1,043 matches
-
cenacluri literare, expoziții de pictură etc. În continuare, a fost vizitat Drumul Roman, ce datează din secolele al II-lea-al III-lea, considerat monument istoric, in care s-a păstrat o porțiune de 165 m. Acesta făcea legătura cu castrul de la Cigmău. Drumul are pe alocuri adâncimea de 70 cm și era prevăzut cu rigole colectoare pentru apele pluviale. Deasupra Luncii Mureșului, pe malul drept al râului, în zona numită de localnici Cetatea Urieșilor, se găsește Castrul de la Cigmău, construit
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
făcea legătura cu castrul de la Cigmău. Drumul are pe alocuri adâncimea de 70 cm și era prevăzut cu rigole colectoare pentru apele pluviale. Deasupra Luncii Mureșului, pe malul drept al râului, în zona numită de localnici Cetatea Urieșilor, se găsește Castrul de la Cigmău, construit odată cu Drumul Roman. Administrația romană a edificat castrul militar spre a supraveghea accesul către zona auriferă Apulum și Albunus Mior și drumul imperial ce ducea de la Apulum către Ulpia Traiana Sarmisegetusa și Micia. Arheologii susțin că tot
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
de 70 cm și era prevăzut cu rigole colectoare pentru apele pluviale. Deasupra Luncii Mureșului, pe malul drept al râului, în zona numită de localnici Cetatea Urieșilor, se găsește Castrul de la Cigmău, construit odată cu Drumul Roman. Administrația romană a edificat castrul militar spre a supraveghea accesul către zona auriferă Apulum și Albunus Mior și drumul imperial ce ducea de la Apulum către Ulpia Traiana Sarmisegetusa și Micia. Arheologii susțin că tot aici ar fi existat și o străveche așezare fortificată a dacilor
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
de ape și aceasta se umplu până sus, de nu se mai cunoștea nimic. Căutară romanii femeile și copiii ca să-i ia robi în cetățile lor, dar nu găsiră pe nimeni și , cu puțina pradă din cetate, plecară înapoi spre castrul lor, ca să-și serbeze victoria. Tarnita așteptă apoi câtva timp, apoi, prin cuvinte magice, deschise o poartă și scoase afară pe cei din peșteră, zicându-le: - Mergeți și ridicați-vă case și trăiți pe aceste locuri,dar să nu uitați
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
făcute. Și eu tare mă străduiam să fiu absolvită de vină, pentru că nu-mi venea bine sobrietatea accentuată la care Nicole recurgea în momentele de criză educațională, vorbind rar, concis, total impersonal, ca și când nici nu mai eram partenera lor de castru, cum botezaseră ai mei familia trecută Solomon în acte. Se-adauga și aparent întâmplătoarea lipsă prelungită a tatei de-acasă, care, dintr-o lașitate de ne-nțeles, venea tot mai târziu de la școală, neplăcându-i urmarea neascultării mele, răceala din
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
atât de mult îmi plăcea, doi frați, doi prieteni împărțind și seriosul și gluma de dragul armoniei! Pe Arthur l-am pierdut devreme. Deși aveam 15 ani, n-am prea-nțeles ce l-a făcut să nu-i mai placă în castrul nostru. Într-o seară, venită de la școală, am găsit-o pe Nicole înlăcrimată. Ținea în mână o banală foaie, de pe care am putut descifra Dragele mele... Atât. Și n-am știut niciodată cum se scuzase la plecarea subită din viața
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
Bunul Dumnezeu Fiul), Bonus puer phosphorus. Izvoarele istorice conduc la concluzia că a existat un cult al lui Apollo în Dacia romană, una din cele trei părți ale provinciei fiind denumită Dacia Apulensis, după numele zeului, nume preluat și de castrul Apulum și de două orașe: Colonia Aurelia Apulensis și Colonia Nova Apulensis. Cultul zeului Apollo nu este însă latin, roman, ci are origini mult mai adânci, mai exact în perioada primordială a istoriei umanității, anticii numindu-l pe Apollo „hiperboreanul
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
Drencova, Coronini și Baziaș, cetăți ce au fost dărâmate după cucerirea zonei de către turci. Dunărea era legată cu interiorul țării prin alte drumuri secundare construite în timpul domniei lui Septimiu Severus 193-211. Construcțiile din epoca romană sunt evidențiate și prin impunătorul castru roman de la Pojejena (Sitarnița), villa rustica de la Gornea (Căunița de sus). Despre istoria zonei voi continua și cu alte articole, prezentând alți cercetători și invit pe alții mai avizați să vină cu noi precizări, descoperiri și documente necesare multor lămuriri
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
carte. Dovezi incontestabile ale vechimii scrierii în această regiune avem din timpuri îndepărtate. Săpăturile arheologice făcute pe la anul 1900 de către Gr. Tocilescu, repetate ceva mai târziu de lingvistul și arheologul rucărean Dumitru (Tache) Băjan au dat la iveală cărămizi ale castrului roman de pe vechiul drum al limesului transalutanus, în punctul numit "Scărișoara", aflat în imediata apropiere a satului. Cărămizile descoperite poartă pe ele inscripția "Cohors II Flavia". Avem deci dovezi ale scrierii pe teritoriul satului nostru încă de acum 18 secole
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
fi răsculat iar războiul civil și-ar fi arătat fața hidoasă cu toate ororile sale. Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru atunci dușmanii Romei ar fi prins imediat de veste și ar fi trecut limesurile și ar fi cucerit castrele de graniță invadând teritoriile ocupate, iar provinciile supuse s-ar fi răsculat, măcelărind sau alungând pe romani. Astfel, imperiul ar fi căzut, sau în cel mai fericit caz s-ar fi zdruncinat din temelii și și-ar fi revenit cu
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
favorabilă, ocrotitoare. Spațiul, zona Apusenilor, are farmecul unui topos predestinat legendei, încât, gesturi mărunte, crâmpeie de viață, primesc semnificații esențiale, într-un adevărat ritual al existenței cotidiene. În preajma cetății Bologa, marcată de prezența domnitorului Mircea cel Bătrân și a vechiului castru roman Resculum, năzdrăvăniile copilăriei primesc un sens mai aventuros, mai inventiv, mai simbolic. Crișurile îmbrățișează muntele din ale cărei stânci rupe, uneori cu înverșunare, fâșii însângerate în lupta cu piatra, spre a răzbate victorios spre șes. Ca pradă de război
MIRCEA GORDAN – FĂRĂ VOIA MEA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/antonia_bodea_1459143195.html [Corola-blog/BlogPost/366107_a_367436]
-
harta lumii înseamnă poarta prin care pășești spre nemurire. Dar Drobeta mai este și pământul sfânt în care a pășit providențial Carol I, întemeiatorul STATULUi ROMÂN MODERN,CONTEMPORAN și indivizibil. Urbea s-a dezvoltat, așadar, din timpuri străvechi în apropierea castrului roman Drubeta, și cu mult înainte în dava care, e posibil să fi avut același toponim. Punct strategic, inițial un oraș de răscruce a drumurilor pe uscat și pe apă care duceau în toate punctele cardinale unde viețuiau dacii liberi
Drobeta Turnu Severin – miracolul de la porţile de fier ale Dunării by http://uzp.org.ro/drobeta-turnu-severin-miracolul-de-la-portile-de-fier-ale-dunarii/ [Corola-blog/BlogPost/92487_a_93779]
-
Drobeta se întindea pe 60 de hectare și era locuită de cca. 40.000 de locuitori. Cetatea Severinului este prima fortificație zidită din piatră din zona riverană Dunării, de primă importanță atunci când purcedem la studierea sistemului defensiv al Țării Românești. Castrul a fost distrus de barbari și reconstruit în mod treptat în timpul antichității târzii, încetându-și definitiv rolul de garnizoană. În anul 602 d.Hr. În evul mediu a fost construită de Regatul maghiar Cetatea Severin, care a fost distrusă la
Drobeta Turnu Severin – miracolul de la porţile de fier ale Dunării by http://uzp.org.ro/drobeta-turnu-severin-miracolul-de-la-portile-de-fier-ale-dunarii/ [Corola-blog/BlogPost/92487_a_93779]
-
de unitățile militare și administrative romane, rămânea întreaga populație civilă. În cazul Drobetei, ca și al altor obiective militare romane importante de pe malul stâng al Dunării, se mai înregistrează și continuitatea prezenței militare, prin executarea unor lucrări de reparare a castrului, sub Constantin cel Mare, construirea chiar a unor fortificații noi în timpul lui Iustinian, cât și menținerea în secolele următoare a unor fortificații și elemente militare în zonă 2, dar neconsolidate corespunzător din cauza presiunilor și distrugerilor repetate provocate de invaziile popoarelor
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
împăratului roman Septimus Severus, în timp ce alții consideră că denumirea trebuie pusă în legătură cu numele unui maestru al Ordinului Ioaniților care ar fi construit cetatea. Noi credem că ceea ce a fost hotărâtor în atribuirea numelui cetății sunt importantele vestigii arheologice ale romanității, castrul, ruinele podului lui Traian ș.a. care atunci, ca și acum, impresionau pe contemporani. Este foarte probabil ca localnicii să le fi păstrat în conștiință ca „ruinele lui Sever împărat” și astfel să se fi transmis denumirea și noilor veniți. Oricum
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
să îmbătrânesc, să văd milos umanitatea, dincolo de pivnițele mentale, deschise sau izolate aidoma legăturilor de la o zgărduță populară. Mă întreb retoric și aberant câteodată dacă viața asta nu seamănă cu un mare club viticultos sau leguminos. Văd oamenii împărțiți în castre: morcoviorii triști: oamenii fără busolă/ speranță, cărora le sunt retezate visurile, oamenii-conopidă,cu idei cărnoase la purtător ce își amplifică starea de bine, prin implementarea unor gândiri asertive/ pozitive și oamenii- ciupercă, ce stau la adăpost în caz de viforniță
ȘOBOLANIADA E UN TIC SAU O MODĂ PARȘIVĂ? de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1487626331.html [Corola-blog/BlogPost/372394_a_373723]
-
oraș pentru că îl voi folosi în treburile care ne privesc doar pe noi iudeii. -Cine știe pe unde umblă acum cei care au furat corpul lui Iisus, arhiereule? Probabil sunt departe de Ierusalim, însă am dat ordin prin porumbei către castrele și patrulele din jur să oprească orice suspect. Ar trebui să punem mâna pe ei rapid fiindcă n-au pe unde să fugă! Pilat îl privi pe Caiafa care părea mulțumit de ceea ce tocmai aflase de la procurator. Continuă apoi. -La
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 6) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_6_.html [Corola-blog/BlogPost/357378_a_358707]
-
partea de sud a orașului Corabia, în cartierul numit Celei, se află cetatea Sucidava care a apărut ca important centru economic și militar al tribului geto-dacic „ sucii”. După cucerirea Daciei, pe locul actual al comunei Celei s-a ridicat un castru roman care a contribuit la dezvoltarea orașului civil Sucidava. Cetatea militară romană a fost zidită pe locul fostei cetăți geto-dacice în vremea împăratuluiAurelian (270-275) și rezidită în timpul lui Constantin cel Mare ( 306-337). Cetatea a rămas parte a imperiului și după
CETATEA SUCIDAVA SI FANTANA MIRACULOASA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cetatea_sucidava_si_fantana_miraculoasa.html [Corola-blog/BlogPost/344951_a_346280]
-
pe care societatea le-o oferea. În schimb politicienii și bogații chefuiau și se veseleau fericiți de propriile realizări pe spinarea prostimii. Nea Nicu și Tanti Lenuța vizitară pe rând fostele combinate și fabrici din care rămăseseră doar ruine asemănătoare castrelor romane părăsite și neîngrijite. Cutreierară apoi Bărăganul în lung și-n lat unde ciulinii luaseră locul lanurilor de grâu și porumb. De supărare cuplul prezidențial se întoarse a doua zi la Poarta Raiului. Aici îi întâmpină impunător și cu chipul
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1397138397.html [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
e ușor ... ... a mu ... rii Și ce greu e a trăi ... Îi cade capul într-o parte și moare.). DECEBAL Cu toți alăturea, e bună Moartea, pentru viteji, de aur e cunună. HASDRUBAL Cetate iubită, leagăn de eroi Pentru romani, castru vei fi, pentru noi O durere sfâșietoare Într-un apus de soare ... Scena 6. DECEBAL ( La vederea cazanului cu otravă adus în grabă de câțiva oșteni. În altă lume, lângă strămoși ne este locul. Să mistuiască cetatea focul! Sarmisegetusa, mândrie
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_3_.html [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
cum dominația română în Insulele Britanice (43 - 407) a însemnat guvernare, nu măcelărirea sau alungarea celților/britonilor găsiți aici și exploatare a resurselor naturale, nu doar jefuirea și împodobirea vilelor din Italia. Armata română, când nu luptă, construia drumuri, poduri, castre. Nu-și construiau castele personale, nu biciuiau sclavii pe când ei stăteau la o băuta. Armata muncea și civiliza teritoriul nou cucerit. Au adus gramatică și literatura, alfatebul latin și au ridicat gradul de alfabetizare a ... Citește mai mult Civilizație, un
OLIVIA DUMITRU by http://confluente.ro/articole/olivia_dumitru/canal [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
cum dominația română în Insulele Britanice (43 - 407) a însemnat guvernare, nu măcelărirea sau alungarea celților/britonilor găsiți aici și exploatare a resurselor naturale, nu doar jefuirea și împodobirea vilelor din Italia.Armata română, când nu luptă, construia drumuri, poduri, castre. Nu-și construiau castele personale, nu biciuiau sclavii pe când ei stăteau la o băuta. Armata muncea și civiliza teritoriul nou cucerit. Au adus gramatică și literatura, alfatebul latin și au ridicat gradul de alfabetizare a ... V. MAREA BRITANIE, ROMÂNII - HOINARI
OLIVIA DUMITRU by http://confluente.ro/articole/olivia_dumitru/canal [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
un simplu restaurant unde poți servi cina sau prânzul. Pe de-o parte pentru că locația este foarte potrivită pentru conferințe de afaceri, mese festive, nunți etc, pe de altă parte pentru că atracțiile din jur precum castelul atestat în 1246 sau castrul roman, lacurile și barajele aferente - Gilău și Tarnița, poienița unde poți pălăvrăgi în tihnă cu prietenii la un foc de tabără sau pontonul de la marginea lacului, fac din Motel Gilău o destinație specială. Să revenim așadar la experiența mea gastronomică
Restaurant Motel Gilău by http://www.zilesinopti.ro/articole/5687/restaurant-motel-gilau [Corola-blog/BlogPost/97758_a_99050]
-
vorbise pentru prima dată în Cezareea Maritima despre profetul și învățătorul Iisus din Nazaret. Procuratorul ceruse cîteva relații despre el, dar nu crezu o iotă din ceea ce i se spusese. O dată, pe când se afla prin Galileea în drum spre un castru aparținând legiunii a VI-a Ferrata, chiar i se oferise ocazia să-l vadă pe acel ,,Mesia”despre care se spunea că săvârșea minuni. Un slujitor îi putea aranja, incognito desigur, o scurtă călătorie într-un anumit loc unde Iisus
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1401909258.html [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
mi-au spus-o oamenii mei când m-am întors acolo. Iar medicii nu-i mai dăduseră nici o șansă bietului om care căzuse grav bolnav... Am venit cât am putut de repede prin Antipatrida, Arimateea și Emaus schimbând caii prin castrele și garnizoanele de pe drum și speram să-l mai găsesec încă în viață pe învățătorul nostru, însă... El dorise atunci să vină la mine acasă ca să-mi vindece sluga fiindcă poate știi că prin venele mele curge și sânge iudaic
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]