7 matches
-
cauzele sociale ale acestei situații, cât și pe cele naționale. Soluția pe care o propune gânditorul socialist are În vedere, firește, radicalizarea mișcării, abandonarea liniei de legalism și de compromisuri cu burghezia și, În primul rând, o alianță strânsă cu chartismul englez. Prin lucrările sale, Engels XE "Engels" aduce problema irlandeză În atenția socialismului internațional. Ecouri ale acestui interes găsim, de pildă, În opera lui Georg Weerth XE "Weerth" , scriitor german din proximitatea cercurilor comuniste. În poezia sa „Deutscher und Ire
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
alăturată Însă referirilor la oprimarea națională exercitată de Anglia sau la măsurile coercitive inițiate de cabinetul conservator. Apare pentru prima dată, ca subiect al articolelor din Gazetă, aripa radicală a mișcării irlandeze și se discută chestiunea irlandeză În paralel cu chartismul. Totodată, nu lipsesc celelalte teme stereotipe referitoare la Irlanda, În primul rând problema rurală (conjugată cu tema mizeriei irlandeze, cu proteste și tulburări sociale), dar și cea confesională, conturându-se, astfel, un portret complex și veridic. Ca o sinteză a
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
terorism și violențe (trei ocurențe), problema țărănească (nouă ocurențe). Oarecum În dezacord cu profilul ideologic moderat al Organului, dar explicabilă În acest context al durității sociale, este atenția manifestată față de aripa radicală a mișcării irlandeze (trei ocurențe), În asociere cu chartismul. Pe acest teren tematic comun, se pot desprinde totuși câteva opțiuni diferite, În raport cu cele ale gazetei brașovene. În primul rând, se insistă destul de mult asupra inițiativelor caritabile lansate În favoarea țărănimii irlandeze. Ele sunt relevate ca exemple de urmat și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
opiniile lui Bariț XE "Bariț" , cel care vedea tocmai În dezvoltarea industriei soluția potrivită pentru Îmbunătățirea situației Irlandei. În altă parte, Engels XE "Engels" aduce În fața cititorilor portretul pe care Îl face irlandezilor Thomas Carlyle XE "Carlyle" , În lucrarea sa Chartism, apărută În 1840. Potrivit acestuia, chipurile muncitorilor irlandezi „trădează viclenie, răutate, lipsă de judecată, mizerie, batjocură”. Deși recunoaște că descrierea lui Carlyle ar fi „exagerată și unilaterală”, gânditorul german Îi dă totuși dreptate, tocmai În ceea ce privește „caracterul național irlandez”. Cum pot
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
iul., p. 224 și nr. 62, 4 aug., p. 248: „Italia”. La Reforme (Paris), 26 oct. 1847, 8 ian. 1848; Deutsche-Brusseler-Zeitung (Bruxelles), 9 ian. 1848; vezi Marx XE "Marx" -Engels XE "Engels" , op. cit., pp. 327-329, 441-446. Thomas Carlyle XE "Carlyle" , Chartism, Londra, 1840 (cf. F. Engels XE "Engels" , Situația clasei muncitoare..., loc.cit., p. 338). Georg Weerth XE "Weerth" , Ausgewählte Schriften, ESPLA București, 1958, pp. 50-51: „Gebet eines Irländers”; pp. 52-53: „Deutscher und Ire”. Semnalată la noi În Manual de istorie
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Acolo, instituțiile feudale, plasând peste tot, una în fața celeilalte, mizeria extremă și opulența extremă, trebuie să fi pregătit spiritele pentru infecția doctrinelor false. Și totuși, ce vedem noi? În timp ce acestea bulversează continentul, ele nu au tulburat nici măcar suprafața societății engleze. Chartismul 63 nu a putut să prindă rădăcini în Anglia. Știți dumneavoastră de ce? Deoarece asociația care, timp de zece ani, a discutat regimul protector, nu a triumfat asupra acestuia decât punând în lumină vie principiul Proprietății și funcțiile raționale ale statului
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
articolele Un profit contre deux pertes și Deux pertes contre un profit (n. ed.). 62 Aceste două volume pe care autorul le-a trimis într-adevăr domnului Thiers erau prima și a doua serie a Sofismelor economice (n. ed.). 63 Chartismul a fost o mișcare pentru reformă politică și socială apărută în 1838 în Marea Britanie, în fapt o alianță de grupuri și asociații, care și-a luat numele de la Charta Poporului adoptată în același an de un comitet de șase parlamentari
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]