81 matches
-
au năpăstuit toamna doldora de roadele înțelepciunii între furtunile Bărăganului și stepele încremenite ale Siberiei, mânjind cu denigrările mârșavei lor mișelii, neaua iernii ninsă ca prolog al viitorului de pe frunțile străluminate de aura eroic-mucenicească. Dacă boierimea locală basarabeană s-a calicit cu poporul și s-a căciulit mai mult cu muscalii, ca pe vremuri cu fanarioții, datinile, tradiția, limba, credința, veșnicia, au rămas în grija puținilor boieri și vlădici demni și a țăranilor din sânul cărora au țâșnit marile personalități basarabene
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
fii rău??? Sau fii generos??? Eu ales ca sa fiu bună, S-ajut pe toată lumea, Că e frumos, sau e urât, Pentru mine e tot una. Nu-i aleg nici după chip, Și nici după simbrie, Nu mă uit că sunt calici, Toți au nevoie de mine. Mă opresc din drum, Chiar de-s grăbită, Îi îndrum și îi învaț, Cum să fie buni și drepți . Neluța Stăicuț 27.09.2015 Referință Bibliografică: Am întâlnit... / Neluța Stăicuț : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
AM ÎNTÂLNIT... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/neluta_staicut_1458749343.html [Corola-blog/BlogPost/348600_a_349929]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NOI SUNTEM O ȚARĂ DE CALICI! Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 412 din 16 februarie 2012 Toate Articolele Autorului vine iarna și cum văd iar ne scoate din bârlog - viață, viață: de la drog cât mai e pân’la prăpăd?! ne-am drogat cu dictatura
NOI SUNTEM O ŢARĂ DE CALICI! de ION UNTARU în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Noi_suntem_o_tara_de_calici_ion_untaru_1329381373.html [Corola-blog/BlogPost/345070_a_346399]
-
suntem buni de dus cu preșul pentru-un tron sau pentru-un scaun dictator sau poate claun cum se joacă fedeleșul am dus jugul pân-aici ducă-l alții mai departe dincolo de noi e moarte noi suntem o țară de calici! Referință Bibliografică: Noi suntem o țară de calici! Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 412, Anul II, 16 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
NOI SUNTEM O ŢARĂ DE CALICI! de ION UNTARU în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Noi_suntem_o_tara_de_calici_ion_untaru_1329381373.html [Corola-blog/BlogPost/345070_a_346399]
-
tron sau pentru-un scaun dictator sau poate claun cum se joacă fedeleșul am dus jugul pân-aici ducă-l alții mai departe dincolo de noi e moarte noi suntem o țară de calici! Referință Bibliografică: Noi suntem o țară de calici! Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 412, Anul II, 16 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
NOI SUNTEM O ŢARĂ DE CALICI! de ION UNTARU în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Noi_suntem_o_tara_de_calici_ion_untaru_1329381373.html [Corola-blog/BlogPost/345070_a_346399]
-
Acasa > Poezie > Cantec > MONOLOG Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 1544 din 24 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ce-aș fi fără tine, Doamne? Aș fi un Orb, un Cerșetor, Netrebnic Rătăcitor- Hulit de câini și de calici, Aș gusta din hrana lor. Un Târâtor cu gânduri mici, Umblând prin marile orașe, Vierme în privirile pizmașe. Aș fi un Surd sau, poate, Mut! Când m-ai plămădit din lut, De mine grijă ai avut: Mi-ai desenat perechi
MONOLOG de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1427209189.html [Corola-blog/BlogPost/357782_a_359111]
-
de grădină, măi Gheorghe, că nu ne-om îmbogăți noi de pe urma ei! Altceva mă frământă. Dacă pleacă la Iași, va avea nevoie de bani mulți. După ce se gândi o clipă, răsuflă greu: Da' n-om fi nici noi chiar așa calici! - Nu Evdochio, însă eu mă gândesc la gospodăria noastră... Mama îi pregăti o legătură din pânză de casă cu două rânduri de schimburi, mâncare și ceva bani de cheltuială. Cu noaptea-n cap, într-o zi a lui septembrie 1928
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
ani. ----------------------------------------------- Publicată în „VREMEA”, an XIV, nr. 676, din 29 noiembrie 1942 REALISM Mă suflete, tâlhar de primăveri, De azurii migdale și tării Întoarce și tu coarda pe averi Și te ridică’n sure clădării. Privește, am rămas doar noi calici, Cu tidva și cu tolba de imagini - Din rime potrivim mereu panglici Și’n buzunar ne miaună paragini. Ce te mai uiți la acatiste și iconi, La glorii afumate, la candori ? Imită larg atâția histrioni Și-om hăuli și noi
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
lumânare!” - deși, toți sunt “în consilii de administrație, slujbași ori directori bancari, manageri, comercianți și negustori, politicieni, notari, avocați, magistrați, angrosiști, ori, pur si simplu, oameni de sute, ori mii, de euro pe lună, salar!” Dar cu toții, după expresia autorului, “calici întru pomenirea lui Dumnezeu”. Ironia autorului atinge apogeul când se întreabă, cu totul justificat: “O, încercarea încercarilor! Ce oameni să aibă în Calicia asemenea averi, încât să dea din ele, un firfiric, măcar!? Cine să își ofere asemenea divine plăceri
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
Cine să își ofere asemenea divine plăceri, serafimice desfătări, heruvimice încântări, încât să plătească a suta parte dintr-o uncie de aur, pentru pomenirea lui Dumnezeu!? Cine să îndatoreze Bunătatea Dumnezeiască, cu recunoștința omenească? Căci toți bogații Caliciei erau nește calici, sadea!” Locuitorii Caliciei zugrăviți mai sus, după ranguri și clase, erau primii care se plângeau de toate nevoințele din lume. Este un procedeu stilistic cunoscut, ca lucrurile să se întâmple exact invers, decât le expune autorul. Tușa ironică groasă folosită
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
oameni obișnuiți și neobișnuiți, de toate vârstele și profesiile, de toate categoriile sociale. Calicia este centrul Universului, buricul pământului, e locul unde se întâmplă de toate: bune și rele, frumoase, urâte, lucruri excepționale și obișnuite. Locuitorii Caliciei se numesc, desigur, calici și principala lor trăsătură de caracter este calicia. Lumea lui e animată, merge în pas cu societatea, e “în trend”. Și dacă vreun individ merge împotriva curentului, e pus repede la punct de confrați, astfel ca totul fie ca și
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
binemeritat, Că pe drumurile vieții M-am păstrat cinstit și demn Sărutând tainic pereții Și din piatră și din lemn. Nu am judecat pe nimeni De au case mari sau mici, Toți copiii Lui sunt gemeni, Chiar de unii sunt calici. Nu mai căuta pe drumuri, Pe margini de râu, coline, Locuri în care să murmuri Că ești atașat de Mine. Eu sunt peste tot în lume Și în lemn și-n piatră seacă, Și-n palate și-n cătune, Lasă
LEMN SI SPATIILE MICI de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ilie_marinescu_1460558541.html [Corola-blog/BlogPost/368942_a_370271]
-
chinuise să-și facă un rost în lume, dar în care lume?! După o perioadă de plimbări pe la tot felul de buticuri prăpădite, unde muncea o lună de zile și nu primea salariu, pentru că o scoteau lipsă, nenorociții ăia de calici, lucrase vreo doi ani la feronerie și atrăgea clienții lăudîndu-se că își gustă produsele, mai înainte de a le vinde, ca să se asigure că sînt bune, ha, ha!, se amuza ea, și figura prinsese, cînd nu avea clienți citea de se
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_62_67_ioan_lila_1341239997.html [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
Finalul a fost bine realizat, mai ales fiindcă a cântat nemișcată, întinsă pe patul de suferință. În „Addio del passato" glasul ei a exprimat dramatismul, boala, speranța deșartă, moartea protagonistei fiind realizată foarte original. În celebra arie „Libiamo ne'lieti calici", Pavol Breslik a performat bine, dar a ratat finalul. În actul II, a cântat „De' miei bollenti spiriti" legănându-se într-un scrânciob ca un copil... L-am admirat pe excelentul bariton englez Simon Keenlyside în rolul Giorgio Germont, prezență
„LA TRAVIATA” LA FESTIVALUL BAYERISCHE STAATSOPER DIN MÜNCHEN de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1470317663.html [Corola-blog/BlogPost/375095_a_376424]
-
facultăți Și de-aceea ni se strâmbă Dulcea limbă sub mustăți. Când cetim - doar baliverne Și ne pișc-un gust sălciu, Că nu poți, măcar, discerne, Cum e bine: mort sau viu? Dacă l-ai vedea, bădiță, Neamul nostru, de calici, Cum în sus, ca o căpriță, Dă din coadă pe... chirpici, Cruce-ți faci, bădiță-frate, Cum muncește la străini!... Căci, când vine rupt de spate, Nu mai calcă nici... găini! Referință Bibliografică: Dacă l-ai vedea, bădiță!... George Safir : Confluențe
DACĂ L-AI VEDEA, BĂDIŢĂ!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Daca_l_ai_vedea_badita_.html [Corola-blog/BlogPost/361879_a_363208]
-
armata în București, la Școala Militară nr. 3 Infanterie, regimentul 13 din București. Tata a fost luat la închisoare pe 25 de ani plus 5. Noi cu mama rămăsesem toți 4 surori și 2 frați. În ’44, singur m-am calicit cu o mină rămasă în urmă războiului (o jumătate de an a stat războiul la noi în sat). De atunci am rămas orb. A explodat sub mine. Uitați picioarele mele! Vreo 2 kg de fier sînt într-însele. Schije. Numai
Dan Cristian Turturică by http://balabanesti.net/2012/10/06/dan-cristian-turturica-rusia-si-romanii/ [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
băteau femeile de acolo. Uite, noi te plîngem și te jeluim și tu ce-ai făcut, ne-ai omorît bărbații?! A trebuit să scriu în sat. În Condrătești, la mama, să ceară la selsoviet o spravcă că io m-am calicit acasă, sigur, și nu în război. Mi-au trimis-o, cu pecete și cu semnătură, totul cum trebuie. Și la care mă ablenduia le-o arătam: Iată, nu io v-am ucis bărbații și feciorii! Of, Doamne! Io cît am
Dan Cristian Turturică by http://balabanesti.net/2012/10/06/dan-cristian-turturica-rusia-si-romanii/ [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
de valoare, în ciuda interdicției breslei calicilor. Ca urmare a încălcării legilor nescrise ale breslei, Regnier de Montigny este dat de Flora pe mâinile Bastardului. Regnier este torturat și-și divulgă complicii, apoi este spânzurat. Temându-se de poliție și de calici, François și Colin fug din Paris, luând-o în direcții diferite. În același an, aflat la târgul de la Blois, François Villon este recunoscut de ducele Charles d'Orléans (Roland Monod) și primit la curtea acestuia pentru a-l delecta cu
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
se lasă prezentat de prietenul său Gastone cu intenția de a o cunoaște personal pe stăpâna casei, obiectul unei pasiuni secrete. Violetta este obosită de atâta atenție, așa încât, pentru a dramatiza puțin scena, propune un toast colectiv ("Libiamo ne' lieti calici"/" Să bem din vesele cupe"). Petrecerea continuă: în salonul alăturat începe muzica de vals; invitații pleacă să danseze, dar un acces de tuse împiedică ieșirea Violettei, care rămâne pe loc, sprijinită de Alfredo. Ecoul muzicii de vals ajunge până în centrul
Traviata () [Corola-website/Science/307632_a_308961]
-
iulie Tarja a cântat la „Festivalul de Operă din Savonlinna”, unde a fost acompaniată de tenorul Raimo Sirkiä și de Orchestra Simfonică Kuopio. Ea a interpretat arii clasice precum „O mio babbino caro” de Giacomo Puccini sau „Libiamo ne' lieti calici” de Giuseppe Verdi, dar și câteva compoziții moderne precum „Don't Cry for Me Argentina” sau „Phantom of the Opera” de Andrew Lloyd Webber. În noiembrie 2006 interpreta a lansat primul său album de studio, intitulat "Henkäys Ikuisuudesta"; discul conține
Tarja Turunen () [Corola-website/Science/297560_a_298889]
-
I, pag. 525 și având a servi ca normă de observat; iar executarea acestei dispoziții, - astăzi încă în vigoare - s-a împiedecat nu numai prin motive imorale prea cunoscute, ci si prin tertipuri advocățești. Izraeliții, veniți mai ales din Galiția, calici lipiți pământului, reușesc curând a se îmbogăți, nu doar prin spiritul de economie, prin cunoștințe deosebite, ci prin abilitatea și prin îngăduirea în exercițiul manoperelor celor mai nelegiuite și mai ilicite, prin cari esploatează continuu și cu conștiință pe locuitorii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și pe pământ, precum teologie și agricultură, procedură civilă și școli, organizare bisericească și ateliere de industrie și multe altele. Se-nțelege că toate materiile acestea sânt tratate c-o egală adâncime și cunoștință de cauză. Parcă li se bat calici-n gură, zice o vorbă veche. Discuția aceasta sterilă, superficială, fără plan și unitate de vederi, acest diletantism care judecă cu o rară suficiență și infatuitate toate cestiunile posibile și imposibile, ex abrupto, fără baza largă a esperienței din propriul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cuveneau statului. Știa toată lumea că se trăgea dintr-un neam de bețivi și leneși, care-și vânduseră bruma de pământ ca să aibă cu ce-și cumpăra rachiu. Când au venit comuniștii la putere, ai lu’ Untură-n Căciulă erau aproape calici, mai aveau, așa, ca la un pogon de vie pe care nu-l vânduseră pentru că mai luau de pe el câteva vedre de vin și damigene de țuiculiță. Pentru că știa să se semneze și era sărăntoc, l-au luat comuniștii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
repezeam Iar în ușă la palat Iată un grec gulerat. Turcul Ce căutați voi, opincari? Bujor Vrem dreptate, boieri mari! Turcul Haide , haide, marș afară, Că vă dau în gât pe scară Haide, haide marș deaici Vodă nu-i pentru calici! Bujor Dacă vi-i vorba de-așa Pe toți, dracu să vă ia Voi rămâneți la domnie Noi plecăm în haiducie! Haiducii cântă Și de-am întâlni vre-un grec Am să-i bag hangeru-n piept Și vreo trei gloanțe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
piatra morii măsurat, În cuptor l-a vârât prin tindă Și l-a scos afară c-o grindă, Și l-a tăiat în două Și ne-a dat și nouă; Noi am rupt în cinci Și-am dat și la calici, Care stau cu limba-n gură Și nu știu nici-o urătură Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Jupâneasa gazdă a făcut Un colac rar Și-mpletit frumos Pentru plugărași scos: Și l-a tăiat în două Și ne-a dat și nouă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]