41 matches
-
Acasa > Strofe > Creatie > AȘCHII DE CLIPĂ Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 448 din 23 martie 2012 Toate Articolele Autorului Năvălesc peste carnea mea Țintitele așchii de clipă, Mă clatin sângerând peste nea - Biet fluture ciunt de-o aripă... Mi-e vitregă-n iarnă clepsidra, Se scurge mai iute nisipul, Începe s-apese amarnic obida, Așchii de clipă îmi sfârtecă chipul. O, Cronos, învață și tu a iubi, Oprește o clipă pendulul, Dă-mi timp să
AŞCHII DE CLIPĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Aschii_de_clipa_gheorghe_parlea_1332534908.html [Corola-blog/BlogPost/362085_a_363414]
-
fălesc și uită ce-i iubirea Căci doar culegi mereu ceea ce semeni Din noi atât rămâne: amintirea Mă plimb că o stafie gri prin ceață Mă mir de-atât de multă frumusețe Atât de mult ne pierdem fără viață Sfârșitul ciunt ne dă mereu binețe Mi-e bine-acum căci am nimicul Așa bogat mă simt: „trăiesc iubirea" Mă simt mai bine când de-un fel ridicul Îmi spune lumea: „ești pierdut cu firea” Nu vreau nimic, poate o altă carte Cu
VERSURI DE SINGURĂTATE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 by http://confluente.ro/Luminita_amarie_versuri_de_luminita_amarie_1371643920.html [Corola-blog/BlogPost/346094_a_347423]
-
Articolul UNIC Domnul Ciunt Ionel exercită, cu caracter temporar, funcția publică de prefect al județului Sălaj până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: --------------- Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Dan Nica București, 25 februarie 2009. Nr. 130. ----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208143_a_209472]
-
Articolul UNIC La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri încetează exercitarea temporară a funcției publice de prefect al județului Sălaj de către domnul Ciunt Ionel. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: --------------- Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, interimar, Vasile Blaga București, 1 octombrie 2009. Nr. 1.136. --------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215524_a_216853]
-
Articolul UNIC Domnul Ciunt Ionel exercită, cu caracter temporar, prin detașare în condițiile legii, funcția publică de prefect al județului Sălaj. PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: --------------- Ministrul afacerilor interne, Radu Stroe București, 13 martie 2013. Nr. 96. ------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249749_a_251078]
-
8. Prefectul județului Gorj - domnul Supurăceanu Mugurel 9. Prefectul județului Hunedoara - domnul Vaida Victor 10. Prefectul județului Iași - domnul Crețu Spiridon 11. Prefectul județului Prahova - domnul Diaconu Georgică 12. Prefectul județului Satu Mare - domnul Marian Valer 13. Prefectul județului Sălaj - domnul Ciunt Ionel 14. Prefectul județului Sibiu - domnul Lup Silvestru Mircea 15. Prefectul județului Suceava - domnul Cușnir Ioan 16. Prefectul județului Timiș - domnul Răducanu Ion 17. Prefectul județului Vaslui - domnul Țibulcă Ioan 18. Prefectul județului Vrancea - domnul Vrabie Cătălin 19. Prefectul Municipiului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164312_a_165641]
-
Articolul UNIC La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri încetează exercitarea, cu caracter temporar, prin detașare în condițiile legii, a funcției publice de prefect al județului Sălaj de către domnul Ciunt Ionel. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: --------------- Ministrul afacerilor interne, Petre Tobă București, 2 martie 2016. Nr. 119. -----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269641_a_270970]
-
Articolul UNIC Domnul Ciunt Ionel se numește în funcția de prefect al județului Sălaj. PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE Contrasemnează: ──────────────── Ministru de stat, ministrul administrației și internelor, Ioan Rus Ministrul delegat pentru administrația publică, Gabriel Oprea București, 15 aprilie 2004. Nr. 554.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157189_a_158518]
-
și a fost căsătorită de două ori: mai întâi cu Ioan (Iancu) Ghica, fiul marelui logofăt Gheorghe Ghica (1739-1801) și al Anastasiei Costachi-Negel, și a doua oară cu Constantin Balș (3 iulie 1787 - 7 iunie 1845), fiul logofătului Constantin Balș "Ciuntul" (1744-1828). Constantin Balș a fost agă al Moldovei și apoi vornic. Cei doi soți au divorțat în 1829 și au avut un singur copil, Aristia (1812-1880). Domnița Elena Hangerli a murit la 6 octombrie 1862 la Cucuteni. El s-a
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
-lea, menționa o tradiție conform căreia această biserică ar data din vremea lui Ștefan cel Mare. Biserica din satul Lețcani a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea sau începutul secolului al XIX-lea de către marele logofăt Constantin Balș "Ciuntul" (1744-1828) - fiul marelui logofăt Lupu Balș - și soția sa, Ana Catargi (d. 1812). Hramul inițial al bisericii a fost "Sf. Împărați Constantin și Elena", împărăteasa Elena a Bizanțului fiind cea care a construit pentru prima dată o biserică de plan
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
amândoi boieri de neam mare, ca prin rugăciunile sfinte ale Sfinților, să apară cu credință vrednici sprijinitori”". Găsirea pisaniei a dus la aflarea ctitorilor bisericii: marele logofăt Constantin Balș și soția sa, Ana (din familia Catargi). Ctitorul bisericii, Constantin Balș "Ciuntul" (n. 2 iunie 1744 - d. 1828, Dresda), era fiul logofătului Lupu Balș (1691-1782) și a îndeplinit următoarele demnități: medelnicer (1768), stolnic (1772), clucer (1782), ban (1783), vornic (1790) și logofăt (1800-1814). El a fost căsătorit de două ori: mai întâi
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
întâi cu fiica lui beizadea Mihai Racoviță și a doua oară cu Anița Catargi (decedată la 27 iulie 1812). În cartea sa ""Familiile boierești române"", Octav-George Lecca îl descrie pe boierul Constantin Balș ca un mare patriot. ""El e acel „ciuntul Balș”, care fiind boier avut și cu vază mare, a avut curajul să răspundă domnitorului fanariot care zicea boierilor că va face o dare nouă: „ba nu vei face măria ta, că țara nu o vrea”."" El a fost un
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
dar la momentul respectiv doar o mică parte din cetate a fost locuită. Cele mai recente cercetări privind Cetatea Lázár au fost făcute între 1963-1977 și 1982, iar în urma acestora s-a consolidat și reconstruit bastionul Roșu, “Sala cavalerilor”, bastionul ciunt din spatele acestuia, temnița, corpul porții și fațada sudică, precum și picturi din 1532. În prezent este administrat de Centrul Județean de Creație, instituție aflată sub tutela Consiliului Județean Harghita, însă trăiesc și urmași ai familiei Lázár care îl revendică. Ansamblul castelului
Castelul Lázár () [Corola-website/Science/318967_a_320296]
-
sunt cinci biserici baptiste (una de limba maghiară), două penticostale și una adventistă. Municipiul Zalău este împărțit în 22 de cartiere, dintre care 11 au fost construite după 1990: În urma alegerilor locale din 2016, primar al municipiului Zalău este Ionel Ciunt, ales din partea PSD. Viceprimar este Nicolae Fazakas (UDMR) si Teodor Balajel PSD. Consiliul Local Zalău este compus din 21 de consilieri împărțiți astfel: Orașul Zalău a fost un important centru economic din această parte a țării din cele mai vechi
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
codul de clasificare . După cum atestă pisania amplasată deasupra intrării în biserică, ctitorii acestui edificiu sunt marele vistiernic Alexandru Balș și soția sa, Elena (Elencu). Ctitorul bisericii, Alexandru (Alecu) Balș (26 iulie 1801 - 14 aprilie 1864), era fiul logofătului Constantin Balș ("Ciuntul") (1744-1828) și a îndeplinit următoarele demnități: vornic, mare vistiernic și logofăt. El a fost căsătorit de două ori: mai întâi cu Casandra Cantacuzino-Pașcanu (1809-1851) și, din 1831, cu Elena (Elencu) Sturdza (1804-1854). Alecu Balș era unul dintre cei mai bogați
Biserica Sfântul Nicolae din Poieni () [Corola-website/Science/318882_a_320211]
-
În plus, din ordinul principelui Ardealului, Bocskai István, trei sute de oșteni liberi ce aveau ca sarcină apărarea ținuturilor de margine împotriva turcilor se așază aici. În aceeași perioadă se ridică turnul de pază din centrul așezării, cunoscut azi ca "Turnul Ciunt". El servea ca post de observare. Oștenii Salontei au primit importante suprafețe de pământ și se bucurau de privilegii care mai târziu au fost sporite prin acordarea titlurilor nobiliare. Privilegiile și libertățile acordate locuitorilor au determinat creșterea numerică a populației
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
5400 litri până la revărsare) în care s-a preparat cel mai mare volum de gulaș (bograci) din lume. Acum, recipientul este expus la un motel la 3 kilometri de oraș, în comuna Mădăras, înspre Oradea. Simbolul municipiului Salonta este Turnul Ciunt, care este parte a cetății de odinioară. Construcția a fost restaurată și găzduiește primul muzeu literar din România, Muzeul Memorial Arany Janos. De asemenea, în cartierul Avram Iancu, la 28 octombrie 2007 s-a inaugurat Muzeul Țăranului Român, o casă
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
sediul numeroase bănci, sediul Primăriei, Poliției, Pompierilor și a altor instituții publice sau private, trei școli, 4 grădinițe, sediile partidelor. Tot aici sunt prezente câteva supermarketuri, multe magazine cu diverse produse, câteva restaurante și baruri. Aici se află și Turnul Ciunt. Tot aici se află și cel mai mare parc al orașului, împânzit cu multe statui, bănci și arteziene ornamentale. Aici se mai află și Casa de Cultură în cadrul căreia au loc diferite spectacole și teatre. Toate bisericile orașului se află
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
numai una era folosită. Biserica din interior a fost transformată în geamie. Sub administrația turcească, atât cetatea, cât și orașul au fost reconstruite. Un amănunt interesant este faptul că turcii au rebotezat bastioanele cetății: Çingene tabyası (bastionul Țiganilor = actualul bastion Ciunt), Koperdan tabyası (bastionul Auriu), Yuram tabyası (bastionul Crăișor), Kukuk tabyası (bastionul Bethlen) și Aga tabyası (bastionul Roșu). Bastionul Aurit a fost construit, așa cum rezulta din inscripția aflată pe una dintre pietrele profilate vizibile pană mai ieri, în anul 1572, la
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
întărit la exterior cu nuiele. Pentru o bună perioadă de timp a fost numit din această cauză „bastionul de pământ". În forma actuală a fost ridicat după planurile arhitectului Giacomo Resti din Verona, primind numele principelui omonim (Gabriel Bethlen).. Bastionul Ciunt a fost construit, sau cel puțin început în timpul domniei principelui Ioan Sigismund, însă nu sînt dovezi concludente în această privință. În timpul asediului turcesc din 1598, comandantul de artilerie italian, în raportul inaintat superiorilor săi, notează că bastionul a fost construit
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
asediului turcesc din 1598, comandantul de artilerie italian, în raportul inaintat superiorilor săi, notează că bastionul a fost construit în timpul lui Ștefan Báthory (1571-1575). Comandantul italian mai menționează că, întrucât a stat mult timp neterminat, bastionului i s-a zis „Ciunt”. Cel mai probabil este că a fost edificat cândva între 1574-1580. În 1581, principele transilvănean Ștefan Báthory menționează într-un document trei bastioane terminate în cetatea Oradiei. În zilele 17 și 21 octombrie 1598, în timpul asediului, Bastionul Ciunt a fost
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
a zis „Ciunt”. Cel mai probabil este că a fost edificat cândva între 1574-1580. În 1581, principele transilvănean Ștefan Báthory menționează într-un document trei bastioane terminate în cetatea Oradiei. În zilele 17 și 21 octombrie 1598, în timpul asediului, Bastionul Ciunt a fost minat și avariat grav de două ori. În 1599, refacerea vârfului acestuia se face sub supravegerherea lui Cesare Porta și apoi a lui Giovan-Marco Isolano. Terminarea reparației bastionului este inscripționată pe ultimul bloc de sub brâu, unde se află
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
iar în alt loc al bastionului turcii au făcut o mare breșă. O reparație de mare amploare a avut loc și după asediul austriac din 1692, deoarece latura nordică a Bastionului a fost grav avariată. Curtina dintre bastionul Aurit și Ciunt a fost construită în timpul primei domnii a lui Sigismund Báthory, în anii premergători anului 1584, an când ea era cu siguranță terminată, deși există păreri că latura sa estică, spre Bastionul Ciunt ar fi fost terminată în 1581. De asemenea
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
fost grav avariată. Curtina dintre bastionul Aurit și Ciunt a fost construită în timpul primei domnii a lui Sigismund Báthory, în anii premergători anului 1584, an când ea era cu siguranță terminată, deși există păreri că latura sa estică, spre Bastionul Ciunt ar fi fost terminată în 1581. De asemenea sunt semne în zid care argumentează construcția sa în etape. Modul de construcție diferit față de celelalte construcții contemporane din , dar și faptul că între sectoarele edificate acum pereții prezintă o cezură, reprezintă
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
Lopatnic, la sud-vest - Bogdănești, la vest comunele Tețcani și Balasinești. Suprafață totală este de 52.59 km, cu un perimetru de 38.90 km. La intrare pe teritoriul comunei, râul Lopatnic a săpat un defileu printr-un fost recif - „Defileul Ciuntului” - o componentă a ariei protejate Complexul geologico-paleontologic din bazinul râului Lopatnic. În perimetrul Corjeuților acestă arie se întinde pe o suprafață de 46 ha. Defileul se caracterizează prin maluri abrupte - cu stânci tăiate aproape vertical și blocuri masive de calcar
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]