286 matches
-
și că o voce calmă, egală, revine, puțin afectată de interesul interogației, poate chiar disimulată de un rost anume. „ Băiete, zicea „moș” Dâră, acolo pe unde vei fi călcat tu cu gândul, n-ăi fi văst' acul cu care împungi chimirul, cojocul și opincile lu' unchiu'?! Neprimind un răspuns, repetă întrebarea dar pân' la jumate, pentru că Damas, mogâldeața de nepot'su de câțiva anișori se și repezi peste pragul ușii, „mătură” împrejur zăpada proaspăt căzută și peste grătarul de șters de la
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
aproape de genunchi. Feciorii, pui de domnișani, îmbrăcați în frumosul costum național, cu opinci din talpă, pantaloni din dimie albă, făcută în casă, strânși pe picioare, scoțându-le în relief pulpele sănătoase, pline de mușchi, cu cămașă cu pui, strânsă cu chimir din piele neagră sau maronie, cămașă care, în apropierea gâtului, era legată cu șnur negru, nu strâns, mai lejer, să se vadă pieptul arămiu și mușchiulos, pe care crescuseră fire de păr, atât de prețuite de către viitoarele neveste. Unii purtau
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
și cu tupeul de a ne fi luat clienții, pepinierele noastre fiind pline de pomi... - Și ce-o să-mi faceți? Mă bateți? N-o să reușiți! - O să te omorâm, finule! - Poftim, omorâți-mă, dacă aveți curajul! Campionul își scoase cămașa din chimir, se descheie la piept, arătându-și mușchii. Nervos, cel mic, de 20 de ani, fiul nașului, îi înfige lama unui cuțit fix în inimă. Cu lama ascuțită în inima lui bună, blândă, înțeleaptă, campionul se înarmează cu bolovani, cu care
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
decât acela care va trăi după moartea lui, dacă va fi cazul. De azi înainte Trifu este țigan căldărar ca și noi și să jurăm că-l primim în rândul nostru. - Jurăm! ziseră juzii într-un glas. Mihai scoase din chimirul bătut cu ținte de alamă un șuriu cu plăsele de os din corn de cerb, învelit într-o treanță roșie, scuipă pe lama lucitoare și apoi o șterse bine cu acea cârpă. În liniște și cu atenție își crestă pielea
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
publicat în Ediția nr. 2013 din 05 iulie 2016. În gest imperial de fermier către final de trudă și de zi c-un fir de iarbă între dinți stă gându-mi tolănit pe-o stea, își lasă pălăria la pământ, chimirul și-l aruncă peste deal, cămașa, borangic cusut de maica lui, în patru fire și-o-mpăturește tot în patru, sfios și-o trece peste buze, în dreapta o așează și-ncă timid își spune : coapsa lunii răsturnată a odihnă peste
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
acum prin minte dar... dac-o pierd ? Citește mai mult În gest imperial de fermier către final de trudă și de zic-un fir de iarbă între dinți stă gându-mi tolănit pe-o stea,își lasă pălăria la pământ, chimirul și-l aruncă peste deal,cămașa, borangic cusut de maica lui, în patru fireși-o-mpăturește tot în patru, sfios și-o trece peste buze,în dreapta o așează și-ncă timid își spune :coapsa lunii răsturnată a odihnă peste coșul plin cu
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
prinde un loc liber. Nerevendicat de nimeni și de nimic. Încet-încet, ajungem urmașii volatili ai Marelui Nimeni și-ai Burtosului Nimic. Un nimeni, pe cât de bogat, tot pe-atât de sărătoc. Doldora de bani și de necazuri. Un nimic cu chimirul burdușit cu șerpii veninoși ai deznădejdii. Cu conturi la toate crâșmele și la toate băncile salvării personale! Iubit și urât cu aceeași monedă națională, unică și mioritică (bineînțeles : după mirosul inconfundabil). Într-o zi, Nebunul Satului m-a întrebat dacă
GRAMATICA AMINTIRILOR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1034 din 30 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Gramatica_amintirilor_costel_zagan_1383162387.html [Corola-blog/BlogPost/357529_a_358858]
-
din roca țipătului, șoapte.Instinctul, păianjen pe pânza răbdării, dă cu oiștea-n mister.Se aude, zornăind voinicește-n cadențe, un spirit berc, de tractoresciene influențe. Totul este-n derută durută. Gândirea, liră-n delir, a-ngenuncheat în fața dințatului domn din chimir, iar seara, la culcare, te dor frumos organele fiscale.Cercul vicios, în amintirea unui amintir, gustă plăcerea unui plezir, dar nu poate năpârli spirale și, de dimineața până-n faptul serii, lustruiește bocancii Puterii. Plo-ua-l-ar Gluma ! Nin-ge-l-ar RÂSUL ! Degradarea, pusă pe
ODĂ,VODĂ, MODĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Oda_voda_moda.html [Corola-blog/BlogPost/357202_a_358531]
-
că ideile vin și când i-ai pus minții capac, c-un țoi limpezit cu zamă dă prună, ca să nu dea-n clocot și leneveală. - Și e bună o amărușcă la conu'Ionel Dragomir să-ți ia pitacii, bag samă ? - Chimirul meu nu e și gazda mărunțișului tău, cloșcă la ai mei d-ar sta și nu-n cuib străin! - Măria mea, își dădu cu reflecția Panacoadă, nu puse geană pă geană-n noaptea aia. Ieșise s-aducă apă și i
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara.html [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
nr. 2013 din 05 iulie 2016 Toate Articolele Autorului În gest imperial de fermier către final de trudă și de zi c-un fir de iarbă între dinți stă gându-mi tolănit pe-o stea, își lasă pălăria la pământ, chimirul și-l aruncă peste deal, cămașa, borangic cusut de maica lui, în patru fire și-o-mpăturește tot în patru, sfios și-o trece peste buze, în dreapta o așează și-ncă timid își spune : coapsa lunii răsturnată a odihnă peste
C-UN FIR DE IARBĂ ÎNTRE DINŢI de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_blanariu_1467741802.html [Corola-blog/BlogPost/366605_a_367934]
-
strânse vara toată și puse la rece, iar din lână țesuseră nevestele cergi și dimii aspre. Astea se vindeau mai bine, mai ales cergile, erau la modă acum în casele de la oraș. Mai câștigați, ciobanii strânseseră și ceva bani la chimirul lat de piele , își puseseră oile la adăpost în saivane de stuf și acum așteptau iarna și sărbătorile, iar cei care aveau flăcăi de însurat și fete de măritat începuseră să trimită vorbe prin interpuși, în câșlegi musai să facă
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465905579.html [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
era bun, avea salariu, avea o căsuță a lui la marginea orașului, cu flori multe în grădină, cu mobilă de aia boierească, dușumele vopsite și preșuri de lână. -Și ce-ți mai face fata, Mario, o întrebă un cioban cu chimirul bătut în ținte, e tot frumoasă ca tine, glumi el cu subînțeles? -E frumoasă și s-a făcut doamnă de oraș, acu umblă cu capot de zanana și cu rochii de mătase, a lăsat catrința și ia, degeaba i-am
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465905579.html [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
sfârșesc în alb - Semnu-mpăcării Constatare Fructe-n pădure În seciuri zmeura coaptă Ațâță urșii Nostalgie De la primul fior Cum a trecut iubirea- Pleoapa-mi tremură... Climă Miros de pospai Izvor de apă secat Vreme coclită Amprentă Prin codrii de fag Chimirul haiducului Chiot de mândre Monitor Dăltuind piatra Învelește suflarea Limba ceasului Referință Bibliografică: Monitor / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 418, Anul II, 22 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate
MONITOR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 by http://confluente.ro/Monitor_george_nicolae_podisor_1329894714.html [Corola-blog/BlogPost/346820_a_348149]
-
inimă dreapta credință. Împreună, folclorul și credința străbună se răsfrâng integral în toată complexitatea trăirii Dorului și a Ortodoxiei. În fiecare stih, în fiecare psalm, în fiecare strună de vioară, în fiecare suspin de fluier, în fiecare joc, în fiecare chimir, în fiecare Iie, în fiecare ștergar, în fiecare scoarță, în fiecare catrință, în fiecare chilim, în fiecare mărgea, în fiecare maramă se află sufletul câte unui român, hotărât să rămână peste veacuri. Toate acestea transpuse în plan istoric, viu, capătă
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Nu știu, zău, ce să mai spun De bătrânul Moș Crăciun! An de an, câte un pic, I-a rămas costumul mic, Nici pe față, nici pe dos Nu-l încape de burtos, Iar chimirul, ce mai jale! De-abia țipă pe sub foale, Însă buba-i pân' la ghete, Mama lor, azi, de șirete! Râgâind a usturoi Și a doage de butoi, E un drum atât de lung, Nu e chip să mai ajung! Fi
DUPĂ SĂRBĂTORILE DE IARNĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dupa_sarbatorile_de_iarna_valeriu_cercel_1388596081.html [Corola-blog/BlogPost/365711_a_367040]
-
de Dumnezeu. Totdeauna purta straie strămoșești, cioareci albi de dimie țesută în casă, opinci de piele, mai puțin din cauciuc, adesea papuci făcuți din felurite corcoațe și materiale textile, cămașe cu râuri lăsată peste brâul cioarecilor, adesea petrecută cu un chimir înflorat, căciulă de miel rotundă și înaltă ce amintea de boierii divanului de pe vremuri, că era vară sau iarnă el a purtat-o, ca pe un rămășag cu viața, o fi fost sau nu așa n-am știre... De multe
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_ion_dorel_enache_antreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
Marte. Aici jos, în schimb, ne dăm în vânt după produse sofisticate, amorfe și fără viață, dar din păcate cu durată de funcționare practic nelimitată. Pușca e o piesă din dotarea de maximă rezistență, mărul din dotarea de subzistență. În chimirul de revoluționar încape un măr, dar nu și o mitralieră. Știrile se încheie cu o imagine-simbol, un stop cadru pe o fetiță siriană, aliniată cuminte într-un convoi. Cu-o mână se ține de fusta mamei, cu cealaltă strânge-n
MERE ŞI MITRALIERE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1446402559.html [Corola-blog/BlogPost/353286_a_354615]
-
multă vreme va trece până când nu vom mai avea nici o trebuință pe care să nu o putem acoperi. Asculta minerul și lua aminte că flăcăul lipsea din ce în ce mai mult de acasă și că, atunci când dădea Domnul să se arate, punga de la chimir îi era atât de plină că sta să dea pe dinafară. Îngrijorat, bătrânul făcu ce făcu și, într-o noapte, pe când feciorul îi era adâncit în somn, aruncă o privire în punga lui. Tare se mai sperie bietul bătrân văzând
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1487082313.html [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
păunii umblă fulgerând moluzul , bruiați de vuvuzele ni s-a speriat auzul, și ciocârlia s-a pitit, sărmana, tocmai în codru pe la sfânta-ana. ne vând cenușa fină de fenix, toți voiajori având mereu un fix, strângând averi și bani pe la chimir, căci sunt aleși și unși cu darul mir din znaga noastră și-au făcut palate, în numele dreptății, libertate... clopotnițe în cerul grav, bolnave, își plâng durerea-n piatra de agave, și-n despărțirea de păcat în oră, încet-încet ei pe
ŢARA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 by http://confluente.ro/Tara_mea_ion_ionescu_bucovu_1343480128.html [Corola-blog/BlogPost/357640_a_358969]
-
publicat în Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016. Toate bune și frumoase-n țărișoara noastră dragă, Toți cei ce-au furat odată vor imaginea să-și dreagă, Merg la moaște, dau cu mir, se-nscriu la Teologie Fac orice pentru chimir,numai bine să le fie. Se unesc și se despart, se împroașcă cu noroi Și de dincoace de sticlă îi privim cu dezgust, noi, Cei care le vom da girul pentru încă patru ani Lor, ce sărăci-vor țara și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
le tăiem elanul, ducând degetul la nas! Citește mai mult Toate bune și frumoase-n țărișoara noastră dragă,Toți cei ce-au furat odată vor imaginea să-și dreagă,Merg la moaște, dau cu mir, se-nscriu la TeologieFac orice pentru chimir,numai bine să le fie.Se unesc și se despart, se împroașcă cu noroiși de dincoace de sticlă îi privim cu dezgust, noi,Cei care le vom da girul pentru încă patru aniLor, ce sărăci-vor țara și ne vor
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
ciurdă și îi trimiteau la baia comunală din oraș să se îmbăieze timp de câteva ore. Trebuie spus că atât Leana surda și moș Lică aveau întotdeauna cămăși albe și curate. Moș Lică umbla îmbrăcat țărănește, cu opinci, ițari și chimir, numai la serviciul său de paznic se îmbrăca în uniformă. În civilie, cum îi plăcea să spună, voia să fie țăran! Avea el și alte motive, dar nu le prea pricepea oricine și nici nu voia să le știe lumea
BELDIE NEPOTUL LUI MOŞ LICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_nepotul_lui_mos_lica_mihai_leonte_1327436754.html [Corola-blog/BlogPost/359658_a_360987]
-
primească bani domnești ... Mireasa era prima, înconjurată de tineri de o vârstă cu ea. Era purtată de o parte și de alta de braț, urmată de mirele ce se afla înconjurat de fete neprihănite ale tinereții sale. Mirele arunca din chimir bani copiilor care ieșeau cu gălețile de apă în fața miresei. Lăutarii nu mai conteneau cu instrumentele. Clopotele cele mari abia se mai auzeau de larmă. Nașii veneau imediat după mire, întâmpinați de ovațiile mulțimii. Curteni, rude și prieteni, urmau nașii
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ion_dobreanu_1483340510.html [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
nu zice că... -Și icușarii? -Păi nu i-am topit, mă, nene? Cântărim aurul...nu vezi dumneata că bolovanu s-a mărit... -Bine, atunci, v-aștept joi, dar să dea dracu să nu veniți... Duran se muie, băgă aurul la chimir și-i slobozi pe țigani din pivniță. Gloata de țigani, când se văzu slobodă, se grăbiră, strânseră corturile și plecară cu câinii târâș pe la Poarta Gârii, pe unde veniseră. -Ce făcuși, mă, cu țiganii?- îl întrebă Maria când se întâlni
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456987962.html [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
întrebă Maria când se întâlni cu el. Te văd cam supărat, nu cumva te-au păcălit căldărarii? -Ce să fac? Mai nimic, cică nu ia fiertură, vin joia viitoare cu material mai bun! -Și aurul unde e? -La mine la chimir! -Și salba? -Au topit-o! -Cum au topit-o? -A băgat-o în bulgărele de aur... -De unde știi tu? -De la cântar! -Ia să-l văd și eu! -Poftim!- scoase el ghiuleaua galbenă de la brâu și i-o puse
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456987962.html [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]