21 matches
-
zidirea, Cerurile-și cheamă Pruncul Să salveze omenirea. Nori acoperă apusul, Răsăritul se aprinde, Numai vaierul și plânsul Fața lumii o cuprinde. Însoțită de erinii Se coboară iar Nemesis Slobozind din cer dihonii Printre fiii lui Adonis! Fâlfâiri de aripi ciunte, Îngeri decăzuți din drepturi Trec peste alaiuri frânte În vâltorile de cețuri. Tot înaltul și pământul Se cufundă-n întuneric, Într-o clipă tot cuvântul Amuțeste luciferic! Tânguiri tresar în noapte Căutând zori de lumină, Scrâșnetele sunt deșarte În pustiul
APOCALIPTIC II de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1461000251.html [Corola-blog/BlogPost/381932_a_383261]
-
stârnit invidii peste tot afară, ce te rod în suflet și îți dau fiori. Fiori mă cuprind și jalea mă-îngheață când pășesc sfielnic pe poteci de munte, care-s văduvite de orice verdeața și ridică-n ceruri niște brațe ciunte. Ciunte fi-le-ar mâinile care au tăiat bogăția noastră din strămoși rămasă, să nu avem mâine fluier la băiat și să n-avem fetei să-i cioplim o masă. Masă care-ncepe cu o rugăciune strânsă-n crucea mâinii
MAI ÎNGĂDUIE-NE, DOAMNE de DORA PASCU în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1476731986.html [Corola-blog/BlogPost/380932_a_382261]
-
invidii peste tot afară, ce te rod în suflet și îți dau fiori. Fiori mă cuprind și jalea mă-îngheață când pășesc sfielnic pe poteci de munte, care-s văduvite de orice verdeața și ridică-n ceruri niște brațe ciunte. Ciunte fi-le-ar mâinile care au tăiat bogăția noastră din strămoși rămasă, să nu avem mâine fluier la băiat și să n-avem fetei să-i cioplim o masă. Masă care-ncepe cu o rugăciune strânsă-n crucea mâinii azi
MAI ÎNGĂDUIE-NE, DOAMNE de DORA PASCU în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1476731986.html [Corola-blog/BlogPost/380932_a_382261]
-
este Iar frumusețea din alte zări înseamnă pericol de moarte. Scrutând zarea albastră mai trece ușor peste un munte Și-o sete cumplită-l cuprinde zărind luciul apei chemându-l. Avântul în jos e o joacă peste crestele atâta de ciunte Dar nu toate, mai rămase doar una pe pieptul lui falnic tăindu-l. Din rana-n durere cădeau stropi de sânge în ploaie Condorul zbura în neștire viața lui ducând-o-nspre moarte, In cuib perechea lui privește cum o pană aiurea
MOARTEA CONDORULUI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Moartea_condorului_florentina_craciun_1335626182.html [Corola-blog/BlogPost/354381_a_355710]
-
Nicolae Velimirovici) „Omul se poate înălța până la Dumnezeu prin dragoste și poate coborî până în tenebrele iadului, prin ură”. (Eugenia Indreica Damian) „Deschide-ți, suflete, fereastra larg/și lasă soarele să te pătrund/ E primăvară, mugurii se sparg/și-n ramuri ciunte verdele inundă.” (Demostene Andronescu) Harul ne redeșteaptă permanent conștiința păcatului. „Întreaga educație a omului depinde de felul în care funcționează conștiința păcatului. Numai omul care trăiește în fața lui Dumnezeu are adevărata măsură a sa, a lumii și a vieții” (Ioan
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1336158733.html [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > SE-APROPIE DE CERURI, IADUL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2006 din 28 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Cu viscerele smulse urlă Pădurea, sub topoare ciunte, Rămâne surd pleșuvul munte La bocetul de bronz din turlă. Cu lacrimi reci, de rouă, plânge Sub rumegușuri înecate. Din pantele despovărate, Doar disperarea se mai scurge. S-a răzlețit și vântu'n zare! Nu mai aude triluri, freamăt, Gerul
SE-APROPIE DE CERURI, IADUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1467123663.html [Corola-blog/BlogPost/378894_a_380223]
-
dezmetici cântând și adunând cioburile clepsidrei sfărâmate. Le dibui chiar și pe cele din cel mai ascuns cotlon. Toate, strânse într-o grămăjoară, au încăput într-un căuș de numai ”21 de grame”: bucăți de hârtie mototolită, fotografii rupte, mesaje ciunte, amintiri frânte, întâmplări. Una câte una, le-a cercetat: unele mătăsoase - altele aspre, unele viu colorate - altele incolore, unele dulci - altele amare... Le-a întors pe toate fețele și le-a grupat căutând înțelesuri: ”Mă urăște? Nu mă urăște! Mă
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_suciu_1438610553.html [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
versurile cântate de draga lui, de câte ori îi pândise urgia. Strângea în mâini, patimile suflecate de viață, de pe obrajii florilor, mugind insistente în jugul potopului ce le jertfise, haotic. Floricică de pe șes colea-n drum de codrul des, odihnește talpa-mi ciuntă și-mi alină vorba-mi multă... ... Îi veneau în minte doinele dragei lui. Împleti două coronițe de flori, și apoi începu să le contureze, umplându-le cu ceea ce mai rămăseseră din petalele mototolite de puhoi. -Întoarce-te tataie la casa dumitale
PANTOFI DIN ROUĂ AMARĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1466913588.html [Corola-blog/BlogPost/368549_a_369878]
-
abia este gustată, viața crudă ce ne-asudă când ne spintecă pe roată fără milă, ca în silă să ne-arunce dezgustată, viața care doar apare și deja e terminată, ca la urmă, când se curmă, să devină regretată, viața ciuntă, rea sau cruntă, este totuși minunată !!!... Anatol Covali Referință Bibliografică: Viața asta / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1990, Anul VI, 12 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
VIAŢA ASTA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1465752632.html [Corola-blog/BlogPost/370842_a_372171]
-
care scrijelesc pudismul trupului mut M-aș închis în zvâcnetul unui fulger Strivita de zgomotul pașilor grăbiți ai muritorilor Schingiuita de întrebările râsetelor care răsună în turle de biserici M-am ascuns în bătaia inimii unui clopot Pălmuita de vorbe ciunte, sterpe și năucitor de fățarnice M-am așezat în inima Tăcerii Acolo am ramas. CONTINUI SĂ SIMT, ÎN REST SUNT DOAR LUT Singurătatea e întâlnirea cu suflete ce nu cer decât să fie lăsate să zboare. Tăcerea e muzică din
VERSURI DE DUMINICĂ de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 by http://confluente.ro/Luminita_amarie_versuri_de_luminita_amarie_1369341760.html [Corola-blog/BlogPost/346132_a_347461]
-
împânzirea "vilelor" pe tot cuprinsul unei țări mici, cu populație în scădere alarmantă, prin îndemnuri la emigrare pornite de la cele mai înalte nivele politice. Construcțiile, scoase haotic din vetrele satelor și comunelor, fragmentează și mai mult terenurile parcelate prin reîmproprietăriri ciunte. Potențialul agricol scade, cresc focarele de multiplă poluare prin betoane, sticlă și lindab-uri care încălzesc atmosfera. Necontrolat și nesancționat de oficialități potrivit normelor, fenomenul amplifică stratificarea socială polarizată, individualismul și invidia ruinătoare. Nu întâmplător, sondajele indică adâncirea distanțelor dintre
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Gh. Coman, 1955, 1976. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman, Maxim-Alaiba 1980, p. 450-454; Coman 1980c, p. 224; Maxim-Alaiba 1981-1982, p. 81-97; Teodor, Maxim-Alaiba 1983, p. 464-469; Teodor 1997c, p. 96. b) Vatra satului (Ciunta): pe partea dreaptă a Pârâului Idricea, în apropierea grădinii Școlii, s-a descoperit un cuptor de copt și fragmente de vase caracteristice secolelor VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1955, 1976. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au aburit, atunci s-a arătat și Luceafărul de sară la casa lor și apoi stelele. Creciun zărește lumina de departe, Închipuindu-și c-au dat foc casei. Creciuneasa Își trimite pe rând fiicele la Maica Domnului În ocol; fata ciuntă se Întoarce cu mâini de aur, cea șchioapă se Întoarce cu piciorul la loc, iar cea oarbă, cu ochii. Creciun văzând stelele pe cer, luceafărul de miezul nopții, luceafărul de dimineață, apoi zorile de ziuă, ziua și pe urmă soarele
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
voi transcrie În Întregime: Azi iarna vrajbei noastre s-a schimbat, Prin soarele lui York, În toi de vară; Iar norii toți, ce casa ne-o striveau, Sunt Îngropați În sânu-adânc al mării. Purtăm pe frunți cununi de biruință; Din ciunte arme am făcut trofeu; Din aspre trâmbiți, vesele taifasuri; Din marș războinic, pași suavi de danț. Brăzdatul Marte chipul și-l descruntă, Și-acum, În loc să sperie vrăjmașii, Încălecat pe cai Împlătoșați, El dănțuie-n iatacuri de domnițe La mângâiosul cântec al
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
suprarealismul ŕ la Magritte, cu stranii colaje vizuale executate cu precizie impersonală, se amestecă, prin variația laturii formale, cu "imnele" de transfigurată elevație ale lui Hölderlin. Sufletul este un palimpsest: "Șterg scrisul proaspăt și deodată iese / Alt scris, cu slove ciunte, neînțelese". Ce impact afectiv are ideea, cînd ne gîndim la copilul precoce, deja evocat, care învățase mai multe alfabete (elin, gotic, chirilic, latin și chiar arab) dintr-o curiozitate pur estetică, "pentru a le dibui tîlcul"! Dacă pe G. Călinescu
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
ascunde în permanență mîna dreaptă. Și astfel noi îi percepem corpul ca „însemnat”, corp de monstru ce-l evocă pe Richard III ce, invalid, vrea să-și ia revanșa contra corpurilor sănătoase. Ceea ce mă fascinează e acest Iago cu mîna ciuntă, uscată, ofilită, mîna ce povestește istoria secretă a unui om căruia împlinirea lui Otello îi repugnă. Barthes spunea că în unele opere, dincolo de interesul pe care-l suscită ansamblul, spectatorul poate fi atras de un detaliu în care el se
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
zgrunțuros al acelor insule - lipea tâmpla și sânii de țărână și ridica într-o dulce lordoză crupa, în mijlocul căreia îi scânteia rodia ca o nestemată. De ce avea însă acele cruste supurînde chiar între omoplați? Toate acele popoare erau bolnave și ciunte. Fiecare purta alt stigmat, sute de mii de boli își iveau sechelele sub noi, patetic dar și fascinant. Căci bărbatul acela tânăr, cu fața de grec atât de-ntoarsă-n sus încît tendoanele gâtului îi striveau mărul lui Adam, și-ar fi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
evreilor din Dorohoi și m-am pus să citesc ce scria pe învechita piatră a mormântului. „M-am înecat într-un beci de prin târgurile noastre. S-au așezat peste mine atâtea beciuri goale și atâtea gunoaie și crime și ciunte femei și bărbați și copii și sânge și flori ale celor ce plâng și ceară topită și muc și fitiluri și numere goale și haine vândute și case căzute și că peste dândul s-a stins tot ce-a fost
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92920]
-
vezi de treabă. 72 {EminescuOpVI 73} {EminescuOpVI 74} {EminescuOpVI 75} Deci Miron o ia de mână Ș-o arată pe la oaspeți, Cu-a ei ochi numai lumină, Cu obrajii fragii proaspeți. Ș-au pornit frumoasă nuntă De sărea până și ciunta Și ologi-și făceau grabă Și moșneag juca mărunta Curtenind pe lângă babă. Dar deși ferice încă, Totuși el în pieptul lui O dorință are - adâncă, Neștiută decât lui, Dorul după ce-i mai mare N-astă lume trecătoare, După ce-i desăvârșit
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mitologic într-un spectacol cvasioniric mustind de sensuri metași trans-. Poezia din Apaosuri e plină, practic, de miracole mai mici sau mai mari: sora naște un "heruvim nerăbdător ale cărui aripi s-au uscat imediat/ făcându-se brațe cu pene ciunte pe care le mișca-n sus și-n jos", din cer cad "ca niște fulgi/ părinți înviați, buchete de flori, case de turtă dulce/ și o pace ca de basm încuiat undeva/ și lăsat să se rescrie când este uitat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
au aburit", atunci s-a arătat și "Luceafărul de sară la casa lor și apoi stelele". Creciun zărește lumina de departe, închipuindu-și c-au dat foc casei. Creciuneasa își trimite pe rând fiicele la Maica Domnului în ocol; fata ciuntă se întoarce cu mâini de aur, cea șchioapă se întoarce cu piciorul la loc, iar cea oarbă, cu ochii. Creciun văzând stelele pe cer, luceafărul de miezul nopții, luceafărul de dimineață, apoi zorile de ziuă, ziua și pe urmă soarele
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]