi folosit ca polenizator pentru soiurile deficitare. Producția de struguri este mare, de peste 20 t/ha. Coacerea are loc la sfârșitul lunii septembrie, dar poate continua în toată luna octombrie. Cantitatea de zahăr acumulată atinge
Bășicată () [Corola-website/Science/331905_a_333234]
-
are loc la sfârșitul lunii septembrie, dar poate continua în toată luna octombrie. Cantitatea de zahăr acumulată atinge rar 170 g/l, dar aciditatea este foarte mare ajungând chiar la 9 g/l, motiv pentru care uneori i se spune Bășicata acră. Datorită acestei acidități se se recomandă cupajarea cu alte soiuri mai puțin acide. De asemenea, pot fi folosite la obținerea vinurilor spumante și a distilatelor de vin de calitate. Se recomandă a fi servite la începutul mesei, ca aperitiv
Bășicată () [Corola-website/Science/331905_a_333234]
-
și a distilatelor de vin de calitate. Se recomandă a fi servite la începutul mesei, ca aperitiv, sau la preparatele pe bază de pește și pasăre. Este un soi cu coacere târzie, recomandat a fi cultivat pe pantele bine însorite. Bășicată era un soi specific Podgoriei Dealu Mare, dar se putea întâlni și pe dealurile din fostele județe Muscel și Dâmbovița.
Bășicată () [Corola-website/Science/331905_a_333234]
-
de hectare cu vii indigene nealtoite. În schimb, suprafața viilor cu specii nobile se cifră la circa 500.000 de hectare. Este interesant de observat că prin confiscarea viilor în timpul regimului comunist, o serie de soiuri autohtone de vite, precum Bășicata, Braghina, Crâmpoșia, Cabasma, Mustoasa, Galbenă, Gordin și Samoveanca au dispărut sau au fost împuținate, devenind rarități. În municipiul Tulcea se află 4 universități, 11 licee, 13 școli generale și 24 de grădinițe. Principalele licee din oraș sunt: Centre de formare
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
raportul extractivității. În România zonele viticole și soiurile potrivite în această direcție s-au dovedit a fi: Odobești și Panciu cu soiurile Plăvaie și Galbenă de Odobești; zona Sibiului și podgoria Apold cu soiurile Fetească regală, Iordană; Drăgășani cu soiurile Bășicată, Braghină, Gordan; Huși cu soiurile Plăvaie, Zghihară. Aceasta prezintă unele particularități care o deosebesc în bună măsură de celelalte. Astfel, la vinificație se folosesc numai struguri perfect sănătoși, întrucât se cere o prelucrare lipsită aproape în totalitate de SO2. Prezența
Coniac () [Corola-website/Science/316816_a_318145]
-
vie, de sortimentele de struguri de masă, de producerea vinului șampanizat și a propus înființarea școlii de viticultură (Gh. Ionescu Sisești, 1955; A Vasiliu, 1967). În monografiile sale "Agricultura română" pentru județul Mehedinți (1868) sunt prezentate foarte sumar soiurile Braghină, Bășicată, Coarnă albă, Coarnă neagră, Coarnă roșie, Fetița, Gordina etc. Pentru județul Putna, în 1869 în lucrarea "Agricultura română", menționează soiurile Galbenă, Plăvaie, Grasă, Creață, Neagră-Vârtoasă, Verdea, Fetească sau Păsărească și Tămâioasă. Multe din aceste soiuri se întâlnesc și astăzi la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
această perioadă sunt relativ puține, dar foarte multe dintre ele au o reală valoare științifică. Chiar în anul apariției filoxerei, N.R. Danielescu, publică un studiu referitor la cele mai productive soiuri românești și anume Coarnă neagră, Coarnă albă, Razachie roșie, Bășicată, Gordin, Mischet, Negru moale, Negru vârtos, Tămâioasă etc. În anul 1896, se editează "Revista viticolă și horticolă", care începând cu anul 1900 se va numi "Revista viticolă, horticolă și agricolă" și care funcționează până în anul 1915. Aici se vor publica
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
din podgoria Huși (Zghihară, Busuioacă, Plăvaie, Frâncușă, Coarnă neagră și Tămâioasă) concluzionând că predomină Zghihara vedere bătută și Bălaia sau Plăvaia). De asemenea, I. Dodun des Perriers descrie un număr de șase soiuri din zona Muscelului (Gordan negru, Gordan alb, Bășicată, Braghină și Ovis). În anul 1897, Dobre Rădulescu elaborează o monografie a viilor din județul Mehedinți, în care prezintă considerații asupra climei, ale caracteristicilor solurilor din podgorie, enumerând și soiurile din sortimentul local (Braghină, Berbecel, Galbenă, Gorgan, Seină, Negru moale
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de maturare a strugurilor pe baza clasificării lui Puillat. Un neajuns care s-a întâlnit a fost acela al confuziei între soiuri și originea lor precum și supraaprecierea valorii unor soiuri, cu toate că rezultatele de până atunci nu le erau favorabile (exemplu Bășicată). Pentru cunoașterea morfologiei florii și a polenului soiurilor de viță de vie, în anul 1939, I.C.Teodorescu și Gh. Constantinescu, publică o lucrare în limba franceză intitulată "Ľ étude des fleurs et du pollen chez les principales varietés roumanes du
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
deținut versat, inițiat în infracțiuni Arzoi = țigan. Similar: balaoacheș, cioroiplan, abanos, barabușter, cocalar, mirandolină, stăncuță, caramea Babaroase = zaruri Balconar = homosexual. Similar: bulangiu, buzilău, crețar, curlangiu, domnișoară, fagurist, fetiță, goazăr, capră, lache, fochist Balenă = dubă, mașina cu care sînt transportați deținuții Bășicat = enervat. Similar: capsat, montat, opărit, șucărit, duhos Berilă = deținut cu condamnare mare. Similar: călugăr, decan, putred, pîrnăiaș Beton = calitate. Similar: brici, de comă, di grande, durere, giorno, marfă, zeiss Bibliotecă = cărți de joc. Similar: terfeloage Bididiu = deținut. Similar: sezonist, urs
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
al frunzei din cauza prezenței parazitului. La început frunzele au o culoare roșiatică, datorită acumulării de antociani, pentru ca mai târziu acestea să capete o nuanță gălbuie. Frunzele atacate sunt mai mari decât cele sănătoase. Pe partea inferioară a limbului, în dreptul porțiunilor bășicate, apare un strat catifelat, format din himeniul de asce și ascospori. Frunzele cad în luna iunie, iar pomii sunt puternic epuizați în urma refacerii foliajului pe seama rezervelor din țesuturile ramurilor, fiind sensibilizați la gerurile iernii. Noile frunze ce se formează în
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și gulii. Simptome. Încă din primele stadii de vegetație, pe toate organele aeriene ale cruciferelor pot apărea pete de decolorare gălbui, diferite ca formă și mărimi. Pe fața inferioară a frunzei, dar uneori și pe cea superioară, apar cruste albelăptoase, bășicate, inelare. Într-un stadiu mai evoluat al bolii, epiderma frunzei crapă și petele iau aspect prăfos, datorită eliminării sporilor (fig. 124). Frunzele cu multe pete unite se usucă înainte de vreme. Tulpinile atacate se îngroașă, se îndoaie, se răsucesc și în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și gofrări, cărora le corespund pe partea inferioară, adâncituri (fig. 166). La început frunzele au o culoare roșiatică, pentru ca mai târziu acestea să capete o nuanță gălbuie. Frunzele atacate sunt mai mari decât cele sănătoase. Pe partea inferioară, în dreptul porțiunilor bășicate, apare un strat catifelat, fuctificațiile cuiperci cu spori. Frunzele se brunifică și cad în luna iunie, iar pomii sunt puternic epuizați în urma refacerii frunzișului pe seama rezervelor din țesuturile ramurilor, fiind sensibilizați la gerurile iernii. Noile frunze ce se formează în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Filipeni pentru 14 galbeni. La această tocmeală au fost de față „Neculai din Filipeni”, Ion Jora (apare mai des în documente), Constantin Cepoi, Iurașco Vlașco, Sârghie, feciorul lui Platon (și el martor la unele tocmeli), Ifrim Ticănău, Gavrilaș Zgăbian, Simion Bășicatul, Iosif feciorul Blidăriței și Vasile al Toderesei, Dumitrașcu Sorăii, toți din Filipeni. Șapte dintre ei semnează actul de vânzare cu degetul. în alt act de vânzare din 17 martie 1665 apare Cârstina Platoneasa (soția lui Platon) și feciorii Sârghie, Maxim
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de nimeni silit,nici asuprit, ci a mea bunăvoie. și la tocmiala noastră au fostu Neculai din Hilipeni și Ion Jona și Constantin Cepoi și Iurașco Vlașca și Sîrghie ficiorul lui Platon și Ifrim Ticănău și Gavrila Zgăiban și Simion Bășicatul și Iosif ficiorul Blidăriții și Vasile al Toaderesii și Dumitrașco Scrăii din Hilipeni. Dinaintea noastră a tuturora au fost aceasta tocmială. și mai de mare credință, ne-am pus și pecețile. și eu, Vîrlan am scris și am și iscălit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a și iscălit, la 9 iunie 1665, îi aflăm pe Necula cu soția sa Paraschiva, care vând o vie și au ca martori pe Neculai din Filipeni, Ion Jora, Constantin Cepoi, Iurașcu Vlașcu, Sârghie Platon, Ifrim Ticănău, Gavrilaș Zgăbian, Simion Bășicatul, Iosep al Blidăriței, Vasile a Todiresei și Dumitrașcu Gorici, dinaintea cărora se face această tocmeală. O mențiune specială facem pentru Simion Bășicatul al cărui nume se păstrează în toponimul Bășicata care desemnează o parte din „moșia” satului Lunca - Filipeni. Când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
martori pe Neculai din Filipeni, Ion Jora, Constantin Cepoi, Iurașcu Vlașcu, Sârghie Platon, Ifrim Ticănău, Gavrilaș Zgăbian, Simion Bășicatul, Iosep al Blidăriței, Vasile a Todiresei și Dumitrașcu Gorici, dinaintea cărora se face această tocmeală. O mențiune specială facem pentru Simion Bășicatul al cărui nume se păstrează în toponimul Bășicata care desemnează o parte din „moșia” satului Lunca - Filipeni. Când Anghelușa face danie satul Filipeni, în anul 1692, precizează partea dăruit „din jos, din hotarul lui Simion Bășicatul și din susă de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cepoi, Iurașcu Vlașcu, Sârghie Platon, Ifrim Ticănău, Gavrilaș Zgăbian, Simion Bășicatul, Iosep al Blidăriței, Vasile a Todiresei și Dumitrașcu Gorici, dinaintea cărora se face această tocmeală. O mențiune specială facem pentru Simion Bășicatul al cărui nume se păstrează în toponimul Bășicata care desemnează o parte din „moșia” satului Lunca - Filipeni. Când Anghelușa face danie satul Filipeni, în anul 1692, precizează partea dăruit „din jos, din hotarul lui Simion Bășicatul și din susă de Fruntești”. Lângă cei cunoscuți după nume, mai adăugăm
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
specială facem pentru Simion Bășicatul al cărui nume se păstrează în toponimul Bășicata care desemnează o parte din „moșia” satului Lunca - Filipeni. Când Anghelușa face danie satul Filipeni, în anul 1692, precizează partea dăruit „din jos, din hotarul lui Simion Bășicatul și din susă de Fruntești”. Lângă cei cunoscuți după nume, mai adăugăm pe Ionașcu Grasim, Ion Bâlgol, Ion Rolea, Neculai Curcă, Toader Cerbice, Toader Blidaru ca să putem aprecia că satul Filipeni avea în secolul al XVII-lea 25-30 capi de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
șaluri. Biserica avea un singur corp, cu un mic altar și cu o icoană a Fecioarei sub care ardea o candelă uitată. Ni se umflaseră picioarele și ne dureau. Când ne-am dat jos încălțările, am văzut că aveam picioarele bășicate. Gundo a început să se frece, bombănind și înjurând. Am încercat să-l consolez. - Gândește-te la Iov. Și la romanii care, cu astfel de încălțări, au cucerit pe jos un imperiu. A mormăit: - Cine este Iov acesta de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Maică-sa era Îmbrăcată În negru, cu o pălărie cu voaletă, de parcă ar fi fost la Înmormîntare. Fața tatălui era roșie-cărămizie. Duncan nu putea auzi ce-și spuneau. Dar, de unde stătea, putea vede mîinile lui Fraser pe masă, cu degetele bășicate mișcîndu-se neliniștite. Tata a fost mutat la alt atelier, la Warner, Duncan, zise Viv. El Îi Întoarse privirea, clipind, iar ea atinse brațul tatălui. — Îi spuneam lui Duncan, tată, c-ai fost mutat În alt atelier. — Așa e, spuse el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]