38,415 matches
-
doamna doctor Laura Constantinescu, șefa de la ATI, Spitalul de Urgență Sf. Pantelimon, la cei care făceau teste pe pacienți neștiutori. „Semințele nebuniei pot fi plantate în curtea oricui și ele vor crește ca răspuns la perturbările din decursul vieții“, spune cercetătorul american. Ce să se fi întâmplat cu instinctele lor morale? Nu am un răspuns. Am tot mai multe nedumeriri și anxietate. Nu-mi dau seama cât de prins e sistemul în aderențe de acest tip, câți mai sunt ca ei
„În primul rând să nu faci rău!” Despre degenerarea morală a medicilor care dictează „cine merită” să trăiască și cine să moară by https://republica.ro/zin-primul-rand-sa-nu-faci-rau-despre-degenerarea-morala-a-medicilor-care-dicteaza-zcine-merita-sa-traiasca [Corola-blog/BlogPost/339026_a_340355]
-
imperiala-i ecumenicitate: Strălucirea universală a Constantinopolului a izvorât din viziunea ecumenică a imperiului, dar progresiv a dobândit propriile elemente de strălucire și putere. (Vlasios Fidas, în Enciclopedia Larousse, la cuvântul Constantinopol). Remarcabilă este și remarca istoricului Rene Ristelhueber, marele cercetător și analist al popoarelor balcanice: Destinul slăvit al Constantinopolului este gestul împăratului Constantin, care s-a născut acolo aproape, la Niss, în Macedonia. Acestuia i se cuvine lauda, și anume că și-a dat seama de importanța deosebită a unei
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Un creier la muzeul de artă 2016-06-02 07:25:00 Am încercat să aflu ce se petrece în creier atunci când mă aflu în fața unui tablou. Așa am ajuns într-un laborator de neuromarketing, am vorbit cu un cercetător în neuroștiințe despre efectul picturii asupra inimii, am vizitat Muzeul Național de Artă conectată la o cască de encefalogramă și am mers la Politehnică, unde inteligența artificială se antrenează să învețe curentele artistice. (Text: Andra Matzal. Foto: George Popescu. Ilustrație
Details Tags by https://republica.ro/tag/cultura [Corola-blog/BlogPost/337810_a_339139]
-
noștri - aceasta este enigma pe care vom încerca s-o descifrăm. Națiunea este un termen, o noțiune, o entitate de care auzim foarte des, dar, din păcate, sursele oficiale de informare sunt inapte s-o definească în mod corect. Strădaniile cercetătorilor de a face lumină (iar unii, din contra, întuneric!) în problematica națiunii au fost încununate de succes parțial, lucrările rezultate făcând, în mod sistematic, obiectul unor furtunoase polemici ulterioare. Națiunea este acea entitate capabilă să inspire loialitate generală și, cel
Națiunea, eterna iubire… by http://balabanesti.net/2014/05/24/natiunea-eterna-iubire/ [Corola-blog/BlogPost/339971_a_341300]
-
totul prin relația cauză-efect: “Comunicarea creează comunitatea. Comunicațiile și mass-media facilitează nașterea națiunilor, [care sunt] comunități virtuale/imaginate/proiectate vizual. Numai contactul fizic, față în față, este în măsură să asigure existența comunităților; națiunile sunt, întrucâtva, o iluzie!” (sic!). Același cercetător, total rupt de realitate, dar tenace în a-și susține cu aplomb tezele mincinoase, dezvoltă următoarea definiție științifico-fantastică a națiunii: “Națiunea este o comunitate politică imaginată, limitată și suverană. Este imaginatăpentru că, în ciuda faptului că până și membrii celei mai
Națiunea, eterna iubire… by http://balabanesti.net/2014/05/24/natiunea-eterna-iubire/ [Corola-blog/BlogPost/339971_a_341300]
-
Acasă > Literatura > Recenzii > YARON MATRAS ȘI FRICA DE CERCETĂTORII NATIVI. ERORI. Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2356 din 13 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Prezentăm romilor uneltirile Gajeilor care și-au confecționat doctorate false pe spatele limbii români. Yaron Matras este profesor de lingvistică la Manchester
YARON MATRAS ŞI FRICA DE CERCETĂTORII NATIVI. ERORI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497328973.html [Corola-blog/BlogPost/381507_a_382836]
-
romilor. Se ghidează după filozofia că moștenirea lor genetică autoatribuită ar trebui să depășească calificarea formală. Declarațiile membrilor conducători, care până în prezent se limitează în mare măsură la mass-media socială, sunt pline de agresiune împotriva presupusului "monopol al puterii" al cercetătorilor care și-au petrecut carieră în educarea publicului despre romi și susținerea apelurilor pentru drepturile romilor...Discursul lor seamănă cu ceea ce antropologii canadieni Frances Widdowson și Albert Howard descriu că participare nativă într-o industrie a aborigenilor: întrucât proiectele finanțate
YARON MATRAS ŞI FRICA DE CERCETĂTORII NATIVI. ERORI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497328973.html [Corola-blog/BlogPost/381507_a_382836]
-
să nu o sacrifice în numele corectitudinii politice." Pe noi nu ne interesează grupul vizat de Yaron Matras, ci motivația adusă ca argument, si anume, teama lui Yaron Matras de autodefinire IDENTITARA a romilor pe baza cercetării lingvisticii limbii români. Deci, "cercetătorul doctor în români" Yaron Matras NEAGĂ valoarea academică a cercetătorilor romi nativi asupra limbii lor, punând înaintea cunoașterii native superioritatea doctoratelor auto-acordate. Yaron Matras, tu de unde ai învățat limba români? Nu de la romii fără doctorate și fără școală? În acest
YARON MATRAS ŞI FRICA DE CERCETĂTORII NATIVI. ERORI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497328973.html [Corola-blog/BlogPost/381507_a_382836]
-
ne interesează grupul vizat de Yaron Matras, ci motivația adusă ca argument, si anume, teama lui Yaron Matras de autodefinire IDENTITARA a romilor pe baza cercetării lingvisticii limbii români. Deci, "cercetătorul doctor în români" Yaron Matras NEAGĂ valoarea academică a cercetătorilor romi nativi asupra limbii lor, punând înaintea cunoașterii native superioritatea doctoratelor auto-acordate. Yaron Matras, tu de unde ai învățat limba români? Nu de la romii fără doctorate și fără școală? În acest caz, doctoratul tău NU ARE NICI O VALOARE ACADEMICĂ. De ce? Pentru că
YARON MATRAS ŞI FRICA DE CERCETĂTORII NATIVI. ERORI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497328973.html [Corola-blog/BlogPost/381507_a_382836]
-
lui Yaron Matras Să vedem metodă de cercetare a lui Yaron Matras de la Români Studies. În volumul 23, seria V. Numărul 2, pe Decembrie 2013, dumnealui semnează articolul Mapping the Români dialects of România. În tabelul aferent de la pagina 208, cercetătorul Yaron Matras, declară ferm că în Caransebeș și Timiș există doar Ungrika Rom. Notează cu numarul Rom-054, grupul presupus vorbitor de Ungrika Rom, și gata, cercetarea este încheiată. Cum stă în realitate situația în Caransebeș? Eu, semnatarul acestui articol, sunt
YARON MATRAS ŞI FRICA DE CERCETĂTORII NATIVI. ERORI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497328973.html [Corola-blog/BlogPost/381507_a_382836]
-
Zachos, Daniele Victor Leggio, Eyal Ginio,Birgit Igla. 1 https://www.europalibera.org/a/la-berlin-a-fost-inaugurat-institutul-european-de-arta-si-cultura-a-romilor-william-totok/28538350.html http://www.smithsonianmag.com/smart-news/first-ever-roma-cultural-institution-opens-europe-180963620/ 2-http://blogs.lse.ac.uk/europpblog/2015/04/16/why-plans-for-a-european-roma-institute-might-be-a-setback-for-europes-roma/ Referință Bibliografica: Yaron Matras și frica de cercetătorii nativi. Erori. / Marian Nuțu Cârpaci : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2356, Anul VII, 13 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
YARON MATRAS ŞI FRICA DE CERCETĂTORII NATIVI. ERORI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497328973.html [Corola-blog/BlogPost/381507_a_382836]
-
în domeniul său de activitate, invitată la mai multe universități din Europa, membră în comisii de organizare pentru conferințe internaționale, mi-a făcut o reală plăcere. Am descoperit un suflet deosebit de român, neobosit căutător în sfera activităților desfășurate de domnia sa. Cercetător și publicist cunoscut prin abordarea unor subiecte sensibile, ca inteligența artificială, grafica pe calculator interactiv, precum și în alte domenii asociate cu CAD / CAM / CAE, laureată a premiului „Merit Award” a Consiliului de Ingineri pentru activitatea în aceste domenii. Recenzent pentru
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
aflate în Arhivele SRI, introducere și anexă de Sanda Golopenția, Editura Enciclopedică, 2001; Chemarea mâinilor negative, Editura Cartea Româneasca, 2002; Learn To Sing, My Mother Said. Songs of the Women of Breb, Editura Ethnologica, 2004. Moderatorul dezbaterii: dr. Mihai Gheorghiu - cercetător Muzeul Național al Țăranului Român Conferințele „Mircea Vulcănescu” au menirea să constituie la MȚR un spațiu al dialogului intelectual centrat pe teme ale științelor socio-umane, cu deosebire orientat spre tematica raportului între tradiție și modernitate în istoria și devenirea culturii
Cornova ca revelator al satului românesc şi al monografiei by http://www.zilesinopti.ro/articole/938/cornova-ca-revelator-al-satului-romanesc-si-al-monografiei [Corola-blog/BlogPost/99878_a_101170]
-
astfel de activități. 3 octombrie 2016 - prof.dr.univ. Georgeta Filitti a susținut conferința cu tema „ Rămas bun, suflet blând!” dedicată reginei Ana a României. Georgeta Filitti este absolventă a Facultății de Istorie a Universității București, doctor în istorie-filosofie, istoric modernist, editor, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, lector la Fundația „Calea Victoriei”, colaborator al revistei „Conștiința”, fost consilier la Fundația „Ion Ghica”, șef de serviciu la Biblioteca Metropolitană București, cercetător la Institutul Național pentru Memoria Exilului Românesc. Pentru prodigioasa activitate
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
Istorie a Universității București, doctor în istorie-filosofie, istoric modernist, editor, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, lector la Fundația „Calea Victoriei”, colaborator al revistei „Conștiința”, fost consilier la Fundația „Ion Ghica”, șef de serviciu la Biblioteca Metropolitană București, cercetător la Institutul Național pentru Memoria Exilului Românesc. Pentru prodigioasa activitate științifică și editorială i-au fost conferite distincția „Crucea Casei Regale a României” din partea Majestății Sale, regele Mihai I, și Premiul „Nicolae Bălcescu”. După cum însăși mărturisește Georgeta Filitti, scopul acestei
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
monument dedicat memoriei eroilor, și pe care o aseamănă cu capodopere arhitectonice precum: Turnul Eiffel, Turnul Babel, cu Templul de la Stonehenge și cu cel de la Sarmisegetusa. De asemenea, identifică în construirea statuii și fenomenul de oglindire. Concluzia la care ajunge cercetătorul este că omul se integrează în Univers prin gravitație, dar că până în prezent gravitația a fost definită, dar nu și lămurită: „Newton o descrie, Brâncuși o învinge, dar niciunul, nici altul nu o descifrează.” Părintele Claudiu Băzăvan a făcut referiri
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
anul 2011 a fost nominalizat de către Academia Dacoromană pentru Premiul Nobel pentru literatură. Domnul Florentin Smarandache este cunoscut în lumea internațională prin lucrările sale și prin numeroasele conferințe ținute în America, Europa, Asia și Australia, dar și prin colaborarea cu cercetători de elită de pe aceste continente. Iată doar câteva din realizările domniei sale: Împreună cu domnul Dezert (Franța) este creatorul teoriei Dezert-Smarandache în fuziunea informației; introduce termenul de „neutrosofie” prin care susține că în afară de cele două coordonate, adevăr și fals, există o a
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_un_sav_ion_nalbitoru_1360171788.html [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
unui nou domeniu, fizica superluminală, propunând o Teorie Absolută a Relativității. Este savantul care îl contrazice pe Eintein și care susține că nu este limită a vitezei în univers și că există viteza superluminală, ipoteză care a fost experimentată de cercetătorii de la cel mai mare laborator de fizică din lume, CERN (experimentul OPERA, septembrie și noiembrie, 2011) și de la Fernilab din Chicago, SUA (MINOS, 2005) prin care s-a ajuns la concluzia că anumite particole pot călătorii mai repede decât viteza
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_un_sav_ion_nalbitoru_1360171788.html [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
perioada clasică, finele sec. VI și sec. VII, este foarte personală în cele două țări, ea e, totuși, în ambele rezultatul îmbinării a două concepte spațiale diferite: pe de o parte conceptul spațiului centralizat, specific Caucazului, care își are potrivit cercetătorilor armeni și georgieni originea în locuința țărănească (glhatun în Armenia și darbazi în Georgia), anume o încăpere pătrată acoperită cu o cupolă, și pe de altă parte influența bazilicilor vechi caucaziene de origine nord siriană. În biserica Djvari din vechea
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
disciplinelor pe care trebuie să le cunoască un „medievist complet”: istoria politică, teologia, istoria artelor vizuale, istoria literară, paleografia, pentru a putea ajunge la o viziune corectă de ansamblu a evului mediu. Numai după studierea „analitică a componentelor” acelei lumi cercetătorul poate ajunge apoi la o privire de ansamblu, la „analize de sinteză” fără teama de a comite - fără voie - greșeli uneori fundamentale. În orice cercetare a evului mediu trebuie să se țină în primul rând seamă că perioada medievală a
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
trăită psihologia omului medieval” (subl.SI), (p.142) și modul lui de exprimare; însă dezlegarea modului de exprimare nu se găsește întotdeauna în domeniul pe care tocmai îl cercetezi ci în cu totul altă parte, în altă disciplină, pe care cercetătorul cantonat într-un singur domeniu n-o cunoaște și de aceea nu poate explica fenomenul. „Și nu pot ilustra mai convingător punctul meu de vedere decât oferind cititorului spre judecare rezultatele noii mele metode de cercetare. Unul dintre exemple e
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
specialiștilor străini. Pentru studierea arhitecturii moldovene din sec. XV-XVI, cărțile lui Gh. Balș l-au însoțit în toate deplasările. Avea o deosebită considerație și pentru lucrările lui Grigore Ionescu din acest domeniu. - Ce modele a avut în formarea sa ca cercetător, cu ce personalități ale lumii științifice sau culturale a avut colaborări sau prietenii? - Nu a avut modele fiind o personalitate prea puternică. Singurele lui modele au fost oamenii cinstiți din orice domeniu, care și-au iubit țara și au încercat
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
avut colaborări sau prietenii? - Nu a avut modele fiind o personalitate prea puternică. Singurele lui modele au fost oamenii cinstiți din orice domeniu, care și-au iubit țara și au încercat să ajute dezvoltarea ei. S-a format singur ca cercetător așa cum reiese și din cele de mai sus. Firesc, nu putea să-l intereseze colaborările. Era doritor de discuții cu specialiștii sau cu persoane de cultură, după cum era bucuros să împărtășească celor interesați din cunoștințele sale. - Cum era viața alături de
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
reiese și din cele de mai sus. Firesc, nu putea să-l intereseze colaborările. Era doritor de discuții cu specialiștii sau cu persoane de cultură, după cum era bucuros să împărtășească celor interesați din cunoștințele sale. - Cum era viața alături de un cercetător mereu plecat pe teren la diferite biserici și mănăstiri din Moldova? - Foarte interesantă. - A cochetat cu muzica, iubea creațiile lui Bach. Această pasiune l-a făcut să încerce a profesa în acest domeniu... - Muzica lui Bach îl cucerea, cum spunea
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
literară, ci o adevărată realizare artistică, autorul ei depășindu-și cu mult contemporanii. Este fiul al preotului greco-catolic Solomon Budai, din Cigmău, din comitatul Hunedoarei, aproape de Orăștie, unul din cei zece, ai acestuia, născut la 6 ianuarie 1760, după unii cercetători, după alții în 1763.Scriitorul își petrece copilăria în satul natal unde face și școala primară, iar la îndemnul părinților își continuă studiile la seminarul greco-catolic din Blaj începând cu anul 1772, după care urmează Facultatea de Filosofie din Viena
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]