1,607 matches
-
înțelege. Mama, care lăsa și ea treaba pentru a oficia primirea de oaspeți, se ridica apoi frumușel de la masă și trecea în cealaltă cameră, lăsând ușa larg deschisă pentru a putea auzi. Dar nu rămâi și d-ta cu noi, coană Iliană? întreba nenea Necea de fiecare dată. ─Nu-uuu! Eu am treabă. Îmi e de-ajuns s-ascult și ...să înțeleg! - încheia ea cu o pauză scurtișoară, care-i dădea lui nenea Necea de înțeles că nu-i loc de a
CINE N-ARE CARTE, N-ARE PARTE! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/Cine_n_are_carte_n_are_parte_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1337264391.html [Corola-blog/BlogPost/358417_a_359746]
-
cu ei. Pur și simplu i se opreau mâinile și trebuia să prindă și ea momentul de a intra în vorbă: Dar voi nu aveți altceva mai bun de făcut, decât să-mi opriți copilul din „citit”? ─Doamne-Mare: Ai dreptate coană Iliană! Citește Săndele... Și iartă-mă că te-am întrerupt... Nu face nimica, nenea Necea! Mai vorbim, ...mai citim și, ...trece vremea. A-cu-și-ca ne cheamă mama la masă! Așa și era, căci mie îmi și rupsese nasul mirosul de mâncare
CINE N-ARE CARTE, N-ARE PARTE! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/Cine_n_are_carte_n_are_parte_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1337264391.html [Corola-blog/BlogPost/358417_a_359746]
-
care tocmai o primise de la colegul lui. A scuturat-o de câteva ori, privind cu interes mărgelele care se ridicau deasupra. Duse la gură sticla și trase o dușcă, două, trei ... - Bun rachiu; prună curată, a-ntâia! - Păi, n-are coana primăriță marfă bună? - Are, dacă ea n-o avea, atunci cine să mai aibă? E femeie de treabă. - Si cine zici că a putrezit aici, la fundul gropii? - Cum, măi, Ioane, n-ai priceput că aici a fost îngropat fostul
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
rămășițe ale celui putrezit de atâta amar de vreme într-un colț al gropii și au supt ultimele picături din sticlă. Treaba era gata și vor încasa și restul de bani, câte-o găină și ce se va mai îndura coana primăriță să le mai dea de pomană. La un moment dat Ion se împiedică de țeasta dezgropatului și o împinge cu piciorul la locul ei din colț. - Stai cumințel acolo, unde te pun eu. Te dai de-a dura? Ei
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
Petrescu și d-na Irina, gândi el! Se ridică ușor din pat, având grijă să nu o trezească pe Maria, care adormise întinsă pe burtă, cu fațe spre el, zâmbind ca un copil mic căruia, cum s-ar fi exprimat,, Coana Preoteasă”, îi face Maica Domnului jucării, se duse în sufragerie și dădu un telefon. Îi răspunse, neașteptat de repede, d-na Petrescu, care, fără să aștepte vreo întrebare, sau vreo justificare,sau să asculte măcar o explicație, spuse pe un
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1487439348.html [Corola-blog/BlogPost/377351_a_378680]
-
Și o îmbrățișă ca o adevărată mamă , sărutând-o duios pe frunte. Maria simți acea îmbrățișare cu toată ființa ei și se gândi cât de norocoasă a fost să ajungă la această familie! Zâmbi, imaginându-și ce ar fi zis coana Preoteasă: ,, a fost vrerea lui Dumnezeu”! Și poate că așa a fost. Se gândi să-și ia ,,la revedere ” și să plece, dar se opri și spuse, ușor jenată: -Știți, vreau să vă rog ceva. Despre cele petrecute.....nu aș
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1487439348.html [Corola-blog/BlogPost/377351_a_378680]
-
dâră adâncă, un „șanț“ . De la arâg, arig, arrug - la rigola nu e departe: o simplă afereză cf. araki-raki „rachiu“. Tot în legătură cu „a săpa, a scobi“ și deci cu canalul era văzută fata la iranieni kanya sau femeia: kona la suedezi, coană al nostru, kuna „femeie“ în tupi guarani (America de Sud), kin în armeană, în udmurtă ken „noră“ etc., femeia fiind văzută ca o brazdă (loc arat) în toate vechile mitologii. Ar fi multe de scris despre magh. arok - se vede legătura cu
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
tutelară - într-un simplu și curat ospiciu domnule șef al zbierândelor liniști tartare - se vede că ți-ai amenajat - în dos supozitoare - și acum simți acut nevoia de Gardian și de Mare - iar el - sumbru Gardianul Memoria (Valurilor) - este tocmai „coana” Istoria... Istoria asta - pe care ai drăgostit-o ca Prostul - iar ea și-a făcut de cap cu toți felcerii de noapte - cu toți camionagiii de seară - cu toți boschetarii din luna amară: da - numai așa a dat de unul
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1464129585.html [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
barosani cu viloaie, care-i luau fața cu mașinile lor bengoase, de care nu mai avea loc. Iar el, care alerga până noaptea târziu, nu se alesese decât cu votculița, cu planetare obosite, cauciucurile uzate și cu eterna promisiune a coanei Firuța: lasă, băiatu’, că dai tu un tun și ieșim noi în față! Aiurea! Care tun, când concurența l-a dibuit și l-a clămpănit cu fălcile ei puternice? Prin septembrie, când aștepta pe arab să vină de la un depozit
FRAGMENT 1 DIN NUVELA TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415209830.html [Corola-blog/BlogPost/384090_a_385419]
-
poți da un separeu? - Pentru excelența voastră... cum să nu, că doar n-o să stați lângă cheflii ăștia, care au noroc de așa pomană... - Ia uite!... se auzi un glas pițigăiat, păi nu suntem „LA CIOARA CHIOARĂ”?!... - Covrig, pentru tine... coana Marița o să-ți dea de-o să ți se usuce gâtul: „Azi pe bani, mâine pe gratis” îl tachină Drăgoi Pumnu din ușa localului. Didina nu mai prididea să-i servească pe acești petrecăreți care, necomandând pe banii lor, se întreceau
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
se usuce gâtul: „Azi pe bani, mâine pe gratis” îl tachină Drăgoi Pumnu din ușa localului. Didina nu mai prididea să-i servească pe acești petrecăreți care, necomandând pe banii lor, se întreceau în a-cerca să ceară din băuturile coanei Marița (la care nu le dădea nasul... nici să le guste), dar nu se văită că era asaltată din toate părțile, când auzi pe Madam Mmai că o strigă. - Didinica, vino și-l condu pe bunul nostru boier la etaj
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
a uitat de „catastifele blestemate” și nu-l mai sâcâie cu întrebări incomode, dar nu putea să nu profite de slăbiciunea stăpânului care se dădea în vânt după Didinica. Într-o jumătate de oră, Didina urmată de două fetișcane, vecinele coanei Floreasca, au ajutat-o să aducă gostările: țuica, lichiorul și vișinata (băuturi pregătite de Costică barmanul, mare specialist care lucrase câțiva ani la restaurantul Capșa din București), murături, pâine proaspătă făcută la cuptor, pui fripți la grătar, mușchiuleț de porc
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
fiecăruia un „pusi” discret, pe care-l aștepta înapoiat de urgență; de cele mai dese ori i se sărutau mâinile, că-i oprea oftând: „Da’ potoliți-vă, pupăcioșii mamei!... Vreți să mă albiți?” - Să te țină Dumnezeu în brațele mele, coană Marița!... o salută cu respect venerabilul „maior” Petre Bușoiu și lundu-i mâna stîngă i-o sărută cu tandrețe. - Maiorule, maiorule... săruți ca-n tinerețe... Cum de n-ai uita bunele obiceiuri? - Cum să uit, dragostea mea... de care n-am
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
dormitor care era friguros, întreținea igrasie, iar mucegaiul îmbibată cu mirosul de petrosin, pe care-l simțeam cum îmi sfredelea plămânii, l-am uitat. De-acum aveam anticamera mea lângă „șefu”, îmi pusese Dumnezeu mâna în cap. Domnilor, nu degeaba coana Mărița și-a botezat cârciuma „LA CIOARA CHIOARĂ” căci îi face Dumnezeu cuib, tot așa s-a întâmplat și cu mine. Colonelul a fost chemat de urgență la marea unitate din Dealu Spirii - București, pentru zece zile, fiindcă am aflat
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
te îmbrâncești cu ceilalți, să te bușești, să țipi când ești lovit.... Am avut norocul (sau ghinionul?) că nici părintele Băluță nu era în curtea bisericii să ne miluiască dumnealui cu vreun sfânt de strujan. Plecată cu treburi era și coana moașă (soția domnului Arsu), așa că... trai pe plai! Nici pe șosea nu se vedea picior de gospodar, prașila fiind în toi. Numai condiții prielnice pentru tărbacă în aer liber. Adică, erau îndeplinite condițiile de realizare a visului oricărui copil să
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
spălatul veselei și aranjatul salonului după ce se mătura, revenea lui Drăgănel Ilie (zis Pumnu) și un băiat de prăvălie, nepot de-al patroanei, Costel Florescu. Ca să nu pierdem timpul cu ce mai vorbiră și cât mai băură, cum îi distră coana Floreasca... de rămaseră ca la bâlciul de Sântu Ilie (care avea loc la cotul Oltețului, satul Otetelișu)cu ochii cât cepele și gura căscată (când priveau circarii și „femeia pește” cântăreață). Micul taraf se așezase în hol și, fiind urechiști
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_v_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1359792446.html [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
bâlciul de Sântu Ilie (care avea loc la cotul Oltețului, satul Otetelișu)cu ochii cât cepele și gura căscată (când priveau circarii și „femeia pește” cântăreață). Micul taraf se așezase în hol și, fiind urechiști buni, prindeau din zbor comenzile coanei marița Floreasca, care delectă cu glume, le cântă romanțe langurioase, fiind acompaniată și susținută vocal de violonistul Gheorghe Triculescu. La final,ca să fie tacâmul complet, Mami dansă cu maiorul „prăfuit” un tangou și un boston. Când îl roti cu o
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_v_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1359792446.html [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
cinstise boierul pe sătenii din cârciumă, dar mulți veniți, după aceea, ca la semnal, de nu mai încăpeau în salon, că se dusese vestea din om în om: „Azi în crâșmă-i mare zaiafet, conașu Pandelică plătește chefu’ la bufet”. - Coană Marița, primește din partea noastră toată dragostea, îi spuse Pandele, care-i sărută mâna, iar dumneai, strângându-l la piept, îl ștampilă pe frunte și pe ambii obraji, zicându-i confidențial, fiindcă dumneaei avea prea multă experiență să nu-i ghicească
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_v_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1359792446.html [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
nenorocit ce este! Să-i fie mormântu’... - Termină cu blestemele! Scuză-mă, dar nu suntem la ușa cortului aici, e clar? - Da, iertare doamna avocată. Îl chema Mișu, dar nu mai știu cum. Nu-mi vine acum în minte... Băiatul coanei Liliana, unde am făcut eu curat. Mișu-l chema, că tot cartieru-i zicea așa... - Numai puțin, te rog, a întrerupt-o Ramona, în timp ce scotocea prin sertarele biroului. A răsfoit o agendă și, nemulțumită, a trecut cu mișcări repezi la filele prinse
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_capii_5_marian_malciu_1327334794.html [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
avea o sală de așteptare murdară și plină de mârlani ce duhneau a usturoi și sudoare, ca era august și o zi caldă fiind și pe la amiază. Nea Gheorghe a înlemnit și a strigat cât îl ținea bojogii: „Să trăiți coane Iorgule!”, țața Dumitra era să leșine de emoție, și eu am rămas cu gura căscată, cu ochii la secretară care era frumoasă și foarte tânără și-și făcea mereu vânt cu un evantai din pene de struț. Conu Iorgu era
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
mustață. - Ce are prostovanul ăsta de argat al dumitale, de se hlizește ca un prost? zise conu Iorgu cu ciudă scoțând o batistă cât un prosop de dat popii la parastas cu care și-a șters ceafa și apoi fălcile. - Coane Iorgule, aveți dreptate e cam sărac cu duhul,dar e băiatu’ soru-mi și-l ținem pe lângă noi, da face numai boacăne. Conu Iorgu iarași a spus ceva bimbiricei lui, bolovănind și mai rău ochiul sănătos la mine. Ea se pare
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
pur românești, cum ar fi:” Lăptăria lui Enache “, “ La gogoașa înfuriată“, “ La carul cu bere”,”La cățeaua leșinată “, “ La botul calului”, etc. Preluarea de englezisme și folosirea lor, în exlusivitate , pentru denumirea unor firme comerciale, în spirit cosmopolit-mimetic , în genul Coanei Chirița lui Caragiale, care din “furculiță “ făcea “ furculision “. E cazul, de exemplu, al preluării prin traduceri”fonetice” și mimetic-grafice- ridicole și greșite- și nu semantice a recentelor achiziții de vocabular: din englezescul location au făcut, de-a dreptul “locație “ , în loc de
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
de la DNA: „Poți pune cătușe Elenei Udrea, dar nu poți pune cătușe Adevărului!” Când mașina a ajuns la Arestul Poliției, cătușele erau puse Adevărului! Blonda vopsită, sigur, nu le mai avea. C-așa-i Pristanda! Independent sau intendent!? La ordin, coane ... * Toate bune!?! Ai nevoie de o informație? Mică, mică? O rezolvăm împreună. Trimite mai departe! Mulțumiri! Să se vadă! Ne-am eliberat de frică! ------------------------------------------------- Sergiu GĂBUREC http://blogulluigabu.blogspot.ro http://www.facebook.com/sergiu.gabureac.3 București sâmbătă, 14
TABLETA DE WEEKEND (100+2): BILUŢELE SUS ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1423906230.html [Corola-blog/BlogPost/341644_a_342973]
-
că au fost răsfățați ca niște adevărate odrasle regești. S-a copt în cuptorul bunicii cea mai bună pâine pe care o mâncaseră ei vreodată și cea mai bună plăcinte. Au mâncat cele mai bune supe și tocănițe făcute de coana preoteasă și au primit nenumărate borcane de dulcețuri, compoturi, de zacuscă și multe alte bunătăți de la vecine și cumetre, bunătăți pe care urma să le ia cu ei, acasă.Pe lângă cele pregătite de bunica. Ioana și George la rândul lor
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP III de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1488521827.html [Corola-blog/BlogPost/378025_a_379354]
-
lor încă le mai respectă; rămân rezervate și astăzi și pe veci, conform principiului ordinii tipice germane. Cine știe, poate încă mai sunt toți prezenți, doar noi nu-i putem vedea... Ne așezăm în a doua bancă, în spatele locului rezervat coanei preotese, gol și el pentru totdeauna, și ne-nvelim cum putem în năframele negre, rămase de izbeliște de pe urma țărăncilor săsoiace plecate din țară la începutul anilor nouăzeci. Accesorii specifice zilelor de duminică, parte componentă a portului local, broboadele abandonate în
RĂMAS BUN LA ROŞIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1487982206.html [Corola-blog/BlogPost/375302_a_376631]