71 matches
-
-Subscriu, spuse Iocentus. Iubirea nu e lege, ci doar iubire! Toți urmăreau însă conversația care se dezvolta între Simbinacus și procuratorul Ponțiu Pilat. -Să ne înțelegem spuse magistratul Comus Lucretius dintr-odată. Nu e vorba și de iubirea carnală? -Magister, carnalitatea e o fire păcătoasă, își dădu cu părerea Iocentus Maximus. -De ce ar fi? Mie mi se pare a fi o parte a firescului, replică magistratul Comus. Roma e și ea de acord cu mine deși n-am mai fost
AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1445544100.html [Corola-blog/BlogPost/342978_a_344307]
-
diafanie”. “O lecție de maximă puritate” O expoziție aparent de intimitate, întrucât, așa cum a spus Valentin Ciucă, “privitorul superficial vede în primul rând nuduri de femeie”, dar la care sunt invitați să vină și copiii, pentru că, deși sugerează o oarecare carnalitate, este “o lecție de maximă puritate”, iar copii, cu inocența lor, au calitatea de “a citi povestea”. Atmosferă de poveste pe care Dorina Costraș ne invită s-o descoperim în lucrările sale cu transparențe rafinate, lucrări în care găsim “o
“DÉJÀ VU”, ELEGANŢĂ ŞI PURITATE de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Dorina_costras_dej_vu_eleganta_si_puritate.html [Corola-blog/BlogPost/349569_a_350898]
-
avea, oare, o conștiință curată ce e generată de gâdurile curate și eliberate de tot ceea ce este rău? Cum putem cunoaște, oare, adevărata libertate de sub puterea nefastă a răului care îmbracă diferite forme pentru a lega oamenii de materialism și carnalitate și dezlega de cer? Există doar o singură cale: nașterea din nou din apă și Duh, de care vorbea Mântuitorul nostru, Domnul Isus Hristos. Ea se poate realiza prin acceptarea jertfei Domnului Isus prin care suntem absolviți de pedepsa păcatelor comise
SUFLET, GÂNDURI, NAŞTERE DIN NOU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Marina_glodici_suflet_gand_marina_glodici_1374037138.html [Corola-blog/BlogPost/357220_a_358549]
-
inimii", adică la atitudinea noastră față de El și față de cei din jurul nostru. Din păcate, constatăm cu amărăciune că luxul, lâncezeala și frivolitatea caracterizează din ce în ce mai mult societatea precum și independența obraznică de Dumnezeu, iar libertinajul moral cîștigă tot mai mult teren, predominând carnalitatea și încăpățânarea, formalismul gol cu spiritul infatuat care are obiceiul perpetuu al laudei de sine. Mai bine să ne înfățisăm în în fața lui Dumnezeu și să facem o rugăciune simplă: „Ai milă, Doamne, de mine, păcătosul!", decât să avem poziția
DESPRE SMERENIE ŞI MODESTIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 by http://confluente.ro/Marina_glodici_despre_smeren_marina_glodici_1374842141.html [Corola-blog/BlogPost/349645_a_350974]
-
rămăsesem. -Subscriu, spuse Iocentus. Iubirea nu e lege, ci doar iubire! Toți urmăreau însă conversația care se dezvolta între Simbinacus și procuratorul Pilat. -Să ne înțelegem spuse magistratul Comus Lucretius dintr-odată. Nu e vorba și de iubirea carnală? -Magister, carnalitatea e o fire păcătoasă, își dădu cu părerea Iocentus Maximus. -De ce ar fi? Mie mi se pare a fi o parte a firescului, replică magistratul Comus. Roma e și ea de acord cu mine deși n-am mai fost
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-10) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_10_mihai_condur_1344541792.html [Corola-blog/BlogPost/355024_a_356353]
-
populare a zilei de azi, care a înlocuit construcția semnificației prin intermediul ideilor și sentimentelor, cu loviturile de upercut ale stimulilor senzoriali. Este o lectură scenică pentru un timp ce distribuie facil prin toate mijloacele de informare și de socializare, iconografia carnalității triumfătoare. Petrică Ionescu n-are curajul să-și ia distanță și să ne spună în față: acesta-i Visul pentru lumea voastră degradată. Dar n-are nici răbdarea, știința sau timpul de a alcătui un univers riguros, în care toate
Weekend la Teatrul Național din București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105553_a_106845]
-
antrenate, firește, aici, semiotic vorbind, adică la un orizont mai adânc decât cel al separării, curente, convenționale, a limbajelor (lingvistic, vizual, muzical), relee semice precum: teluric - celest, mineral - eteric, material - spiritual, uman - divin etc. etc. Toate, însă, implicate, întrupate, în carnalitatea enunțului, sub veghea, mereu atentă, a emoționalității ideatice: Prin mine, în mine; fără mine Dar nu și în absența mea; nefiind vorba de marele Fără... Fiindcă: Eu sunt doar o ființă teoretică! * În anecdotica propriu-zisă a volumului, orizontalitatea este dată
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_marcel_turcu_sau_despre_supra_eugen_dorcescu_1351874931.html [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
într-o categorie distinctă parcă. Artistul rămâne întotdeauna fidel arhitecturii corpului uman redat atât conform realității, cât și canoanelor clasice de inspirație renascentistă. Din configurarea nudurilor sale reiese simțul măsurii și al proporțiilor, idealul de frumusețe exprimând vivacitate și naturalețea carnalității epurate uneori de senzualitate. Valoare estimativă: € 12.000 - 18.000 Să amintim și alte câteva creații din licitație: Autoportret în lumină de Rudolf Schweitzer-Cumpăna (2.000 - 3.500 de euro), provenit din colecția dr. Ștefan Chicoș; Țărăncuță, de Constantin Artachino
Senzaționale licitații la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105567_a_106859]
-
prin istoria personajelor trecute în cărți, o minuțioasă descriere al contextului socio-cultural al marilor orașe București sau Iași, cu diferențele de clase, cu frivolitatea petrecerilor, cu negustorii evrei sau muzicanții țigani; este un periplu prin ipocrizia politică a epocii, prin carnalitatea unui popor petrecăreț, melancolic, fals și poetic. Dar cartea este în același timp o invitație pentru a cunoaște adevăratul motor, după cum spunea Basterra, al României lui Decebal și Traian, țăranul, chintesența poporului, obiceiurile lui străvechi, poezia, arta și muzica sa
CĂLĂTORIE ÎN ROMÂNIA ÎMPĂRATULUI TRAIAN de FABIANNI BELEMUSKI în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Fabianni_belemuski_calator_fabianni_belemuski_1367578575.html [Corola-blog/BlogPost/344697_a_346026]
-
care zic că sunt creștini, Domnul Isus are slujitori sfinți pe pământ, datorită cărora El binecuvânteză atât pe cei buni cât și pe cei răi, având îndelungă răbdare cu toți dintre noi, așteptând să ne deșteptăm din somnul acesta al carnalității excesive și al materialismului care a adus numai superficialitate, climat alterat în societate și rebeliune pe toate planurile, răsturnând valorile și depărtându-ne de credința adevărată și de spiritualitate. Aș vrea să nu se înțeleagă că cei care se proclamă
PLEDOARIE PENTRU CULTURĂ, TRADIŢIE, INFORMAŢIE ŞI ADEVĂR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marina_glodici_1417685507.html [Corola-blog/BlogPost/360417_a_361746]
-
Junimea, Iași, 1975). Suntem avertizați și prin titlu că ne aflăm pe teritoriul viziunilor feminine. „Baladă” definește un tip de femeie ideală, contopită la modul panteist cu elementele naturii. Iar poemul „Rochiile”, însuflețit de freamătul unui erotism discret și sugerând carnalități îndepărtate, era deja o frumoasă promisiune poetică. Volumul „Drumuri” (Ed. Eminescu, București, 1977), pare să acorde încă prioritate feminității feciorelnice, uluită de spectacolul unei lumi investite cu atributele feericului, precum într-un vis. Avem o percepție coloristică unde triumfă verdele
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Victor_teisanu_carte_de_poezie_lu_victor_teisanu_1343826921.html [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
fost se pierde”; versurile sale fiind „cîntare și amintire”, ne propun, pe portativ imnic, spectacolul genezic, rememorînd „vremea cu greime”, Întunecimea, suferință; sau, mai evident ÎnRosarium, Într-o epocă de spiritualizata, sensul ascensional: „eu la cer m aș Înălțare”. Rivalitatea carnalitate/ spiritualitate, drumul anabasic, dematerializarea l-au „confiscat” pe poetul-profet, anunțînd dorită eliberare din „Închisoarea” trupului. Acest vector ascensional, asupra căruia stăruia demult Alexandru Horia, definește emblematic, dincolo de accesele paranoide, lirismul ivănescian. Iar omul, pătimaș, nedrept (uneori) și generos, hăituit și
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
care se detașează scăldate într-o lumină argintie, nuduri adolescentine pline de senzualitate. A realizat la Paris alegoriile "Psyche părăsită de Amor" și "Aurora", lucrări care au rămas ca documente certe de îndrumări în pictura românească. Modul de execuție, sensibilitatea, carnalitatea senzuală și împlinită mascată de o boare argintie a luminii lunii aflată în crepuscul, cu motive preluate de la marele magician al sfârșitului de secol al VIII-lea francez, nu au avut șanse de a se perpetua în opera unui alt
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
achiziționată de stat, a fost pentru început expusă public în Loja Domnitorului de la Teatru Național din București. și reprezintă împreună cu "Aurora" două nuduri care sunt documente certe de îndrumări în pictura românească. Caracteristicile acestora cum sunt modul de execuție, sensibilitatea, carnalitatea senzuală și împlinită mascată de o boare argintie a luminii lunii aflată în crepuscul, cu motive preluate de la marele magician al sfârșitului de secol al VIII-lea francez, nu au avut șanse de a se perpetua în opera unui alt
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
date care l-ar apropia, crede el, de mistici ne preocupă. De altfel, există prea puține date în acest sens. Să le fi mascat Cioran atât de bine?! În alt loc, declara că îi plac „senzualii care au oroare de carnalitate” (I, 278). Or, fără să știm dacă nu va fi fost el însuși cu adevărat un senzual, Cioran are oroare de carnalitatea căreia nu i se poate sustrage. Nu întâmplător transcrie cuvintele cu care Porfir începe Viața lui Plotin: „Filozoful
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fi mascat Cioran atât de bine?! În alt loc, declara că îi plac „senzualii care au oroare de carnalitate” (I, 278). Or, fără să știm dacă nu va fi fost el însuși cu adevărat un senzual, Cioran are oroare de carnalitatea căreia nu i se poate sustrage. Nu întâmplător transcrie cuvintele cu care Porfir începe Viața lui Plotin: „Filozoful Plotin, care a trăit în zilele noastre, părea rușinat că are un trup”. Comentează Cioran: „Nu cunosc început mai strălucitor. Extraordinarul din
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
aici și comicul debordant. Târgoveața are cu siguranță în construcția sa ceva epicureic, fizicul ei trădează vitalitate, poftă de viață, dinamism, și încearcă să găsească o justificare pentru propria imoralitate în textele scripturistice. Perceperea ei drept o figură simbolică a carnalității i-a determinat pe unii critici literari, paradoxal, să afirme că personajul acesta nu are nimic de a face cu verosimilul, este mai curând „o figură iconografică” a senzualității, chiar o alegorie a concupiscenței 286, însă nu subscriem la acest
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
revoltă, condusă de doamna pe care naratorul o îndrăgea și care nu este identificabilă printr un nume distinct, aceasta cerând o aservire față de o altă zeiță, Venus. Zeița intransigentă, Diana, simbol al purității, se reîntoarce supărată în cer. Întruchipare a carnalității, a senzualității și a desfătării, Venus nu întârzie să se facă prezentă, transformând toate animalele capturate, chiar și pe narator, în tineri chipeși. Poemul se încheie cu lauda pe care naratorul o aduce doamnei sale, percepută ca sursă a tuturor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
partener egal al bărbatului, un sprijin real pentru acesta și, prin purtarea ei, se face demnă de tot respectul. Femeia este aici principiu al răbdării și al echilibrului, care temperează dorința masculină de răzbunare violentă, nu este doar simbol al carnalității, ci se poate converti și într-unul al rațiunii. Relațiile între sexe pot fi astfel privite într o lumină mult mai blândă, mai firească, de fapt normală, antagonismul atât de mult cultivat fiind eludat. Femeia se face demnă de respectul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
interpretare, seducția mizează chiar pe spiritualitate. Seducția are atâta frivolitate câtă suntem noi înclinați săi dăm. Cu văduva Caterina a lui Kazantzakis, teza lui Gabriel Liiceanu se împlinește: femeia este sedusă de Manolio, adică luată de o parte din traseul carnalității sale, și condusă spre o spiritualitate creștină de cea mai înaltă autenticitate. Ca și în cazul prietenilor săi, hidoșenia feței lui Manolio, nu înspăimântă, ci dimpotrivă. Într-un fel ea era una din puținele figuri distincte ale comunității. Era în afara
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
vadul, e dincolo / prin vântul toamnei, / prin gârla de frunze de-abia ne auzim”). Temele din volumele anterioare (trecerea, poezia vămilor, motivul „ubi sunt”, în forma nostalgiilor legate de vechiul București, măștile eului ș.a.) dobândesc aici un halou meditativ, disimulând carnalitățile de odinioară. Apar figurile neliniștitoare ale unei geografii thanatice: „toate se petrec după scenariul întrevăzut / surpriză e numai intensitatea vârtejului / găuri negre se mișcă rotund / își joacă sfârșitu-nțelesului / atunci când cobor după tine / când pipăi pereții / și-ncerc să mă agăț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
cuvinte și lucruri. Reificarea anunță mai degrabă pericolul idolatriei conceptuale. De aceea, adevărul și binele nu sunt obiectul posesiei cognitive, ci mai degrabă un orizont ontologic al participării individualului într-un universal concret. Principiul ipostatic al Întrupării face, așadar, din carnalitatea textului și transcendența actului de lectură o relație biunivocă. Cititul este un exercițiu vital, dar niciodată suficient pentru epuizarea talanților ascunși în textura realului și a condiției istorice a umanității. Din acest motiv, gazetele culturale cu rubrici religioase ori revistele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
la sine. Dar pentru a lumina în adevăr precum lumina nestinsă a Celui ce este Lumină, cuvântului îi e dat să străbată trei încercări. Prima e smulgerea din natura păcatului aducător de moarte, care e chiar condiția umană: lepădare de carnalitatea supusă putrezirii, despuiere de tot ceea ce - în finitudine - înseamnă fenomenalitate a timpului. A doua e golirea rostirii înseși, evacuarea de semnele prin care lumea se arată în evanescența ei deconcertantă, în trecerea derizorie a aparenței prin vizibilul tuturor celor ce
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care liceeni (precum Roxana și Ileana din Căpitanul Rox, 1991) participă „cu regularitate și însuflețire, ca și la cercul de matematică”, se întâlnesc mai în fiecare pagină. La fel, siluete liliale, fete cu picioare lungi, fragile nimfete evoluând ingenuu către carnalități lirico-livrești, cu o pudoare etanșă, dar și cazuri maladive (o tuberculoză, o surzenie temporară ș.a.) iute recuperate pedagogic, prin solidarizarea spontană a forțelor binelui, în redimensionări moralizante, cu prietenii trădate, copii din flori, adultere, bunici înțelepți și ultracomprehensivi, orfani, pațachine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
pagini dedicate anti-firescului eminescian, axate aproape exclusiv pe metafizică, folclor, științe economice și politice, Schopenhauer, Kant și Hegel, pe Nirvana, cosmologie, alchimie, istorie națională, mitologie, geopolitică etc. pe orice, numai pe rănile și nebunia omului nu această baie domestică de carnalitate are valoarea purificatoare a unei scufundări lustrale [...] aici frumusețea, în absoluta naturalețe cu care iese la suprafață adâncimea iubirii unui cuplu încremenit de zeci de ani în suprafața etichetelor de mit național, legendă istorico-literară, categorie etno-sentimentală etc." Dan C. Mihăilescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]