64 matches
-
instituie domnia celui ce-și este suficient sieși. Mistificarea conceptului moral-creștin de guvernare, paralizează Statul în urcușul său spre devenire naționalist-creștină, care ar eradica din temelii: fără-de-legea, prostia, mișelia, grotescul, gogomănia, mitocănia, lașitatea, trădarea, perversitatea, fariseismul, imoralitatea, disimularea, manipularea, șarlatania, ciocoismul, mercenarismul, ocultismul, sectarismul, etc. Conducerea Statului revenit la forma tradițioanală, voievodală, naționalistă, precum și politica guvernamentală trebuie asumată pe dimensiunea spiritualității monoteiste, pe măsura jertfei și vocației mistice a Neamului dacoromân, creștin-ortodox. Tocmai de aceea, conducerii se impune însușiri, calități și
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1448802605.html [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
dacă mai cunosc cine le e stăpân. Au rămas ca niște câini ai nimănui, sărmanii oameni! Cine se scoală mai dimineață, acela e mai mare în sat la ei, de-i horopsește și-i țuhăiește mai rău decât pe vite! Ciocoismul și străinii să trăiască, și las' pe dânșii, că ne scot ei la covrigi!””" Ion Creangă menționează în aceeași povestire că Alecu Forăscu a intervenit într-o ședință a Divanului Ad-hoc în care țăranul Ion Roată a fost tratat cu
Alecu Botez-Forăscu () [Corola-website/Science/335327_a_336656]
-
dumneavoastră, că n-am păzit porcii împreună..." îl văd că se face roșu și se încordează în gât. "Dumneavoastră, zice, ați auzit de îmbunătățirea compoziției sociale în cultură și învățămînt?" " Da, dar nu cu troglodiți ca dumneata." " Atitudinea dumneavoastră de ciocoism nu e compatibilă cu postul pe care îl ocupați. O să raportez tovarășului ministru." "Ieși afară! i-am spus. O să va raportez eu, pe dumneata și pe ministru, acolo unde trebuie." Aveam impresia netă că acest ministru, un imbecil cocoțat acolo
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
discuții, mai bine nu-l decorăm". Lipsa de caracter nu poate fi suplinită cu nimic, iar libertatea fără răspundere a accentuat-o. De altfel, caracterele sunt înfrânte, "modelate", așa cum spuneam, încă din tinerețe. Personajul principal al vieții noastre este ciocoiul. Ciocoismul este un mod de a fi. Ciocoiul se privește în oglindă degeaba. Posesor de funcție la stat și amantă tânără (,,cea mai deșteaptă,cea mai frumoasă și cea mai de caracter") el este preocupat doar de fudulia sa. Întrebat dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cei mari..."; "iubește puterea pentru putere și nu pentru gândul de a face ceva cu puterea", "a trecut timpul domniilor fanariote și s-au dus ciocoii, dar ne-au rămas amintirile despre ei, dimpreună cu deprinderile lor: ne-a rămas ciocoismul"79. Cel mai greu de suportat lucru la un ciocoi post-revoluționar nu este faptul că aparține acestei înfățișări, ci faptul că lui nu-i convine nimic. Pentru el, România este plină de proști, scara blocului este populată cu primitivi, orașul
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
excesiv reprezintă poate punctul lor cel mai slab pe termen lung și se observă mai ales la cea mai individualistă democrație - SUA". Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 19. 78 Constantin Rădulescu-Motru, "Psihologia ciocoismului", în Scrieri politice, Editura Nemira, București, p. 36. 79 Constantin Rădulescu-Motru, "Psihologia ciocoismului", în Scrieri politice, Editura Nemira, București, pp. 97-103. 80 România se bate încă pentru a produce ordine și morală. De altfel acesta este marele pariu, adică măsura
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
observă mai ales la cea mai individualistă democrație - SUA". Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 19. 78 Constantin Rădulescu-Motru, "Psihologia ciocoismului", în Scrieri politice, Editura Nemira, București, p. 36. 79 Constantin Rădulescu-Motru, "Psihologia ciocoismului", în Scrieri politice, Editura Nemira, București, pp. 97-103. 80 România se bate încă pentru a produce ordine și morală. De altfel acesta este marele pariu, adică măsura în care vom reuși să impunem ordinea între noi fără ajutorul statului. ,,Studiul
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
minții alte perspective”. În țara noastră și în perioada aceea, gândea pedagogul Stanciu Stoian, „educația civică și educația estetică vor putea să scoată din moravuri și atitudini slugărnicia și superstiția, resturi ale unui regim neomenos lăsat pe plaiurile noastre de ciocoismul și bizantinismul trecutului” (Stoian, 1938, p. 85). În școlile țărănești, credea un alt animator al vremii, trebuie cultivat cu deosebire „spiritul”, înțelegând prin aceasta sistemul de cunoștințe, idei, credințe, atitudini și deprinderi pe care individul și le însușește, „cu care
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cu niște tovarăși respectuoși însă demni". Menținându-se în limitele referențialității, polemistul face, din prezentarea multiplei culpe a adversarului, pretextul atacului necenzurat prin instalarea în spațiul ficțional, unde discursul hiperbolic amplifică tensiunea expunerii pregătind finalul: "Domnul Iorga suferă de un ciocoism profund dezagreabil, iritat de o permanentă secreție de venin coroziv, și care destrăbălând credințele, ambianța, dezgustând devotamentele, îi chinuiește sufletul într-un infern de zvârcoliri, contradicții, ferocități și amărăciuni deplorabile. Fără un singur prieten, fără prietenia măcar a unui câine
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
se manifestă printr-un comportament de fațadă, printr-un gregarism imitativ, și nu din conștiința nevoii de construcție. Două broșuri, publicate În 1911, sunt importante pentru diagnosticul unor comportamente colective În societatea românească și pentru puterea lor de previziune: Psihologia ciocoismului și Psihologia industriașului. Aceste schițe de Început sunt mai târziu dezvoltate de psihologul român În mai multe lucrări de maturitate, În intenția de a elabora un tablou sintetic al trăsăturilor poporului român. El a schițat două profile de individ, pe
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care să lupte. În „sufletul” ciocoiului nu Încape decât dorința de urcuș (el este „un adorator al puterii”), iar pentru a ajunge acolo, „n-are lege” (nu se conduce după principii, n-are cod de conduită sau de onoare). Motivul ciocoismului Îl Întâlnim la mai mulți autori români, el a făcut carieră strălucită În cultura română. La Nicolae Filimon, trăsături ca viclenia și ambiția, sprijinite de o voință excepțională, fac din Dinu Păturică ciocoiul eficient; ambiția sa de a parveni, de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nedrept. Meme Stoica nu e o nulitate, ci aparține unei categorii mai dureroase: cea a băieților deștepți, cultivați, liberi la un moment dat, care-și astupă cu de la sine voie orificiile de respirație intelectuală, îndesîndu-le cu cîlții parvenitismului, ai unui ciocoism de Dinu Păturică translatat din paginile romanului în zilele noastre. Din fostul băiat spiritual alături de care conversația pe orice temă era o plăcere n-a mai rămas nimic. Poate doar un umor forțat, scrîșnit, răutăcios, prăvălit peste geamlîcul lojei din
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de caracter pare că este una dintre cele mai puternic resimțite de România. Lipsa de caracter nu poate fi suplinită cu nimic, iar libertatea fără răspundere a accentuat-o. De altfel, caracterele sunt înfrânte, "modelate", așa cum spuneam, încă din tinerețe. Ciocoismul este un mod de a fi care îl scârbește până și pe ciocoi. Pentru că el nu se vede niciodată în oglindă. Ciocoiul se privește în oglindă degeaba. Posesor de garsonieră și BMW X5, el este preocupat doar de fudulia sa
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
1240; "iubește puterea pentru putere și nu pentru gândul de a face ceva cu puterea"1241, "a trecut timpul domniilor fanariote și s-au dus ciocoii, dar ne-au rămas amintirile despre ei, dimpreună cu deprinderile lor: ne-a rămas ciocoismul"1242. Cel mai greu de suportat lucru la un ciocoi post-revoluționar nu este faptul că aparține acestei înfățișări, ci faptul că lui nu-i convine nimic. România este plină de proști, scara blocului este populată cu primitivi, orașul nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
județul nu-i mai ajunge, țara nu-i mai ajunge. Nimic nu este bun în România. Prin ciocoi se cultivă cele mai intense sentimente antinaționale și el este cel care spune cu "durere" că poporul român nu are niciun destin. "Ciocoismul" alterează totul prin indiferență. Fie că este om de afaceri sau funcționar de stat, abia dacă vei reuși să-i smulgi o vorbă, sau doamne - ferește, un zâmbet. El este permanent preocupat, "are treabă", "nu intră în cârciumi" și nu
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a agregat poporul român; pe de altă parte, e această valoare morală, care ne-a corectat vanitatea ciocoiească"4. De aceea, Ortodoxia are o dublă valență: una istorică și o alta ca "formulă și datină morală ca să ne izbăvească de ciocoism". Exemplul Ortodoxiei "Gândirii" concepută plenar ca religie și istorie, dar și ca filosofie morală, era adânc întemeiată și necesară în contextul interbelic; probabil că ideea fertilă a Ortodoxiei ca "organizatoare și îzbăvitoare a culturii și societății românești va fi reluată
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de caracter pare că este una dintre cele mai puternic resimțite de România. Lipsa de caracter nu poate fi suplinită cu nimic, iar libertatea fără răspundere a accentuat-o. De altfel, caracterele sunt înfrânte, "modelate", așa cum spuneam, încă din tinerețe. Ciocoismul este un mod de a fi care îl scârbește până și pe ciocoi. Pentru că el nu se vede niciodată în oglindă. Ciocoiul se privește în oglindă degeaba. Posesor de garsonieră și BMW X5, el este preocupat doar de fudulia sa
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
1240; "iubește puterea pentru putere și nu pentru gândul de a face ceva cu puterea"1241, "a trecut timpul domniilor fanariote și s-au dus ciocoii, dar ne-au rămas amintirile despre ei, dimpreună cu deprinderile lor: ne-a rămas ciocoismul"1242. Cel mai greu de suportat lucru la un ciocoi post-revoluționar nu este faptul că aparține acestei înfățișări, ci faptul că lui nu-i convine nimic. România este plină de proști, scara blocului este populată cu primitivi, orașul nu-i
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
județul nu-i mai ajunge, țara nu-i mai ajunge. Nimic nu este bun în România. Prin ciocoi se cultivă cele mai intense sentimente antinaționale și el este cel care spune cu "durere" că poporul român nu are niciun destin. "Ciocoismul" alterează totul prin indiferență. Fie că este om de afaceri sau funcționar de stat, abia dacă vei reuși să-i smulgi o vorbă, sau doamne ferește, un zâmbet. El este permanent preocupat, "are treabă", "nu intră în cârciumi" și nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
D. D. Patrașcanu, iar comicul cu tăiș satiric e asemănător celui din schițele lui G. Brăescu. Lumea „perfecților diplomați” relevă o faună compusă, potrivit chiar indicațiilor auctoriale, din „lichele”, „licheluțe”, „hoțomani”, „caiafe”, „vulpoi” și alte asemenea specimene, caracteristice fiindu-i ciocoismul, veleitarismul, impostura, snobismul, indolența, servilismul, ipocrizia, invidia, delațiunea, hoția legalizată, corupția. Șefii de legații și alți funcționari superiori își dau aere aristocratice, își atribuie origini nobiliare, chiar princiare. Ambasadorul interimar State Daltaban, fiul unui „fioros bivolar” de la Zimnicea, fost hoț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
Salonul 1933 (catalog), București, 1933; Mircea Vulcănescu, filosoful boxeur sau moralistul bătut, „Credința”, 1934, 314;Victor Medrea, Nicolae Roșu, Într-o chestie de onoare, „Credința”, 1934, 314; Sandu Tudor, Generația Criterion, „Credința”, 1934, 315; Sandu Tudor, Cavalerii de Curlanda sau Ciocoismul cultural, „Credința”, 1934, 319; Oscar Lemnaru, Spiritualitate și farsă. În jurul Criterionului, FCL, 1934, 1127; Agresiunea de la ziarul „Credința”, FCL, 1934, 1165 bis; Andrei Șerbulescu [Belu Silber], Feciorii lui Nae sau Tânăra generație. Profetul și subprofetul, „Șantier”, 1934, 12, 1935, 1
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
să devină un scop suprem. Nu l-a atras nici ce i s-a părut a fi slugărnicie față de occidentali. A văzut într-asta o veselă vasalitate pe seama căreia se trecea de la un stăpân extrem la altul. L-a dezgustat „ciocoismul postrevoluționar” (298) și schimbarea la față a prudenților de odinioară: „S-ar zice că niciodată, de la Ștefan cel Mare încoace, n-am avut atâția oameni curajoși!” (285). Cu mare îndrăzneală, aceștia „s-au năpustit împotriva comunismului după căderea comunismului” (282
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
om are dreptul să-și schimbe convingerile, mi se spune. Orice om onest și serios, aș adăuga, căci altfel riscăm să deschidem larg porțile (le-am și deschis oricum, de mult, imediat) turmei de rinoceri, oportunismului. * Între disidența prerevoluționară și ciocoismul postrevoluționar n-ar trebui să existe nici o legătură. Și totuși, uneori, există. * Deși de la Aristotel încoace știm că omul e un zoon politikon, nu mică ne-a fost totuși mirarea văzând ce animale politice au putut să răsară din rândul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
în fruntea bucatelor are acoperire într-o echivalentă nevoie de a fi de folos. N-are idealuri, n-are convingeri, are doar scopuri conjuncturale și abilități. După aproape o sută de ani, observația lui Rădulescu-Motru se dovedește încă funcțională. Spiritul ciocoismului renaște (supraviețuiește) viguros pe scena noastră politică și are la bază aceeași congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată. Boala nu este, totuși, strict autohtonă, deși culoarea locală rămâne inconfundabilă. În toată lumea, politicianul „profesionist“, politicianul de carieră, tinde
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pe atât de aroganți -, Iliescu a deturnat țara de la mersul spre civilizație. Asemeni bandiților care provoacă deraierea trenului de pe șine, pentru a-l jefui după pofta inimii, banda lui Iliescu a acționat metodic și violent, amestecând sadismul cu nebunia și ciocoismul cu schizofrenia. Succesul modelului a creat o emulație mai ceva ca-n vremea stahanovismului. În clipa de față, jocul lui Dan Voiculescu e mai șocant decât multe din isprăvile contondente ale pesedeilor. Șmecheri nevoie mare, ei încearcă o dublă lovitură
Ciorba de chimicale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12148_a_13473]