6 matches
-
vederi origeniste (cf. p. 000) - a lovit mai ales deșertul Nitria, dar pare să nu fi cruțat nici Sceti; și acest fapt a contribuit la slăbirea monahismului egiptean, care în deceniile următoare a trecut la o organizare mai apropiată de cenobitism. Așa cum vom vedea în continuare, prima jumătate a secolului al VI-lea pare să fie perioada în care monahii egipteni se dedică mai cu seamă păstrării în scris a învățăturii Părinților din deșert. Bibliografie. D.J. Chitty, The Desert a City
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
43 1.6. Despre metoda acestei cărți / 48 Partea a doua. SACRALIZAREA / 59 2.1. În căutarea poporului de poeți. Literatură și demografie / 59 2.2. 1839. Sarsailismul și democratizarea scrisului / 66 2.3. Figuri ale corpului social: multitudinea și cenobitismul / 73 2.4. Geniu și boierie / 80 2.5. Saint-simonismul și știința geniului / 84 2.6. Cum se nasc luceferii: radiografia unei admirații / 88 2.7. Poezia încarnată / 93 2.8. Botezul scriitorilor. Reverii mimologice / 100 2.9
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
direct de reprezentarea corpului social și a angajării lui în producția de literatură. Tema centrală a reflecției sale e aceea a unei populații - anonime, numeroase, nedeslușite - care să fie implicată în literatură. Multe dintre conceptualizările la care recurge, "multitudinea", "sarsailismul", "cenobitismul", sunt variațiuni, uneori pozitive, alteori negative, pe marginea unor reprezentări demografice. Ceea ce e interesant în acest caz e persistența preocupărilor. Într-un fel, toată cariera sa a fost pusă în slujba unei asemenea problematizări. Masa socială rămâne pentru Heliade Rădulescu
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în coșmar. De aceea, descoperirea sarsailismului nu implica pentru Heliade Rădulescu renunțarea la utopia demografică: dimpotrivă, avea să însoțească ca o umbră toate căutările criticului pentru determinarea unui model al creativității colective. 2.3. Figuri ale corpului social: multitudinea și cenobitismul Posibilitatea de a deschide în prezent o discuție în jurul conceptului de "multitudine" în textele lui Heliade Rădulescu se datorează unui cadru favorabil creat de filosofia politică contemporană. Există o revistă Multitudes fondată în 2000, un eseu al lui Paolo Virno
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Collège de France date de Roland Barthes la sfârșitul anilor '70, s-a numărat și unul dedicat comunității văzute din perspectiva literaturii, intitulat Comment vivre ensemble (ediție îngrijită de Claude Coste, Seuil/ IMEC, Paris, 2002). În centrul acestei reflecții stă cenobitismul pentru că, asemeni lui Heliade Rădulescu, și autorul Mitologiilor încearcă să gândească o societate care să ofere ordine și în același timp să ocrotească conduitele subiective. Și Barthes - antimodernul - caută o ieșire din democrație și din logica ei de masă; sau
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
origeniste (aici, p. ???) - s-a reflectat mai ales asupra deșertului Nitria, dar pare să nu fi cruțat nici Sceti; și acest lucru a contribuit la slăbirea monahismului egiptean care, în deceniile succesive a trecut la o organizare mai apropiată de cenobitism. Așa cum vom vedea în paginile care urmează, prima jumătate a secolului al VI-lea pare să fie și perioada în care monahii egipteni se dedică mai cu seamă păstrării în scris a învățăturii Părinților din deșert. Bibliografie. D.J. Chitty, The
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]