20 matches
-
din maxila căci e otravitătoată de gânduri. http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/author/artelesistiintelevietii/ Citește mai mult Diluții agregate din gheață și fierse scurg foarte încet pe marginea meseiși amestecătura de amare închipuiri apropie clisa livida de-un lat de palmăîntr-o chiftea molfăită.Mă uit mai bine-n oală de lutce zace pe mobilă compactă, roze,și-mi zic că mai bine o arunc.N-am de ce s-o mai ținîn adâncitura din maxilăcăci e otravitătoată de gânduri.http://artelesistiintelevietii.wordpress.com
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dalelina_john/canal [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
chiar dacă ar dori, nu pot să intre în bucluc; nu mai au loc de el. Și doar abia s-a întâmplat să se întâlnească cu Gini, cel vinovat de încălcarea regulilor replicii. - S-o ștergem spre casă! Gini îl urmează. Chiftea este însă prea înverșunat. Se avântă în urmărire găsind timp să adune pietre pe care, din păcate, le ține prea puțin timp în mâini. Ciracii îl urmează imitându-l. Moșu speră ca Gini să se oprească la casa lui, să
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1468474763.html [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
mâini. Ciracii îl urmează imitându-l. Moșu speră ca Gini să se oprească la casa lui, să se ascundă, el să se ascundă în propria curte și totul să se liniștească. Ți-ai găsit! Gini se ține scai de el; Chiftea și ai lui, la fel. Gluma se îngroașă prea tare. Pietrele care sunt aruncate cresc în mărime, forța cu care sunt aruncate deasemenea. Nea Radu, vecinul de peste drum se amuză. Moșu se pregătește să arunce la rându-i cu o
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1468474763.html [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
Cei de acolo n-au avut inițiativa să aducă pe cineva cu un aparat, să imortalizeze un eveniment deosebit! Trebuie să știți asta: o „organizare” ca mai Întotdeauna În Fălticeni! Spun asta, pentru că am avut mari dificultăți. Cei de aici „chiftesc” de răutate. Le sugerasem să pună caseta cu cântecul meu În Fălticeni, dar n-au vrut. Am mai sugerat să facă pliante color pentru invitați, dar n-au vrut..., așa că am fost nevoit să mă duc la Iași, să pun
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la Tallin, îmi dau sentimentul unei întâlniri cu o țară din care abia revenisem. Ce-i drept, în noiembrie 1999, situația era cu totul alta: prag de iarnă, ningea, atmosferă de basm nordic. Stătusem la Viru - marele hotel din centru, chiftind în weekend de turiști finlandezi și suedezi, scăpați din țările lor prea austere, în care prohibiția la alcool nu a fost definitiv anulată. În preajma hotelului - centrul comercial Socos, cu mărfuri de calitate și, desigur, „orașul vechi”: Cetatea Tompea; Biserica Neguliste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
condusă de Nicolae Leahu și Maria Șleahtițchi - primul este șef al catedrei de Literatură Română și Comparată, cea de-a doua este decan la Litere). Pe când la Chișinău, oricât de paradoxal ar părea, în universități atmosfera este mult mai reacționară, chiftind de "dinozauri" de dinainte de î89, care blochează ascensiunea tinerilor în poziții de decizie. Obiectivul" pe care-l schițam în articolul pe care-l citați, apărut în "Observator cultural" la scurt timp după victoria comuniștilor în alegerile din 2001, era mai
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
amiezii/ Urca domol cireada de buburuze roșii,/ Umflați cu știr și șteve se bucurau strămoșii/ Că se-mplinesc dovlecii în țarină și iezii./ Plesneau muștele-n baligi de zeamă și căldură./ Din borți pândeau păianjeni și coropișniți rele./ Apusurile grave chifteau în bătătură/ Ca niște uriașe grămezi de pătlăgele./ Pătrunși de rostul vremii și-a scurgerii acestei,/ În cele șapte zile și nopți din săptămână,/ Ei așteptau să prindă ulcioarele smântână, Evlavioși, cu gândul la bucile nevestei./ Femeile spre toamnă le
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
otravă. Scoase din geantă o sticlă de rom cubanez. O ascunse după draperia de la geam. - Luăm de formă vreo trei sute de grame? - Și bere, zic, - dacă e rece. Am comandat trei sute de grame de vodcă, două salate și câte-o chiftea. În restaurant era pustiu. Pe estradă se urcară patru muzicanți. Pian, chitară, contrabas și percuție. Chitaristul își șterse pe șest ghetele cu batista. Apoi se apropie de microfon și anunță: - La cererea prietenilor noștri, care s-au întors din stațiunea
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
amiezii,/ Urca domol cireada de buburuze roșii/ Umflați cu știr de steve se bucurau strămoșii/ Că se-mplinesc dovlecii în țarină și iezii.// Plesneau muștele-n baligi de seamă și căldură./ Din borți pândeau păianjeni și coropișniți rele./ Apusurile grave chifteau în bătătură/ Ca niște uriașe grămezi de pătlăgele.// Pătrunși de rostul vremii și-a scurgerii acestei,/ În cele șapte zile și nopți din săptămână,/ Ei așteptau să prindă ulcioarele smântână,/ Evlavioși cu gândul la bucile nevestei.// Femeilor spre toamnă le
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
köfte) nu apare decât cu sensul "preparat culinar de formă rotundă sau ovală făcut din carne tocată și prăjită în grăsime" (DEX). Nici dicționarele de argou nu spun prea multe: Nina Croitoru Bobârniche (2003) și George Volceanov (2006) înregistrează cuvântul chiftea cu sensul "prostituată", poate sub influența bibliografiei, a studiilor precedente despre argou, dar oferă și alte explicații, legate de bani: "o mie de lei" (Croitoru Bobârniche, Volceanov), "bancnotă de o sută de mii de lei" și "bani" (doar Croitoru Bobârniche
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
este cel de "știre falsă, păcăleală, momeală, pseudo-bombă" jurnalistică: "nu mă las manipulată de orice Ťchiftea de presăť care explodează aproape cotidian" (forum evz.ro, 4.05. 2009). Situația actuală nu pare să provină dintr-o generalizare a vechiului argotism chiftea "prostituată". Ba aș spune chiar că poate oferi sugestii de reinterpretare a uzului de odinioară. S-ar părea că substantivul chiftea e un termen peiorativ de uz general, folosit pentru persoane, obiecte și situații, inclusiv pentru bani, dacă sunt considerați
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
cotidian" (forum evz.ro, 4.05. 2009). Situația actuală nu pare să provină dintr-o generalizare a vechiului argotism chiftea "prostituată". Ba aș spune chiar că poate oferi sugestii de reinterpretare a uzului de odinioară. S-ar părea că substantivul chiftea e un termen peiorativ de uz general, folosit pentru persoane, obiecte și situații, inclusiv pentru bani, dacă sunt considerați ca prea puțini (din cauza inflației, suma insuficientă poate varia). Componenta depreciativă se poate explica prin unele trăsături semantice ale obiectului: mic
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
mic, insuficient ("gările mici, cu peroane cât o chiftea", ziare.com., 22.03.2008), mărunțit și turtit ("Dacă mă prindea ăla atunci - mă făcea chiftea!",daciaclub.ro). În plus, cuvântul are un simbolism fonetic negativ (comparabil cu al verbului a chifti, considerat o formație expresivă) și o asemănare formală (și referențială) cu chiflă (de la care a putut împrumuta unele sensuri). nu prea mai are de-a face cu câmpul semantic al "femeii ușoare" - dar a fost oare într-adevăr specializat cu
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
doar ceva mai puțin negru decât pereții mormântului. Dar, oricât se căznea să se înalțe, degetele lui înfipte ca niște gheare alunecau înapoi, ca prin unt. Creierul i se cufundase cu totul în negura nebuniei. Deasupra, pașii înceți ai urmăritorilor chifteau prin mâl, din ce în ce mai aproape. Celebi sări atunci și își împlântă degetele rășchirate în pământul stârvăriei, cât mai sus, și simți cum o halcă întreagă de mal clisos se desface și vine peste el. Căzu pe spate și fu strivit de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
următoarele rețineri... Învățase totul pe dinafară, știa cuvânt cu cuvânt. Nici nu băgă de seamă că Cerboaica plecase. Ea vorbea cu Alexandru, îi da povețe, îl ruga să mai rabde un pic, și învârtea repede, topită de dor, cârpa aspră chiftind de unsoare, sufla greu, tot mai precipitat, ca-ntr-o alunecare în gol, o alunecare pe nesimțite în vis, și-ntreaga ei ființă începu să se desprindă din tot și din toate și să plutească. Acum, că s-a sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
fața-n sus, să-l ridice. Se speriară și-i dădură drumul grămadă în grâu. De la piept în jos, cămașa și pantaloni omului erau năclăiți de sânge. Sub coaste, sângele se închegase și-i lipise cămașa de piele; mai jos chiftea când atingeai, parcă era un smârc acoperit de cămașă, cu ape fierbinți forfotind pe dedesubt. Bătrâna îi privi cămașa, îi văzu mâinile și spuse repede: E-mpușcat în burtă. Repede! Ce să fac? Ai cămașa curată. Repede! Trage-ți cămașa peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
lungile ploi de toamnă. Zările erau închise de un fel de ziduri cenușii. Dintr-un tavan jos de nouri curgea burniță rece, umezind clădirile, adăposturile vitelor și perdelele pustii. Pământul gras sorbi apa prin toate crăpăturile lui, apoi începu să chiftească, și împrejurul curților și pe drumurile de țărână oamenii și vitele umblau prin noroaie înspăimântătoare. O săptămână întreagă se trudiră bordeienii ca să isprăvească adăposturile vitelor. Ș-acuma, la ocoale, începeau oameni a aduce nutrețuri, și vitele se mișcau încet în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
dinți cu săbii de foc și săgeți otrăvite, vă aține calea. CÎnd smochinii dau În pîrg, vă trimite o mană, cînd măslinii-s taman buni de cules, vă trimite o vijelie care să le Încovoaie crengile și grindină care să chiftească măslinele În noroi; cînd stau să vă fete oile, dă peste ele ciuma, asmute lupii sau tigrii să vă pustiască turmele. CÎnd vi se naște un prunc, Îl zvîrcolește, doar s-o prăpădi. Ce Dumnezeu mai e și ăsta? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
dinți cu săbii de foc și săgeți otrăvite, vă aține calea. Când smochinii dau În pârg, vă trimite o mană, când măslinii‑s taman buni de cules, vă trimite o vijelie care să le Încovoaie crengile și grindină care să chiftească măslinele În noroi; când stau să vă fete oile, dă peste ele ciuma, asmute lupii sau tigrii să vă pustiască turmele. Când vi se naște un prunc, Îl zvârcolește, doar s‑o prăpădi. Ce Dumnezeu mai e și ăsta? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
aventura cu jeep-urile prin munți. La orele patru, când Încă nu Înmugurise zorile diafane, coloană de jeep uri se pune În mișcare, Înaintând cu atenție, cu viteză redusă, mai ales că terenul este accidentat și plin de gropi de unde chiftește noroiul. Cu toții ne bazăm pe priceperea șoferilor locali avizați cu o astfel de rută. Participarea noastră la o astfel de escapadă pe Înălțimile vulcanice ale Munților Penanjakan și Bromo, ne dă fiori de bucurie. Întregul traseu turistic este foarte bine
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]