23,982 matches
-
Învățământul are onoarea de a găzdui un articol bine întocmit, de către o persoană care cunoaște foarte bine sistemul educaiv actual, tocmai fiindcă face parte din el. Doamna Simona Șerbu ne scrie despre respectul de care se bucură astăzi profesorii la catedră. Acest respect trebuie câștigat printr-un fin talent pedagogic, și printr-o vocație veritabilă. Și totuși, dacă un dascăl deține toate atuurile acestea, este un excelent profesionist, apelează la nenumărate metode moderne de predare și învățare și tot nu este
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! by http://uzp.org.ro/zeit-60-zapada-noastra-cea-de-toate-iernile/ [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
un doctorat a cărui teză intitulată: Relații diplomatice ale Țărilor Române cu Franța secolului al XVI-lea și al XVII-lea, a fost foarte bine apreciată fiindcă nimeni nu știa despre ce este vorba. Nici cu locul de muncă, o catedră de istorie al un liceu profesional, nu a fost greu deoarece nimeni nu mai dorea să moară de foame predând o disciplină considerată de toată lumea ca fiind inutilă. La catedră, Verdunel, rămas încă un romantic incurabil, a încercat, la început
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
despre ce este vorba. Nici cu locul de muncă, o catedră de istorie al un liceu profesional, nu a fost greu deoarece nimeni nu mai dorea să moară de foame predând o disciplină considerată de toată lumea ca fiind inutilă. La catedră, Verdunel, rămas încă un romantic incurabil, a încercat, la început, să capteze atenția elevilor cu mărețele fapte de arme ale înaintașilor în timp ce elevii se distrau de minune crezând că au un profesor care vorbește chineza. Apoi ca să nu-și piardă
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
profesoarelor se făcuseră pâlnie. Însă se vede treaba că nu-i dispăruseră încă aburii beției din cap deoarece răspunse cam înțepat: - Domnooo, director, păi, dacă-i p-așa poate dau io ceva la inspectorat și, cine știe vă întoarceți la catedra dă lucru manual de unde ați venit ca director, ori, poate că la altă școală, în alt sat din țara noastră dragă... Directorul pentru a-și ascunde dezamăgirea îi spuse așaa, mai de la obraz: - Ia, hai, sictir, băi, golane, marș în fundul
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
de elevi și să treacă prin câteva încercări de asasinat din partea celorlalți profesori. Cert este că a ajuns în țară cu toate hainele la el, inclusiv pălăria cu pene, însă asta nu l-a ajutat prea mult în toamnă când catedra de istorie a fost desființată iar el, profesorul în jurul căruia circulau legendele mai ceva decât aventurile muschetarilor, a fost pus pe liber. Ceea ce, tot din disperare, i-a fost de folos. În criză de idei și mai ales de locuri
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
de lei a bătrânei. De când au observat că starea de sănătate a învățătoarei lor s-a agravat, elevii o așteaptă zilnic cu mici surprize. „Găsesc scris pe tablă « Domnișoară, vă iubim», îmi iau plasele din mână, îmi aduc caietele la catedră. Am venit la un moment dat sprijinită în baston la școală și le-am văzut lacrimile din ochi și am renunțat să îl mai port! Știu că toate gândurile bune ale prietenilor mei și ale elevilor mă mai țin astăzi
SĂ DĂRUIM PENTRU VIAŢĂ ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1423346247.html [Corola-blog/BlogPost/340365_a_341694]
-
atoate și atotștiutori. Primele lor semnături pe caietele sărăcăcios liniate, îmbrăcate în hârtie albastră sau mov, au fost bastonașele și punctele și liniuțele. Ultimele lor semnături aprobă jucării de lux pentru scaune de import. Scaunul profesoarei de limba română de la catedră a rămas majoritar de lemn. Cu toate eforturile dascălilor moderni de a-l înlocui cu scaunul ergonomic. Asta a făcut-o să stea și spre bătrânețe drept. Să scrie și la 70 de ani frumos. Și citeț. Și să vorbească
PROFESOARA DE LIMBA ROMÂNĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Profesoara_de_limba_romana.html [Corola-blog/BlogPost/351087_a_352416]
-
la Paris, unde a conferențiat în repetate rînduri. În luna octombrie anul 1928, a început să colaboreze la revista Cuvântu, unde va scrie până la suspendarea din anul 1933 a ziarului. În anul universitar 1929 - 1930, a fost asistent onorific la catedra profesorului Dimitri Gusti. Apoi, profesor de economie politică și științe juridice la Școala de Asistență Socială, până în anul 1935. S-a despărțit de Anina Rădulescu-Pogoneanu. Pe 27 aprilie 1930 s-a căsătorit cu Margareta Ioana Niculescu, o altă fostă colegă
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
la Casei Autonome de Finanțare și Amortizare și președinte al Casei Autonome a Fondului Apărării naționale, pentru ca din 27 ianuarie 1941 să fie subsecretar de stat la Finanțe, până la 23 august 1944. În această perioadă, a fost asistent onorific la catedra de Sociologie a profesorului Gusti. Regele Carol al II-lea și ulterior regele Mihai I i-au conferit distincții și mari ordine naționale, în semn de recunoaștere pentru serviciile aduse statului român. Orator de mare forță, și-a a conferențiat
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
mai ales sora lui Macrina căutau să-l convingă, cu viața lor sfântă în Iisus Hristos, ca să pună toată capacitatea lui intelectuală și morală în nesfirsita dragoste a creștinismului. Era la răscruce. Epoca sclavagista ajunsese apogeu, iar tânărul profesor părăsește catedră de retorica, împarte averea să celor lipsiți; dragostea sa pentru Domnul Iisus crește mereu prin faptele milei creștine. Era într-o permanentă tulburare sufletească. În această stare pleacă să viziteze Egiptul, Mesopotamia, Siria cu monumentele lor și Palestina cu mormintul
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
ale bolilor, rugăciunea, asumarea, necârtirea, asceza, postul, practicarea virtuților, conștiința că oamenii au fost creați. 6 octombrie 2016 - Ramiro Sofronie, specialist al operei lui Constantin Brâncuși, profesor emerit și Doctor honoris causa al Universității Tehnice de Construcții din București, conducătorul Catedrei UNESCO din București a susținut o prelegere cu tema „Paradoxul Cumințeniei”, cu referire specială la opera „Cumințeania pământului” a lui Brâncuși din perspectivă gravitațională. Prima parte a comunicării a fost dedicată fenomenului de gravitație privit din perspectiva oamenilor de știință
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
Iași cu activități didactice și de cercetare, mai ales la Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino”, Facultățile de Chimie Industriala și Construcții și Arhitectură. A predat între 1986-1991, Estetica la Conservatorul (azi Universitatea de Arte) „George Enescu” Iași - secția Canto. În cadrul Catedrei de științe socio-umane din Universitatea Tehnică Iași a fost asistent, lector și conferențiar pe discipline de filosofie, estetică (Estetică generală, Estetică industrială, Estetica creației vestimentare, Estetică și elemente de design) și Axiologia artei. A fost șef al acestei catedre (1999-2004
O PERSONALITATE A CULTURII ROMÂNEŞTI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405337544.html [Corola-blog/BlogPost/349241_a_350570]
-
În cadrul Catedrei de științe socio-umane din Universitatea Tehnică Iași a fost asistent, lector și conferențiar pe discipline de filosofie, estetică (Estetică generală, Estetică industrială, Estetica creației vestimentare, Estetică și elemente de design) și Axiologia artei. A fost șef al acestei catedre (1999-2004), când s-a pensionat. A fost, de asemenea, consilier municipal (1990-1992) și județean (1996-2000) din partea P.N.L. A debutat în revista Cronicadin Iași, în octombrie 1967. A publicat articole și studii de estetică, teoria artei, axiologie, filosofia cunoașterii, pedagogie, critică
O PERSONALITATE A CULTURII ROMÂNEŞTI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405337544.html [Corola-blog/BlogPost/349241_a_350570]
-
Daniela Marcu este absolventă a Facultății de Tehnologie și Chimizare a UPG Ploiești, doctor în chimie din 1999, de profesie inginer chimist, cercetător științific principal gradul 3, expert tehnic RENAR în anul 2013, fost cadru didactic part-time, șef lucrări la Catedra de Chimie a UPG Ploiești. Daniela Marcu s-a remarcat până în prezent ca autor a peste 60 de lucrări publicate în literatura tehnică internă și internațională de specialitate și / sau susținute la manifestări științifice din țară și din străinătate, autor
MELC CODOBELC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1477498994.html [Corola-blog/BlogPost/381010_a_382339]
-
mei. Peședintele Centrului de examen era un învățător de elită, Constantin Cotolan, subrevizor școlar al plășii, titular la școala Dragoslavele. M-a felicitat călduros și a ținut să anunțe dorința lui, ca anul școlar viitor să mă duc suplinitor pe catedra lui, de la Dragoslavele. Mă onorase aprecierea d-sale, avea autoritatea exemplară de dascăl și fusese decorat cu ordinul “Mihai Viteazul” în primul război mondial. Așa am și făcut. Anul următor eram la Dragoslavele, membru al unui colectiv didactic select și
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Peregrinarile_unui_suplinitor_.html [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
-nvățăm până se întoarce, că ne va controla dacă am învățat, noi... am făcut tot ce ne-a mânat instinctul. Nu ne-am mulțumit cu obișnuita tărbacă din clasă, respectiv cu joaca, hârjoneli, păruieli, alergări pe bănci, pe sub bănci, pe catedră, pe tablă, pe după tablă. Nu! Am extins tărbaca pe coridor și apoi în curtea școlii. Doamne, ce frumoase erau zilele de iunie în anii copilăriei! Să tot alergi, să te îmbrâncești cu ceilalți, să te bușești, să țipi când ești
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Arsu s-a transformat în stană de piatră cu mâinile încrucișate la piept, lăsându-ne să alergăm disperați pe lângă el. După câteva minute a intrat și dumnealui în clasă, prefăcându-se că nu vede podeaua plină cu verziturile împrăștiate până la catedră și la tablă. Ne-a întrebat blând: - Ați învățat, copii, ce v-am spus azi dimineață? Câteva fete au îngăimat un „da!” anemic. Din partea băieților... liniște profundă, însoțită de priviri foarte mirate. Un fel de... trebuia să învățăm ceva? - Văd
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Au mormăit cei trei, care au continuat operațiunea de turnare: - A mai fost și... Cel turnat ducea mai departe ștafeta turnătoriei, astfel că au fost scoși la tablă toți băieții și câteva fete. Apoi, nu știu din ce cotlon al catedrei, domnul Arsu a scos la iveală pe uitata „mămică” a domnului Fusulan. Toți o considerasem definitiv răposată și... uite cum ne zâmbea acum! Cum de uitaserăm noi de ea? De ce n-am căutat-o prin sertarul catedrei, pe sub catedră s-
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
ce cotlon al catedrei, domnul Arsu a scos la iveală pe uitata „mămică” a domnului Fusulan. Toți o considerasem definitiv răposată și... uite cum ne zâmbea acum! Cum de uitaserăm noi de ea? De ce n-am căutat-o prin sertarul catedrei, pe sub catedră s-o rupem, s-o facem bucățele-bucățele, să dispară definitiv amintirea ei!? - Hai, astea din banca întâi! Țineți bine de cap pe fiecare! Și „mămica”, hămesită de atâta nefolosire, a bășicat fundul fiecărui rău-făptaș cu câte patru lovituri
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
al catedrei, domnul Arsu a scos la iveală pe uitata „mămică” a domnului Fusulan. Toți o considerasem definitiv răposată și... uite cum ne zâmbea acum! Cum de uitaserăm noi de ea? De ce n-am căutat-o prin sertarul catedrei, pe sub catedră s-o rupem, s-o facem bucățele-bucățele, să dispară definitiv amintirea ei!? - Hai, astea din banca întâi! Țineți bine de cap pe fiecare! Și „mămica”, hămesită de atâta nefolosire, a bășicat fundul fiecărui rău-făptaș cu câte patru lovituri. Țipam cât
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
-o pe Piera Molinelli la un Congres de latină vulgară, cum a intermediat legătura dintre Universitățile din Bergamo, din Innsbruck și din Craiova. De asemenea, a făcut destăinuri din cariera Domniei Sale, relevând modalitatea în care a ocupat un post la Catedra de Lingvistică Romanică a Universității din Craiova, relația cu unii colegi și contribuția adusă la dezvoltarea Facultății de Litere, uneori la cerințele decanului Ion Trăistaru. Prof.univ. dr. Adriana Costăchescu a completat cele spuse anterior cu rolul pe care l-a
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1496003610.html [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
atmosfera în care, tineri absolvenți, am purces la desăvârșirea ,,profesioniștilor” din noi, mâncați pe dinăuntru de convingeri personale, afișând supunere față de sistemul care ne promitea sarea și marea. La facultate ne-am descurcat cum am putut, ea ca preparator la Catedra de Tehnologie a lui Cocheci, eu în colectivul de cercetare al aceluiași profesor. Lucram de zor, bucurându-mă de încrederea lui. Aveam cheile cabinetului său și a laboratorului lui personal, lucram și nopțile, când o lăsam pe Marga să se
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
lui personal, lucram și nopțile, când o lăsam pe Marga să se odihnească. Ea nici nu trebuia să se obosească prea mult fiind susținută de rezultatele de la examene. La terminarea anului IV, Cocheci ne-a propus pe amândoi asistenți la catedră. Cu dosarele care ne însoțeau, părea o utopie, lucru care s-a și adeverit. Verdictul tovarășului Ijac de la cadre a fost sec: ,,au ceva negru la dosar”...Cocheci nu s-a lăsat și a apelat la nașul său, profesorul Murgulescu
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
ar mai fi de remarcat, în finalul acestui medalion, permanenta implicare a publicistului Mihai Golescu în susținerea dezinteresată a activității culturale și jurnalistice din Argeș, fiind totodată și profesor-asociat la Facultatea de Filozofie, Istorie și Jurnalism din cadrul Universității din Pitești, catedra de Jurnalism. Referințe critice: I.M. Dinu, în „Oameni de seamă ai Argeșului”, vol. II, 2006; Marin Ioniță, în „Roata lumii”, 2004; Dan Zamfirescu, prefață la „Nordul moral”, 2008; Ion C, Hiru, „Neosteniți întru lumină”, 2014, pag. 201-204. Premii: „Premiul pentru
DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ PENTRU MIHAI GOLESCU by http://uzp.org.ro/diploma-de-excelenta-pentru-mihai-golescu/ [Corola-blog/BlogPost/93527_a_94819]
-
de excepție, unul din stâlpii cercetării în domeniul Chimiei Fizice, Dr. inginer chimist, fizician, Nicolae Bonciocat. Coleg persecutat încă de pe băncile facultății, apreciat de marele Murgulescu, trimis de acesta în Statele Unite, la Profesorul Bokris, faima electrochimiei mondiale, a refuzat o catedră oferită după cele nouă luni de colaborare, neputându-se acomoda cu Vestul Sălbatic. S-a întors să mai ducă în spate un rucsac de umilințe, dar vorba lui, erau ale casei. Studenți fiind, înscriindu-se și la Facultatea de Fizică
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]