61 matches
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > MAI SUNT CERȘETORI ÎN LUMEA ASTA! Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 404 din 08 februarie 2012 Toate Articolele Autorului „Un cerșetor sănătos este mai fericit decât un rege bolnav.” Arthur Schopenhauer Zilele acestea am primit o revistă cu câteva imagini ale
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/_mai_sunt_cersetori_in_lumea_asta_vavila_popovici_1328736044.html [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
moară, nu și-au pătat demnitatea. Dar nici unul dintre noi nu-și cunoaște limitele până când nu ajunge într-o situație similară, deci este greu a judeca. A CERȘI, conform dicționarului explicativ al limbii române înseamnă a cere de pomană; a cerșetori; a cere ceva cu stăruință; a se înjosi cerând ceva; a umbla cu cerutul; a se milogi; a cere cu umilință. A RUGA înseamnă tot a cere, dar în mod stăruitor, îndeplinirea unei dorințe, un serviciu, o favoare etc. Înseamnă
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/_mai_sunt_cersetori_in_lumea_asta_vavila_popovici_1328736044.html [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
celor părăsiți! Deschide-ți gura, judecă cu dreptate, și apără pe cel nenorocit și pe cel lipsit." Trecând pe străzile orașului, într-o zi umedă și friguroasă de toamnă, și văzând atât de mulți cerșetori, am scris poezia: Mai sunt cerșetori în lumea asta,/ mai sunt cerșetori în orașul meu!/ Cu trupuri despuiate,/ lipite de asfaltul rece,/ cu mâini întinse,/ cântând Aria cerșetorului ... / Tristă le e cântarea,/ trist e să-i privești cerșind!/ Se-ntunecă strada cu trecători,/ se-ntunecă sufletul
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/_mai_sunt_cersetori_in_lumea_asta_vavila_popovici_1328736044.html [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
cu dreptate, și apără pe cel nenorocit și pe cel lipsit." Trecând pe străzile orașului, într-o zi umedă și friguroasă de toamnă, și văzând atât de mulți cerșetori, am scris poezia: Mai sunt cerșetori în lumea asta,/ mai sunt cerșetori în orașul meu!/ Cu trupuri despuiate,/ lipite de asfaltul rece,/ cu mâini întinse,/ cântând Aria cerșetorului ... / Tristă le e cântarea,/ trist e să-i privești cerșind!/ Se-ntunecă strada cu trecători,/ se-ntunecă sufletul meu... Luați acești triști oameni,/ încălziți
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/_mai_sunt_cersetori_in_lumea_asta_vavila_popovici_1328736044.html [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
-ntunecă strada cu trecători,/ se-ntunecă sufletul meu... Luați acești triști oameni,/ încălziți-le trupurile, sufletele!/ Ce falsă-i fericirea/ cât timp mai sunt cerșetori/ în lumea aceasta,/ cât timp mai sunt cerșetori/ în orașul meu! Referință Bibliografică: Mai sunt cerșetori în lumea asta! / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 404, Anul II, 08 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Vavila Popovici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/_mai_sunt_cersetori_in_lumea_asta_vavila_popovici_1328736044.html [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
fără regrete Și de patimi să n-ai parte! Și tu crezi că n-am putea. Să schimbăm lumea cea rea Să facem o lume nouă Din lacrimi să facem rouă. Oamenilor un bun trăi Să mergem cu toții-n Rai Cerșetori să nu mai fie, Și nici multă lăcomie... Referință Bibliografică: De ce crezi că n-am putea? / Mariana Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1981, Anul VI, 03 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Petrache : Toate Drepturile Rezervate
DE CE CREZI CĂ N-AM PUTEA? de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_petrache_1464945633.html [Corola-blog/BlogPost/383622_a_384951]
-
când, aflat pe malul Styxului , am descoperit o sticlă, în care se aflau poemele mele necitite. În viață treci prin toate culorile, Moartea e gri, gorile și gloriile, Încearcă să cânți mai simplu, mai clar, Observi gângania din chihlimbar? Suntem cerșetori pe față, pe-ascuns, Poetul privește prin Nepătruns, Întreabă „Quo vadis, Domine?”, Doamne, Un om între oameni, un pom între poame, Iar fericirea rămâne în urmă, Nu pot fi dejurnă, în turmă. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Cursa cu ostacole / Boris
CURSA CU OSTACOLE de BORIS MEHR în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cursa_cu_ostacole.html [Corola-blog/BlogPost/351494_a_352823]
-
-l dă degeaba. Ați înțeles? Că, dacă încercați să-l luați de la cineva pe degeaba, înseamnă că sunteți hoți sau înșelători, iar oamenii vă pedepsesc pentru astfel de fapte. Dacă întindeți mâna să vi-l dau degeaba, înseamnă că sunteți cerșetori. Toți oamenii vă disprețuiesc dacă vreți să fiți cerșetori. - Ce trebuie să facem ca să câștigăm banul? am întrebat noi, nerăbdători. - Trebuie să vă zbateți, mă, ca să câștigați un ban. Să vă puneți la treabă bibilica și mușchii! - Cum? Ce-i
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456939849.html [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
pe cale de a se înfiripa. Chestionat asupra situației materiale a consătenilor, dl Chelman a răspuns molcom: „Toată lumea o duce greu, da’ așa am dus-o mereu. În sat nu sunt nici oameni prea avuți, da’ nici săraci lipiți. Nu avem cerșetori aici. Eu nu am pământ, da’ nici aia care au nu o duc grozav. Cupoanele nu au ajuns nici până acum la noi în sat și închirierea unui tractor costă vreo 500.000 pe hectar” a mai spus el, adăugând
În amintirea unui meseriaș by http://balabanesti.net/2011/12/29/in-amintirea-unui-meserias/ [Corola-blog/BlogPost/339931_a_341260]
-
nu prin rugăciune. Oricât de popi am fi Dumnezeu nu ne permite să considerăm pe toți după chipul și asemănarea noastră. Poate pe pământ să existe oameni răi împinși de o energie negativă în contradicție cu oameni buni, muncitori nu cerșetori de pomeni chiar rugăciuni de-ar fi. Este însă nedrept să atribui aceste defecte întregului cosmos. Omul se teme, are potrivit Ortodoxismului, „Frica de Dumnezeu”. Neîncrederea se extinde și asupra semenului său prin propovăduirea de către preoți. Catolici în special, care
CIVILIZAŢII EXTRATERESTRE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1444939237.html [Corola-blog/BlogPost/372551_a_373880]
-
au plecat românii, mai bine de jumate sunt afară, fac ce nu au făcut în țară... unii la munci umilitoare, femeile sunt multe îngrijitoare, badante, menajere, unele chiar saltele, ori prostituate. bărbații sunt zidari, constructori, salahori. ăi mai prostuți sunt cerșetori, iar cei mai șmecheri infractori. rar sunt cei bine pregătiți care-au ajuns mai fericiți, realizați în meserie, la loc de frunte ei să fie... păcat, păcat românii mei, de voi, păcat, păcat de toți, păcat de noi... întoarceți-vă
BĂJENIE, ROMÂNIE, BĂJENIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1435004839.html [Corola-blog/BlogPost/365888_a_367217]
-
în viață, prin ei înșiși. Cu șira spinării verticală, ei sunt eroii care fac legământul cu țara de naștere și cu cea de adopție, prin ceea ce au mai scump, conștiința de sine. Nu sunt sfinți, nu sunt miliardari, nu sunt cerșetori, ori... poate că sunt din toate acestea la un loc, pentru că, povestea fiecăria dintre ei, are un traseu ce ar putea constitui pilonii de susținere ai unui roman de succes. Parcurgând paginile, cititorului nu îi mai rămâne decât să descopere
FRAGMENTARIUM AL EXILULUI ROMÂNESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Fragmentarium_al_exilului_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/356985_a_358314]
-
se află acea vioară Guarneri, că de manuscrise, probabil, se ocupă CNSAS În încheierea eseului său, Ion N. Oprea cita ceea ce este Parisul pentru foarte mulți dintre români (op.cit. p.75): “Parisul este patria de suflet a multor români. Nu cerșetorii din metrou, spărgătorii de parcometre, șuții, proxeneții, infractorii de tot felul pe care ni-i prezintă presa și mai ales televiziunea sunt românii care domină Parisul, Franța. Lumea „învârtiților” ar trebui să știe că și Panait Istrati înainte de a face
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_enescu_cincizecisiopt_marian_malciu_1379541861.html [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
ceară pe mineiele toamnei. Se licitează zăcăminte de tămâie pentru mortarul Sfintei Sofii Prosperă piața roșie, crește prețul acțiunilor și al picăturii de sânge dăruite fiecăruia de Hristos. *** Fosforul îngerilor în putrefacție îți luminează, prințe, în priviri. Printre trupurile trecătorilor cerșetorii indică un Dumnezeu în retragere. *** Crivățul Un anchetator, pălmuind cu zăpadă Cristul de tablă din marginea de sat. RAPORTUL DE ONOARE Cuviincios, fără să tulbure liniștea publică ascultă tânguirea luminii în marile lazarete de raze. Viața lui e o pauză
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxx.html [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
în oglinda casei nimeni - niciun salt! stema de pe cracă a rămas tot cioara ceru-i varianta preșului călcat totu-i sclifosire - nu e primăvară: doar mixăm bordelul cu un zeu trucat nu mai funcționează muguri enigmatici smiorcăim la ușă - gazdei cerșetori până și-ucigașii - rotind ochi sălbatici cabotini sunt - bieții: teatru de-amatori... ...am vorbit cu vâlve - zăpezi fără fulg repetăm la urme: mă duc să mă culc... ------------------------- Adrian BOTEZ Adjud, Vrancea 20 martie 2017 scorpionii lui scârboși - m-am săturat
ISPĂŞIRE ÎN ICOANĂ (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/adrian_botez_1491302447.html [Corola-blog/BlogPost/358999_a_360328]
-
sunt chiar mațele dumneavoastră (nu pot să zic “ale voastre”, că nu mă trag de șireturi cu ele, le respect :D). Vine prânzul. Oare ce-o să faceți? Eu zic că aveți trei posibilități: 1. Să vă uitați lung, cu ochi cerșetori, la casoleta cu mâncărică adusă de-acasă a colegei de birou. 2. Să vă uitați lung la casoleta cu mâncărică de slăbit, pe care v-a pus-o soția la pachet, după care să o aruncați la gunoi și să
Ce mâncați azi la prânz? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20787_a_22112]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > UN PUI DE EDITORIAL. DE CE SUNTEM CERȘETORI ÎN PROPRIA ȚARĂ? Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 1432 din 02 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Toate ale mele le port cu mine. Și bune și rele, deși unii mă vor în hazna. Am fost și acolo, dragii
UN PUI DE EDITORIAL. DE CE SUNTEM CERŞETORI ÎN PROPRIA ŢARĂ? de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1417513200.html [Corola-blog/BlogPost/371931_a_373260]
-
spectacolul e de toată jena. Suntem mici, mici dar mici rău tare. Concluzia este una singură: ‘’Vine iarna cu Troiane / Și te duci dracu’ Traiane.’’ De data asta cu jenă, POMPILIU COMȘA Referință Bibliografică: Un pui de editorial. DE CE SUNTEM CERȘETORI ÎN PROPRIA ȚARĂ? / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1432, Anul IV, 02 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
UN PUI DE EDITORIAL. DE CE SUNTEM CERŞETORI ÎN PROPRIA ŢARĂ? de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1417513200.html [Corola-blog/BlogPost/371931_a_373260]
-
șefului sau patronului. Uneori li se citește dintr-un manual (cred că nu al lui Mao). Pe rând, fiecare strigă ceva ce pentru urechile mele sună « Am înțeles, să trăiți! ». Interesant, nu? În China acestor zile nu vezi decât rareori cerșetori precum nu vezi nici oameni grași. Mai vezi însă oameni care îți inspiră milă, în special cei care trag din greu la pedalele unei biciclete cu trei roți, ruginite, care parcă se îndoaie de atâta greutate. Poate să fie greutatea
Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
Elocvente sunt rândurile adresate lui Constantin Șaban-Făgețel despre starea materială a tinerei sale familii: Neavând la cine apela la Craiova, sunt nevoit să mă dedau la cerșetorie și, cum n-am la altcineva aici afară de tine, sunt nevoit să mă cerșetoresc la tine, cu toate că mi-e nespus de penibil". "Dezangajarea" soției de la Teatrul Național din Craiova pe data 1 mai 1912 (cf. "Registrul de procese-verbale", 25 aprilie 1912) l-au determinat să părăsească orașul, stabilindu-se la București. Artista Fanny a
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
primit două ruble de cheltuială. În timp ce mergea pe un drum de țară, el îi întâlnește pe un pod pe Dumnezeu și pe Sfântul Petru care vizitau deghizați lumea oamenilor și le dăruiește câte o rublă fiecăruia dintre ei, crezându-i cerșetori și afirmând că "„Dumnezeu iar mi-a da, că are de unde”". Sfântul Petru îl îndeamnă pe însoțitorul său divin să-l răsplătească pe soldat, iar cei doi îl ajung din urmă și-i restituie banii. Ivan îngenunchează și-l roagă
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
(în ) se află situată pe muntele Kapuzinerberg din Salzburg (Austria). Prințul-arhiepiscop Wolf Dietrich von Raitenau a răspuns la Reformă prin aducerea la Salzburg a două ordine ale călugărilor cerșetori: după franciscani, i-a adus în 1596 pe capucini. Viața simplă a capucinilor, care se apropia de spiritul evanghelic, trebuia să-i conducă pe oameni înapoi la Biserica Catolică. Ca și mănăstirea Nonnberg aflată deasupra orașului vechi (Altstadt), Mănăstirea Capucinilor
Mănăstirea capucină din Salzburg () [Corola-website/Science/328307_a_329636]
-
avea clipe,/ Voi mai avea trup?// Zile încep să dea în afară/ Precum șuvoiul în vremea furtunii.// Se învîrte casa, se învîrte lumea cu mine" (Flux). Treptat, imaginea cetății maștere se-ntunecă, se prăbușește de tip vegetal a ființei vulnerate: "Cerșetori aproape la fiecare colț,/ Mîini întinse ca niște cangrene,/ Ziduri flămînde, jeg.(...) Nu blestemi, nu strigi, nu plîngi,/ îți faci cruce, suspini,/ Ești un tei umblător/ Prin inima urbei". Două sunt reacțiile de defensivă ale poetului. Mai întîi, așa cum am
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
în -ește care nu sunt în DOOM2, dar sunt înregistrate în corpusul lucrării (alături de cele citate anterior, adăugăm: avocățește, burlăcește, cucutenește, milițienește, muschetărește, piraterește, tovărășește) sau în alte texte postate pe internet (bădărănește, blogărește, bourește, broscărește, caragialește, carnavalește, câmpenește, cerește, cerșetorește, ciocoiește, cizmărește, cronicărește, elefănțește, funcționărește, pamfletărește, pionerește etc.), se observă că majoritatea lor fac parte dintr-un tipar productiv, activ; acestea au un adjectiv corespondent în -esc și, cel mai frecvent, se referă la o trăsătură cunoscută a unui anumit
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
caragialește (I) - - - - - 1 carnavalește (I) - - - - - 1 cavalerește 2 - - - - 2 călărește (rar) - - - - - 0 călugărește 1 - - - - 1 cămătărește - - - - - 0 cărăușește - - - - - 0 cărturărește (rar) - - - - - 0 cătănește (reg.) - - - - - 0 căzăcește - - - - - 0 câinește 1 1 1 - - 3 câmpenește (I) - - - - - 1 cehește - - - - - 0 cerește (I) - - - - - 1 cerșetorește (I) - - - - - 1 cetățenește - - - - - 0 chinezește 4 3 - - 1 8 ciobănește - - - - - 0 ciocoiește (I) - - - - - 1 cizmărește (I) - - - - - 1 cocoșește - 1 - - - 1 contabilicește (C) 3 - - - - 3 copilărește 22 1 - - - 23 correct-icește (I) - - - - - 1 crăiește - - - - - 0 creștinește 39 1 - - - 40 cucutenește (C) - 1
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]