612 matches
-
se măritase cu tânărul și fermecătorul student în drept, Tobias Moisescu. Coaforul făcu în adevăr minuni. Îi revopsi părul în roșu aprins, îi adăugă un coc artificial, apoi îi aplică un make-up din cele mai eficiente, acoperindu-i ridurile și cearcănele de sub ochi. Obrajii vestejiți prinseră culoare. Linda întinerise cu douăzeci de ani. Dacă nu cu ceva în plus. Acum se va putea mărita din nou... Cu Tobias, bineînțeles! Comandă un taxi, ceru șoferului să ia viteză! Era nerăbdătoare să ajungă
MIREASA NEBUNĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/harry_ross_1411984352.html [Corola-blog/BlogPost/341074_a_342403]
-
Adusă de-anotimpul cu pletele-i buclate. Stăpână peste ghețuri, alunecă agale, Își poartă senectutea pe umerii-i, cu fală, Ascunsă de broboade și-adusă rău de șale, Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală. Cu țurțuri la ferestre, ne-ntâmpină-ncruntată, Sub cearcăne de stele, șireată, stă la pândă, Îi scapără sub gene privirea-i rimelată, Când toarnă peste vise, rânjind, a ei osândă. Pe chipu-i fantomatic se-nghesuie, livide, Secunde amorțite de crivățul macabru, În strigătul naturii, lumina se divide, Tronează
ÎN PAȘI DE AJUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1451067774.html [Corola-blog/BlogPost/370373_a_371702]
-
femeia/ De la călcâie până la ochii de sare/ Delicat emisfer ș.a. Poeta se bucură așadar firesc de orice ivire din rolul indiferent al lucrurilor, iară dacă acelea din apropiere netede, derizorii, potolite, șterse ... se mai arată, neașteptat, și în câte un cearcăn de taină, ea se înfioară, încearcă starea extatică ori ,altădată, atingând în treacăt acel subțire inel, ascultă numai delicatele ecouri iscate, care ei îi spun multe : Frisonul clipei, tremur prins în lut/ Cum umbra mea desfășura culoare/ Străină și-ntreruptă lângă
MIRACULUM DE ANGELA NACHE. VOICU BUGARIU REVISTA LUCEAFARUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Miraculum_de_angela_nache_voicu_bugariu_revista_luceafarul.html [Corola-blog/BlogPost/351012_a_352341]
-
ști ceea ce nici eu nu știu dacă poți să pleci de unde nu ai fost niciodată ochii mi se despart de buzele frunză când te întreb poți tu să pleci ca și cum te-ai întoarce de undeva de unde nu ai fost am cearcăne pe timpane am râuri care îți strigă furios poți tu să pleci atât spune poți să pleci de unde nu ai fost niciodată Referință Bibliografică: De unde nu ai fost / George Adrian Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 743, Anul III
DE UNDE NU AI FOST de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/De_unde_nu_ai_fost_george_adrian_popescu_1358058911.html [Corola-blog/BlogPost/342346_a_343675]
-
Ador să am musafiri, însă nu mulți, pentru că nu mă pot ocupa serios de toți...și nu m-aș simți eu bine gândind că cineva s-a considerat neglijat!” îmi mărturisise cândva. Mă oglindesc în sticla șemineului...sunt obosită, am cearcăne...anii mi-au lăsat câteva „amenințări”pe chipul altădată de „lună plină” (cum mă descrisese D. unui amic comun). „Ți-e teamă de Timp?” mă surprinde gazda mea. De timp? Nu știu. Nu m-am gândit niciodată la asta. Mi-
UN MĂRŢIŞOR, DE DOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/Un_martisor_de_dor_corina_lucia_costea_1330446651.html [Corola-blog/BlogPost/346855_a_348184]
-
în bucătărie. Intră acolo cu puțină reținere, oare ce îi hărăzise orele care se scurseseră? O văzu împachetând ceva. Îi simți prezența și își ridică privirile spre el. Avea ochii scăldați în lacrimi ce probabil le reținea cu greu și cearcăne adânci care aminteau de noaptea nedormită. Totuși, pe fața ei se citea împăcarea. - Am făcut un pachet cu o mică gustare. Om îmbuca ceva pedrum, că acum e prea devreme să dejunăm, o auzi Șerban zicând cu o voce pe
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392977447.html [Corola-blog/BlogPost/362658_a_363987]
-
cei care au crezut în visul lui și au fost dispuși să îl urmeze până la moarte și dincolo de ea, floarea acestui neam, tot ce am avut noi mai bun, sunt, la rândul lor, călacați în picioare... familiile așijderea. Atâta suferință! Cearcănele pe care le are nici nu sunt pentru suferința lui, ci pentru a lor. Sunt convinsă. El știe și poate să poarte povara unui vis atât de mare... dar ceilalți? Dar ce mă doare și mai tare este faptul că
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
de arme ce ar putea sări în oricare secundă în aer. Îi tremură bărbia, degetele... dar face ce știe mai bine, croșetează. Trage ochiurile micuțe prin vârful de igliță, leagă bride de macrame în dantela care a prins ici colo, cearcăne de sudoare... Câțiva dintre bărbații din sală, pe care nu i-am luat până în clipa asta în seamă, se ridică de la locurile lor, vin, spectatori, spre femeia ce va fi judecată. Devin obraznici. O dezbracă din privire de haine. Îi
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_dantela_de_babilon_o_poveste_despre_solidaritate_umana_si_schimbarea_mentalitatilor.html [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
-i a bună strădania dar nici a rău, diminețile se topesc în tâmple ori tâmplele în ele. Îmi dau pe nas toate grijile și altele vin, stau ca o haină veche ce visează petreceri de gală, în rest îmi ascund cearcănele, mă mângâie gândul că au rămas și alții pe dinafară privindu-se cu îngăduință în apa de ploaie. Zilele fug de rugină mâncând pământul cad într-o groapă fără fund cu drojdii de humă, noaptile alunecă după ploi și se
DESTĂINUIRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1432755249.html [Corola-blog/BlogPost/369800_a_371129]
-
nici de vedenii am același gând să te găsesc să te înfloresc primăvară că șiciresii să te pocnesc că și mugurii să te hrănesc din piatră de moară să-mi usuc genele la uscător în nuanțe să iți smulg fragile cearcăne să te îmbib în cerneală ochilor mei ș-apoi să îi închid să te înfășor în hârtii de valoare cu gust de timp să mă adumbresc la comă lui cărunta Referință Bibliografica: FRUMUSEȚEA TA M-A OBOSIT PLECÂND / Florica Ranta
FRUMUSEŢEA TA M-A OBOSIT PLECÂND de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1449451971.html [Corola-blog/BlogPost/342709_a_344038]
-
și nu-și permit De un sfert de veac de viață Ceea ce i-au ispitit.. . Văd copiii la vitrine Zăbovind și salivând: Galantarele sunt pline, Dar postesc poftind în gând... Când și când câte-o gravidă Nu găsește mărunțiș, Are cearcăne,-i lividă Și postește pe furiș... Unii pe la coș aruncă Resturi, coji, firimituri... Postesc cei fără de muncă Hrănind astfel multe guri. Dar și cei cu slujbe proaste, Cei mai mulți, se-abțin, poftesc, Sub cămăși sunt numai coaste, Slabi, bolnavi și triști
LA ROMÂNI E POSTUL MARE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1426342963.html [Corola-blog/BlogPost/377800_a_379129]
-
Adusă de-anotimpul cu pletele-i buclate. Stăpână peste ghețuri, alunecă agale, Își poartă senectutea pe umerii-i, cu fală, Ascunsă de broboade și-adusă rău de șale, Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală. Cu țurțuri la ferestre, ne-ntâmpină-ncruntată, Sub cearcăne de stele, șireată, stă la pândă, Îi scapără sub gene privirea-i rimelată, Când toarnă peste vise, rânjind, a ei osândă. Pe chipu-i fantomatic se-nghesuie, livide, Secunde amorțite de crivățul macabru, În strigătul naturii, lumina se divide, Tronează
ÎN PAȘI DE IARNĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1482491297.html [Corola-blog/BlogPost/381175_a_382504]
-
Zbihli i se putea citi tristețea și neliniștea pe față. Nu era nevoie să-i cunoști motivul ca să-ți dai seama că este o persoană în suferință. Parcă era un bolnav de pancreatită. Era încordată, cu umerii căzuți, tristă, cu cearcăne la ochi ca după plâns, și cu mersul nesigur. Când profesorul Condurache a trecut pe lângă ea, doar a strâns-o de mână în tăcere transmițându-i astfel solidaritatea sa și că este la curent cu evenimentele din familia ei, pășind
ROMAN , CAPITOLUL NOUĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454325592.html [Corola-blog/BlogPost/377514_a_378843]
-
de treabă, de mușuroi, de pui, de mimetism, de gândurile-mi simple și... de grabă, de doza-mi (în exces?!) de optimism. Visez la aripi și la zbor de-o vreme! M-adaug, mă împart și-apoi mă scad din cearcănele lunii, din devreme ca prin hățișul șansei să-mi fac vad de stăruință, să-mi aduc povestea din largul nerostirii la liman ca toate încercările acestea ce m-au călit să nu fi fost în van. Vin dintr-o stirpe
VIN de AURA POPA în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 by http://confluente.ro/aura_popa_1432870993.html [Corola-blog/BlogPost/380520_a_381849]
-
ritualuri feminine la care ea se supunea cu sfințenie în fiecare seară. Își peria îndelung părul, apoi îl prindea într-un coc în mijlocul capului, deși el vroia să -l simtă desfăcut și sălbatic atunci când venea în pat. Apoi își masă cearcănele abia vizibile îndelung cu cremă și-și acoperea fața cu un prosop umed fierbinte mai întâi că porii să i se deschidă... apoi își punea creme... se masa din nou îndelung pe toată fața și pe gât... apoi prosopul cald
...DIN CAND IN CAND... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Din_cand_in_cand_nuta_istrate_gangan_1328492845.html [Corola-blog/BlogPost/346666_a_347995]
-
cleștar, Pe pat de flori și iarbă, Dormea adânc cu suflul rar Și un surâs pe barbă. Dar ca un abur alb, întins, În vis și-aievea parcă, Din munte-o ceață s-a prelins Pe-al nopții ochi cu cearcăn, Învăluind chipul senin Al fragedei fecioare, Pe buze a atins-o lin Cu dulce sărutare. Și parcă-aievea s-a simțit Fiorilor captivă Și-mbrățișării ce-a pățit Cu grijă milostivă. A doua zi soarele hăt Urcase la amiază, Iar ei
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Navalnciul_poem_dupa_lg_romeo_tarhon_1361971923.html [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
Acasa > Poezie > Amprente > CEARCĂN DE CULORI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1545 din 25 martie 2015 Toate Articolele Autorului Adorabilă iluzie! Ce mirabile comori! Ce teribilă confuzie Acest cearcăn de culori. Azvârlit din zare-n zare, Din nadiruri spre zenit, Peste
CEARCĂN DE CULORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1427261186.html [Corola-blog/BlogPost/341015_a_342344]
-
Acasa > Poezie > Amprente > CEARCĂN DE CULORI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1545 din 25 martie 2015 Toate Articolele Autorului Adorabilă iluzie! Ce mirabile comori! Ce teribilă confuzie Acest cearcăn de culori. Azvârlit din zare-n zare, Din nadiruri spre zenit, Peste râuri, peste mare'n Răsărit sau asfințit Îl privim cumva anume, Zâmbete-i sacrificăm, Îi uităm chiar propriul nume, Cântece îi dedicăm. Este-o pură zămislire După'negurații
CEARCĂN DE CULORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1427261186.html [Corola-blog/BlogPost/341015_a_342344]
-
zare, Din nadiruri spre zenit, Peste râuri, peste mare'n Răsărit sau asfințit Îl privim cumva anume, Zâmbete-i sacrificăm, Îi uităm chiar propriul nume, Cântece îi dedicăm. Este-o pură zămislire După'negurații nori, Și rămâne-o amăgire Acest cearcăn de culori. Omenească-i rătăcirea Împlinirii'ntr-o scânteie. Și s-ascunzi nefericirea'n Iluzorii curcubee. Volumul "100 de gânduri" Referință Bibliografică: Cearcăn de culori / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1545, Anul V, 25 martie 2015. Drepturi
CEARCĂN DE CULORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1427261186.html [Corola-blog/BlogPost/341015_a_342344]
-
chiar propriul nume, Cântece îi dedicăm. Este-o pură zămislire După'negurații nori, Și rămâne-o amăgire Acest cearcăn de culori. Omenească-i rătăcirea Împlinirii'ntr-o scânteie. Și s-ascunzi nefericirea'n Iluzorii curcubee. Volumul "100 de gânduri" Referință Bibliografică: Cearcăn de culori / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1545, Anul V, 25 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CEARCĂN DE CULORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1427261186.html [Corola-blog/BlogPost/341015_a_342344]
-
Publicat în: Ediția nr. 2276 din 25 martie 2017 Toate Articolele Autorului Singurătatea mea-i ca o pralină. Străzile au aromă de jeleu. Semafoarele au miros iaurtic. E o noapte cu mult sarcasm, tendoanele primăvăratice mârâie. Înaintez prin laptele urban. Cearcănele lunii fac țăndări inimile rebele. Tunetele trag fermoarele temătorilor. Florăriile mi se par niște nave spațiale ce claustrează holocaustic gingășia și parfumul terestru. Simt coroanele cu flori artificiale cum îmi behăie prin mărțișor. Simt sicriele de pe 13 Decembrie , smălțuindu-mi
ELOGIU DESPRE EXCELENT! de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1490465448.html [Corola-blog/BlogPost/372388_a_373717]
-
de fals eminența cenușie. Marcel zâmbi de parcă îi turna cineva pe gât un litru de zeamă de lămâie. Profesorul se alarmă vădit, pierzând din teatralitate: -Bine, domnule Senator, dar mă îngrijorați de-a dreptul! Ieri dimineață, la internare, n-aveați cearcănele astea! Și, cum naiba, dar sunteți îngrozitor de palid și tras la față! Nu v-a priit mâncarea aseară?! Ați avut vărsături de dimineață?! Apoi tună spre cortegiul mut ce-l însoțea: Voi ce-ați păzit?! Făcu un semn discret din
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457855636.html [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]
-
16 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului de foamea de a fi, nu de sete plâng eu. de orb și de strigăt desenez litere. de foamea neuitării lăcrimez, nu de arșița că sunt, nu de păgân lup al tăcerii am eu cearcăn pentru trecere. cuvânt al atingerii să fiu înainte de a fi foame. atât. Referință Bibliografică: Starea de trecere / George Adrian Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 716, Anul II, 16 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Adrian Popescu
STAREA DE TRECERE de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Starea_de_trecere_george_adrian_popescu_1355724482.html [Corola-blog/BlogPost/351714_a_353043]
-
antrenamentele copilului, dar nu văzuse pe chipul soției sale nici o urmă de satisfacție sau de superioritate asumată. Își trecuse doar mâna prin părul lipsit de strălucire, își masase ușor ochii cu buricele degetelor, ca și când ar fi vrut să își șteargă cearcănele adânci, după care intrase în bucătărie. Ascultând forfota primului concurs la care băiatul participa, Marian își dădu seama că, pe nesimțite, în inima lui se formase un glob auriu de mândrie paternă. Începuse odată cu momentul în care antrenorul îl anunțase
CAMPIONUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1437727508.html [Corola-blog/BlogPost/344012_a_345341]
-
de nu mai dă pe la club? - Ocupat cu proiectele... - Se vede...le-ai înșirat pretutindeni.... Iar inginerul se apropie și ca un tată grijuliu,îl privește țintă și îi prinde bărbia în căușul palmei. - Fane, ești obosit...ești surmenat...ai cearcănele cât cepele.... ce se întâmplă cu tine? - Absolut nimic...am multă treabă, răspunde el, parcă nesigur și își vede în continuare de ale lui. - Ar fi bine să-ți iei câteva zile libere, să pleci undeva, să te mai relaxezi
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]