61 matches
-
comunei vâlcene Costești, tot pe viu. Se știe că și aici, ca în orice altă zonă colinară și de deal se face țuică de prună de cea mai bună calitate și tărie, iar tot omul gospodar ține în magazie sau chelar câte un butoiaș cu astfel de licoare. Rușii noștri ,,eliberatori” - vorba vine -, numai ce au descins în comuna noastră, că au și început să mișune prin curțile și gospodăriile localnicilor, obligându-i să le dea alimente și băutură. Mai toți
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
ședința din 1 noiembrie 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului și ale art. 5 lit. f) și art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005 , republicat. p. PREȘEDINTELE SENATULUI, IOAN CHELAR București, 1 noiembrie 2016. Nr. 147. ------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276699_a_278028]
-
în pat peste scoarța oltenească din lână, adormind instantaneu. În acest timp, slujbașii moșiei pregăteau în cuhnie* smântânile, untul și zerul, pe când femeile băteau laptele în putinee. Iar argeaua răsuna de cele șase războaie la care lucrau femei din sat. Chelarul limpezea vinul din butiile din pivnița răcoroasă, fără să se atingă, nici măcar cu un strop de licoare. În pătule, oamenii, în ițari albi din cânepă albită la râu, reașezau drugile de porumb pentru a nu putrezi. * Bucătărie. Erau zile când
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
comuniunii spirituale acestea au adăpostit primele biblioteci sătești după cum arată părintele Dumitru Bălașa,30: Deși localitatea este destul de veche , 1693, când căpitanul Vasile face o notă de cărțile ce a adus la Mânăstirea Tismana, Daia din Cireș, date în seama chelarului Răduț și anume Pravilă Mare, Evanghelie Liturghie, Molitvenic , Triod, Tetraevanghele- este de fapt cea mai vecehe bibliotecă a cătunului respectiv 31, sau altă consemnara a părintelui D.Bălașa în același studiu : În 1941 , satul Roșiuța avea 235 familii, .Biserica de
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
trăgând io-n locu’ lui, și-s plictisit de moarte. Și zi și tâmpitului ăla de paj să bage o carafă de vin fiert că-mi arde gâtu’ dă la prăștina aia d-o băui asară cu văduva lu’ Marele Chelar, ăl d-o sfârși-n furci mai deunăzi! Și ai, bă, mare grijă să nu calci dreacu’ prin ceva maiestăți calde! Marele Armaș era însă de mult prin pâlcul de copaci și striga: - Maiestate, băi, maiestate, hai bă, o dată, că
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400432417.html [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Eu sunt un simplu peregrin, Venind din veri, visând departe Purtându-și timpul-fulgarin Și-un geamantan de frunze moarte. Cu ruginiul lor venin, Așteaptă vântul să le poarte Spre colbul prefăcut în scrin, Chelar al viselor deșarte. Zenitul de nadir desparte, Un gâde ce se-ascunde prin Copaci iar frunzele consoarte, Inert valsează spre amin. *** Ciclul "Pasteluri" Volum "Surori metrese timpului" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: Peregrinul / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PEREGRINUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1443002011.html [Corola-blog/BlogPost/374749_a_376078]
-
că a avut perfectă dreptate. Am primit diferite ascultări care cereau să se facă cu multă seriozitate, cu tragere de inimă și să se respecte întocmai programul. Cea mai grea ascultare pe care am primit-o a fost cea de chelar, atunci când mi-a spus: „frate n-ai blagoslovenie să dai la nimeni nimic, aici totul este obște, totul se pune pe masă la toți frații”. A fost un om al dreptății și al corectitudinii, niciodată n-a luat un fruct
UN CĂLUGĂR FRUMOS, DREPT ŞI ÎNALT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Un_calugar_frumos_drept_si_marian_malciu_1366122649.html [Corola-blog/BlogPost/345896_a_347225]
-
Dar deloc. Așa că încep cu “Băi, meltene, care te crezi buricul pământului”. Băi, meltene, care te crezi buricul pamantului, Am să îți spun câteva lucruri despre ce se întâmplă în afară globului de sticlă în care trăiești tu și dincolo de chelarii tăi de cal (Armani). Sunt convinsă că nu te interesează, dar, totuși... Pe scurt e așa: tu trăiești într-un glob de sticlă în care ești deștept, important, valoros, sănătos și voios. Ai o viață confortabilă. Stai acolo, în glob
Despre oamenii care nu fac niciodată NIMIC pentru ceilalți by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20193_a_21518]
-
construită în jurul anului 1542, în timpul domniei lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), de către Nicoară Hâra (Hârovici), pârcălabul Hotinului. Edificiul a fost ridicat în satul Zaharești, aflat la o distanță de 20 km de orașul Suceava. Nicoară Hâra a avut rangul de chelar în prima domnie a lui Petru Rareș, fiind un boier credincios al acestuia. El i-a dezvăluit domnitorului complotul boierilor și apoi l-a însoțit în exil la Cetatea Ciceului (1538-1541), pe postul de cămăraș. După revenirea lui Petru Rareș
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, cu și este alcătuit din următoarele 3 obiective: După unele documente domnești, voievodul Gheorghe Ghica (1658-1659) i-a dăruit în februarie 1659 boierului grec Iani Hadâmbul, fost chelar, un loc "în pădurea Iașilor, la Dealul Mare", pentru a construi o biserică cu hramul "Nașterii Precistei și Născătoarei de Dumnezeu". Un apropiat al domniei, boierul avea câteva moșii în județele Iași și Vaslui, numai în Iași având 22 dughene
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
separă cele două apartamente inegale, cel al domnitorului, de dimensiuni mai mari în stânga și cel al doamnei în dreapta, în partea central nordică a etajului se află loggia, iar în mijlocul acestuia se află o cameră de formă pătrată, așa numită a chelarului, după cum ne relatează Paul de Alep, secretarul domnitorului, unde erau ținute lucrurile de valoare în lipsa stăpânilor casei. Încăperile de la etaj au tavanele acoperite de bolți mănăstirești cu lunete și pereți ce păstrează frumoase stucaturi cu motive florale, în trecut acești
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi () [Corola-website/Science/331336_a_332665]
-
, întâlnit și ca Nicoară Hârovici, a fost un boier de rang mare al Principatului Moldovei, în timpul domniei lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546). El a avut rangul de pârcălab al Hotinului (1541-1545). a avut rangul de chelar în prima domnie a lui Petru Rareș, fiind un boier credincios al acestuia. În anul 1538, el i-a dezvăluit domnitorului complotul boierilor. Cronicarul Grigore Ureche îl menționează astfel în letopisețul său: „Acéstea toate daca i-au venit la urechile
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
de mult din aceste părți de răul Amaradia revenit la vechea matcă. Inundațiile repetate au făcut ca aceste așezări să se mute în timp mai spre sud sau răsărit, în zona de azi a Dragoienilor cu familiile lui Preda ziși Chelarii, strămoși ai Serbanoilor, în zona Vălenilor și Parvulestilor cu familiile Fugarilor, Teca și Duțu, spre zona Sestoarei cu așezările Popetilor, a unei părți a Dutilor și a Isacilor sau spre actuala așezare Șasa. Există o reprezentare a așezărilor cu schimbările
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
La rândul său, duhovnicul era ajutat de "eclesiarh" (care avea în grijă inventarul bisericii și se îngrijea de întreținerea ei) și de "canonarh" (conducătorul ceremonialului, mai ales duminica și de sărbători). Economul avea și el mai multe ajutoare: "vistiernicul" (casierul), "chelarul" (care se ocupa cu pregătirea și supravegherea sălii de mese), "arhondarul" (responsabil cu primirea vizitatorilor), "bolnicerul" (căruia îi era încredințată bolnița în care erau îngrijiți călugării bolnavi și bătrâni) și "bibliotecarul". În cultul ortodox, mănăstirea are în centrul de compoziție
Mănăstire () [Corola-website/Science/305374_a_306703]
-
recensămînt: Ștefan Dănilă, Antohi Tabără, Ioniță Chircu, Timofti Cazacu, Constantin Gonat, Vasilache Bătrînu, Grigoraș Doni, Ichim Cătană, Ion Gonfu, Dănilă Puhoace. Pentru unii locuitori, în locul numelui de familie sînt indicate ocupația, meseria, funcția: Ioniță cojocar, Vasile Vătăman, Ion vornic, Grigoraș chelar, Ion rotar, Zaharia dascăl, Luchian tălmaci ș.a. Către sf. sec. XVIII și înc. sec. XIX se constată o înviorare în ceea ce privește dezvoltarea localității. "Condica liuzilor" de la 1803 fixează în s. Boghiceni 82 de gospodari, cu un impozit anual de 1.932
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
al Instrucțiunii Publice prin 48410/16245 din 9 septembrie 1897 și reaprobată prin ordinul No. 37756 din 3 Iulie 1808. revăzută și pusă în conformitate cu programa din anul 1903, Edițiunea VII, București, Ed. Librăriei Leon Alcalay, 37, Calea Victoriei, 37, 1904. [2] CHELAR, G. I., Noua ortografie a Academiei Române, aranjată după categorii gramaticale, pentru uzul școalelor primare și secundare și Dicționar ortografic, de...., (prof. de L. Română la liceul Gh. Lazăr din București) și CRIZANTE POPESCU (Director școlii primare de băieți, nr. 42
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
prof. de L. Română la liceul Gh. Lazăr din București) și CRIZANTE POPESCU (Director școlii primare de băieți, nr. 42, din București), ed. I-a, Depozit general, Librăria „Pavel Surdu”, București, Calea Victoriei, 103, București (modificări la ortografia din 1904). [3] CHELAR, G. I., Din metodica limbii române, Omagiu lui C. Dimitrescu....Iași....., București, 1904 [4] ODOBESCU, A. I.; BORGOVANU, V. GR, Exerciții de compunere și gramatică, pentru clasa a III-a, Primăria urbană aprobată de Onor. Minister al Instrucțiunei publice prin ordinul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Se bea Cotnar cu pepsy și sirop. Nu mai surâd capsulele de ceară N-auzi cântând vechimea-n zăcători N-a mai venit astâmpărul de seară Să ne călătorească până-n zori. Visez atunci, departe la Cârjoaia La Feltin Sasu, meșterul chelar, Cum le-aprindea mesenilor văpaia Din mai puțin de-al treilea pahar Și Răreștii-i parfuma odaia Cu-o singură carafă de Cotnar.. în cronic, mai încolo-i ruptă foaia De mi-e destul de-atât să am habar. (p.34
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
destul de-atât să am habar. (p.34) Lui Feltin, pivnicerul lui Ștefan cel Mare „Pivnicerul acestui Cotnar stă în afară de timp” - Sadoveanu. Am rugat un aurar Să-l numească-n calendar, Să ne fie sărbătoare întru „tihnele cotnare”. FELETIN vel chelar. Ori de câte ori îți pui Vin de-al lui, din cel verzui, Din beteli de putregai, Dulce ca Moldova-n grai Să i te supui! Cum și Ștefan s-a-ntrecut Când de griji s-a desfăcut Și a durat la Voroneț Semnul lui
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mai fi fiind și acum prin Mircești bătrâni ca mine care să-și aducă aminte de obiceiurile vechi de atuncea, și care nu se mai întâlnesc prin zilele noastre»... - «De sfintele sărbători ale Paștelor se făcea mare orânduială la curte. Chelarul Gheorghe Buciung pregătea de toate, iar mama Safta, careși avea odaia ei, făcea cozonaci și pâne bună, cum nu se mai află astăzi! Boierii trimiteau cozonaci și pâne oamenilor din sat, gospodarilor fruntași! În noaptea Învierii toată lumea era dusă la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și poporul de rînd, adusă în discuție mai înainte, este evidentă și în planul onomasticii, care, la nivelul oamenilor simpli respectă tradiția. La curtea lui Iorgu Răutu, „Costache țiganul, ajutor de bucătar, [...] se ciorovăia cu jupîneasa Marghioala, cu moș Ștefan chelarul și chiar cu «șeful» Vichentie leahul“ (1, 4). „Duminecă, după ce popa Vasile în urma liturghiei a mai slujit un moleben la curte [ajutat de dascălul Andronache], la care Smaragda Theodorovna s-a rugat cu multă rîvnă, a urmat cu resemnare sugestiunile
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
1 localnicii își pregăteau îmbrăcămintea din cânepă, lână sau piei de animale. Între anii 1772-1774, evidențele consemnează, în zonă, 2 ciobotari, un săpunar, 3 olari, 5 rotari, 3 butnari, 2 cojocari, 2 pietrari, 2 pâslari, 5 plugari, 1 sumănar, 2 chelari, 2 pânzari, 3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari, 2 mindirigii, 4 morari și 2 cufărari. Fierarii executau la comandă uneltele cerute de către
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bun de polițar". În aceeași ordine, denunța și neclaritatea denumirilor profesionale: " S-a distins un inginer în meseria lui, - îl poroclim pitar (jimblar); s-a distins un medic, - îl poroclim paharnic (sofragiu); s-a distins un judecător, - îl poroclim clucer (chelar); s-a distins un ministru, - îl poroclim vornic (portar)"79. Aceste lamentații corespund de fapt unei stări de lucruri de dinainte de demararea "fabricii de biografii". Odată spațiul public deschis pentru înscrierea apelului național, convenția biografică se schimbă în mod radical
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și poporul de rînd, adusă În discuție mai Înainte, este evidentă și În planul onomasticii, care, la nivelul oamenilor simpli respectă tradiția. La curtea lui Iorgu Răutu, Costache țiganul, ajutor de bucătar, se ciorovăia cu jupîneasa Marghioala, cu moș Ștefan chelarul și chiar cu șeful Vichentie leahul. Duminecă, după ce popa Vasile În urma liturghiei a mai slujit un moleben la curte, la care Smaragda Theodorovna s-a rugat cu multă rîvnă, a urmat cu resemnare sugestiunile babei Vasilca. În odăița de lîngă
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
crizat Caraiman = buzunar; de origine rusească: karman. Similar: sarsana, pungă Carambol = bătaie, ciocnire, accident între deținuți Carete = hoț. Similar: coțcar, șpringar, șuț, teșcar, aspersor, cocor, julitor, piețar, tiră, hubăr, mafler, hultan, alanjor, panacotist, angrosist Călcare = jaf. Similar: cujbeală, cojeală, ciordeală Chelar = polițist, gardian. Similar: jitar, trocar, țagher, acvilar, balaban, clocan, gardist, gealat, lingabăr, mamuc, organ, scatiu, șacal, șingală Chiolhan = petrecere, chef, beție. De origine turcă. Similar: halima, zaiafet Chitros = zgîrcit. Similar: trăistar, cioran, avar, cărpănos, scîrțar Ciocîrlan = naiv. Similar: fazan, gîscă
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]