35 matches
-
din cimitir, Când trec prin Țară pretutindeni aud Cum geme și aerul pe care-l respir... Legea cea veche pune-o la loc Și toată dreptatea din limba română, Să nu mai ai milă de netrebnici deloc, Cei care fură, ciungi să rămână... Referință Bibliografică: Vlad Țepeș / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1518, Anul V, 26 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
VLAD ȚEPEȘ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1424932221.html [Corola-blog/BlogPost/377272_a_378601]
-
cantitatea de cauciuc impusă de ei, treceau la pedepse aspre. Tăiau mâinile copiilor, femeilor, chiar și a lucrătorilor, bine, mai rar lucrătorilor, pentru că aveau nevoie de ei. Mai bine de jumătate din trib, din cei care rămăseseră în viață, erau ciungi. Hamal pentru Stanley... Eu am lucrat un an și jumătate la extragerea cauciucului. Când se usca zeama aia lăptoasă pe corpul meu era nenorocire. Se curăța cu tot cu piele. După o lună de muncă arătam ca o zebră, după alte două
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Congolezul_juma_ciprian_alexandrescu_1357920588.html [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
Îi era teamă să mai spună ceva. Cine știe ce trăsnăi mai spuneau copiii? A continuat cu cifra cinci, dar hărmălaia copiilor nu s-a mai oprit. Nu știu de unde-i aduceau să defileze prin fața ei, roșie ca focul, toți amărâții satului: ciungi, cocoșați, șchiopi, cu urechi clăpăuge, burtoși cu picioarele târsâite pe pământ sau cu burta prin cer, grăsane cu siluete otova, o menajerie ciudată cu diferite comparații trăsnite, încât biata domnișoară Iulia își făcea cruce în gând de ce-i auzeau urechile
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1442046613.html [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
dalii / Ni se destramă plânsul de pe ram, / Când ne primesc în vid hamalii / Cu hăuliri nedescifrate-n ham. // Și zilnic faci în lacrimă reci falii, / Înfiorat e-abisul de sub piele. / În sus, pe valuri, spartele vitralii / Cu jind chemând și ciungii către stele. Lângă fântâna seacă, prea adâncă, / Globule prea globale vor vandalii; / [...] // La ordin lăcrimezi între medalii...» (Pe valuri. spartele vitralii, p. 26). Și din partea cealaltă a reliefurilor profund-amare ale zâmbetului, ale râsului, ale hohotului, ori, cel mai des, din
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
acumulării de la Gura Apelor - ramura de pe Valea Râului Șes. Aici se face joncțiunea cu limita vestică a Parcului Național Retezat. PARCUL NATURAL MUNȚII MARAMUREȘULUI 1. Limitele Parcului Natural Munții Maramureșului Limita nordică este dată de Culmea Jupaniei, trece prin vârfurile Ciungii Bălăsânii (1800 m), Jupania (1850 m), urmărind limita O.S. Vișeu până la frontiera de stat cu Ucraina. În continuare limita nordică este dată de frontieră de stat, care trece prin vârfurile Ignăteasa, Comanu, Budescu Mare, Stogu, Holovaciu, Pop Ivan, Poloninca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
următorul cuprins: Drum de pământ cu o lungime de 1.960 m și o lățime de 5,00 m. Drumul se identifică după nr. topografice cadastru 2207, 2362, 2208 și asigură legătura între locul numit «Râtul lui Manoilă» și «Dealul Ciungii»", coloana nr. 4 va avea următorul cuprins: "1960", coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "13.440", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Hopârta, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2016"; - la poziția nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
nr. 3 va avea următorul cuprins: "Drum de pământ, cu o lungime de 624 m și o lățime de 5,00 m. Drumul se identifică după nr. topografic cadastru 985 și asigură legătura între locurile numite «După Biserică» și «Valea Ciungii» din satul Silivaș", coloana nr. 4 va avea următorul cuprins: "1960", coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "4.300", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Hopârta, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2016
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
în două lagăre. Primul s-a aflat la Dodeni în locul actualei stații de transformare dela Cojusna și a adăpostit pe cei care au lucrat la corpul barajului și, în partea amonte a tunelului de aducțiune. Celălalt a fost în cartierul Ciungi în locul actualului stadion din Bicaz și, a concentrat pe cei care au lucrat la terasamentul căii ferate care venea de la Piatra Neamț și la construcția gării din Bicaz. Numeroase accidente soldate cu decese și răniți, au avut loc în rândul deținuților
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
de relief a dealurilor, a văilor și a ,câmpurilor”(pământul arabil, situat in diferite părți ale localității). Toate acestea exprimă o anumită poziție, formă sau plasare teritorială. Dealurile se numesc: Dealul Glodului; Dealul Purcaretului; Turmătar; Priznel; Dealul Morii; Dealul Mare; Ciungi; Dealul Îngust; Dealul Viilor; La Prisaca; toate exprimă realități topo-geografice specifice graiului și diferitelor amplasamente teritoriale (Dealul Pietrii-calcaros; Turmătar- locul în care erau adunate vitele pentru adăpat și înnoptat; Dealul Viilor- acoperit cu vii aproape în totalitate). Legat de ultimul
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
de interes național corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN; astfel: Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu (rezervație naturală de tip geologic, florisic și peisagistic) ce adăpostește rarități floristice, printre care: afin vânat, floare de colț, bumbăcarița sau vulturica.; Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii - arie naturală de tip faunistic instituită în scopul protejării cocosului de mesteacăn, o specie de pasăre din familia fazanilor; Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu, rezervație naturală de tip floristic și peisagistic creată în scopul protejării unei comunități de narcise
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
În rezervație se găsește o vegetație diversă, de la cea de deal până la cea alpina, incluzând un numar de specii rare, endemisme rodneene. De asemenea, aici pot fi întâlnite numeroase specii de mamifere și păsări periclitate de dispariție. Rezervatia Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii a fost înființată pentru ocrotirea cocosului de mesteacăn și a mediului sau favorit - jnepenișul. Din cele zece puncte populate cu cocoși de mesteacăn cunoscute în România, patru se află în Munții Rodnei și patru în Munții Maramureșului. Această rezervație
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
funcțiune și hidrocentrala de 210 MW „Stejaru”. În același an, comuna Bicaz a primit statut de oraș raional; au fost desființate cu această ocazie satele Bicaz Centru, Cojujna, Piatra Corbului, Cârnu, Poiana Cârnului, Gavrileșceni și Ruseni. În 1964, localitatea componentă Ciungi a primit numele de "Cartierul-Nou". În 1968, orașul a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci au fost desființate localitățile componente Mărcești și Cartierul Nou, comasate cu localitatea Bicaz, iar orașul a primit și satele Izvoru Alb, Potoci și Secu
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
la tâmplă, și la peretele de vest. În partea superioară a pereților sunt înșiruiți sfinți militari.Tâmpla bisericii este și ea pictată de aceiași zugravi. Icoanele împărătești au fost pictate doar de Gheorghe, fiul lui Iacov, fără participarea lui Toader Ciungea. Ele înfățișează pe Maica Domnului cu pruncul Isus, Pantocrator, Sf.Nicolae și pogorârea Sf. Duh. Primele trei sunt semnate în 1782, iar icoana cu hramul datează din 1783. Pictura icoanelor împărătești, cu fondul de aur în relief bogat decorat cu
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
public, neputința și idealismul cu care povestitorii asociază discuțiile din bucătărie, îi subliniază potențialul de simbol al ratării, și de multe ori al ratării masculinității, când această ratare este pusă în legătură cu statutul public și economic: „În anii '90 cică numai ciungii și proștii nu s-au îmbogățit. Boșorogii debili... impotenții de bucătărie... Alergau pe la mitinguri. Adulmecau aerul libertății, în timp ce băieții deștepți își împărțeau petrolul și gazele...” (p.292) Sentimentul ratării nu le este însă rezervat exclusiv bărbaților: toți cei și toate
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici – Istorii afective, de revendicat () [Corola-website/Science/296112_a_297441]
-
adâncea în gânduri și se apuca și-ți făcea un portret plin de acuratețe al epocii mecanice, al puterii și slăbiciunii, împănându-l cu mici digresiuni asupra istoriei schilozilor - muțenia spartanilor, faptul că Oedip era șchiop, că zeii erau adesea ciungi, că Moise avea un defect de vorbire și Dimitri Vrăjitorul un braț atrofiat, Cezar și Mahomed aveau epilepsie, Lordul Nelson o mânecă goală - dar mai ales asupra epocii mașinilor și a genului de avantaje ce se puteau obține de pe urma ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
pur și simplu o calamitate: ei nu au cum să simtă cărțile, pentru că le lipsește empatia legată de euritmie, frazare etc. Le lipsește capacitatea de audibilitate a acestei lumi prin intermediul cărților. Cred că într-o situație identică mai sunt doar ciungii: pare să fie de-a dreptul sinucigaș să nu poți atinge cărțile, să nu le poți pipăi cu buricele degetelor. Dar în timp ce, în cazul ciungilor, handicapul este unul impus dinafară, surzenia interioară ține de automortificare, autosuficiență și duce la sterpețe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
interioară ține de automortificare, autosuficiență și duce la sterpețe ori chiar la implozie. Întrucât surzenia interioară înseamnă mai cu seamă indiferență și ataraxie. Vai, prin urmare, de surzii lăuntrici care nu pot auzi cărțile! Și de-abia apoi vai de ciungii care nu pot atinge cărțile, pentru că lucrul acesta le-a fost impus, fără să fi depins de ei! Talentul este o știință nomadă, pentru că nu are un punct fix și nici o origine fixă: el există, dacă există, doar ca singurul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
Drăcenii - Slatina); socială (Golanii schimbată în Zorile; Haimanale în I.L. Caragiale), etnică (Țigănimea în Dealu Mare; Tătăruși în Breaza); economică (Pîrlita > Bărbulenii Noi; Secătura > Livada Nouă), etică (Băsenii a fost schimbat în M. Kogălniceanu; Băligoși în Deleni; Puturoasa în Teiușu; Ciungi în Fîntînele; Flocești în Florești; Tîmpești în Grădinile). Cel puțin comice erau unele nume „noi“ menite să glorifice idealurile și realizările noii societăți: Orașul Stalin (pentru Brașov), Orașul Dr. Petru Groza (pentru Stei), Orașul Gh. Gheorghiu-Dej (pentru Onești), Victoria, Zorile
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
anumită talie, burtă, chelie impunătoare, nerv viril, rânjet sau râs familiar și contagios: hî! hî! hî!, sau părul albit Înainte de vreme, ceea ce le dădea o autoritate necesară Într-o lume câr mu ită de gherontocrație. Nici Într-un caz șchiopii, ciungii, chiorii, bâlbâiții și timizii! Așa că mai că-mi vine a crede că un Ronsard gângav, un Scarron paralitic, un Talleyrand șchiop sau un Byron rahitic nu ar fi putut realiza mare lucru În spațiul nostru românesc cu chipeșe aparențe. Cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
apoi, se va așterne uitarea... "Dumnezeu să-i ierte!" Vădanelor când le spui, își înăbușă gura cu basmaua, nu te cred, nu vor, nu pot să creadă... Pruncii se tot uită în susul drumului și taica nu mai vine... Dar răniții, ciungii rămășiță de om ce gem prin bolnițele mânăstirilor? Dar vitejii care au luptat bine, care nu și-au precupețit viața, ca Moldova să fie o țară liberă? Tăcere... Lungă tăcere... Boierii stau cu capetele plecate... Brusc, vocea poruncitoare a Domnului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mă credea beat, pentru fata care îi povestea mamei ei iubirea, pentru bolnavii care își chemau moartea și pentru cei care încercau încă să se ascundă de ea. ș...ț Aripile la care renunțasem mă dureau cum îi dor pe ciungi picioarele pe care nu le mai au." (pag. 77) Nicolae Manolescu se joacă dezinvolt, în toate sensurile, cu genurile și cu cărțile. Nici tocmai proză, dar nici tocmai piesă de teatru; nici tocmai prinsă în cursa evenimentelor, dar nici tocmai
Cinci cititori în cinci feluri de lectură by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8373_a_9698]
-
nu se facă mult caz întrucât aș fi sluțit și opresat Scutindu-mă de orice altă suferință Cât poartă și petrece zeul meu ca proprie ființă. M-am dus la cel Spital Elias Unde altădată intrau fără ieșire Activiștii Partidului ciungi de pas, Adică pierzându-și cadența, până la Marea Oprire. M-au trecut printr-o machină Cu lumini, cu muzici de laser, M-au acoperit c-o lungă strachină De argint căutându-mă de toate bubele lui Lazăr. în creștet mi-
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
hîrtia cu antetul armatei și o bagă în buzunarul șorțului. Apoi ia satîrul și înainte de a continua să scurteze pe butuc oasele cu măduvă, pentru supă, își privește degetele celeilalte mîini. Înțelege șeful de post ce era în capul măcelarului. Ciungii nu erau mobilizați, dar ce-o să zică lumea despre dl Petrel dacă-și taie degetele din greșeală tocmai acum? Și lumea ca lumea, ce faci însă cu procurorii militari care s-ar putea să-l ia la cercetări pe dl
Noua ordine by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7609_a_8934]
-
fi de mare ajutor. Dacă vine armata și trebuie să ne apărăm australul, atunci va fi nevoie de cât mai mulți luptători... În mai puțin de două ore, spațiul restrâns al magazinului era înțesat de figuri dintre cele mai ciudate. Ciungi siniștri și ființe superbe, produse ale celor mai noi tehnici de inginerie genetică, femei și bărbați se înghesuiau deopotrivă să vadă cum pot pune mâna pe austral. Kasser se urcă pe o masă pentru a-i putea privi pe toți
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fără 1 Basma. ca să pot reuși, nici voi cu tot dinadinsul să o deviez și pe a mea, am fost de o locvacitate copioasă și susținută. I-am arătat Văraticul, răzlețit sub soare, faldul munților în care se ascunde Agapia, Ciungii, cu runcurile ca niște sâni formidabili, misteriosul Pleș, exilat în marginea zării. În fața noastră, Cetatea Neamțului, molar sfărmat al unui leviatan de coșmar, strălucea ivoriu în soarele arzător al amiezii și creștea cu cât ne apropiam de târg. Prin valea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]