263 matches
-
pesemne a aflat că tata i-o dă sub coadă vecinii, că soțul ei a plecat la muncă în Irak și oricum, dacă apucă ăla să se mai întoarcă, n-o să mai fie bun de nicio brânză... telefon, iphone, tablete, cocoane blonde și cochete, puștoaice în călduri, babe pe scânduri... câini îmbârligați, dar n-ai voie să-i deranjezi că știi... protecția animalelor, ce huidui, băi, animalule! înjurături alese, să i-o trag lu mă-ta, că sor-ta suge bine
NE-AM DUS SULII, DE ZESTRE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 by http://confluente.ro/Ne_am_dus_sulii_de_zestre_george_safir_1367464260.html [Corola-blog/BlogPost/348025_a_349354]
-
ce, fa! Toate au noroc să se mărite la oraș, să umble fără basma și cu rochii fără mâneci!”, la care cealaltă îi răspundea, “De, fa, dacă așa îi moda la oraș, ce vrei să rămână țărancă? S-a făcut cocoană!“ În București stăteam pe o stradă la două stații de podul Constanța, care începea în șoseaua Chitilei și se termina în celălalt capăt, la calea ferată. Era așa de frumoasă strada noastră că, în mintea mea, ăsta era tot Bucureștiul
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
invitat prof. restaurator Stelian Onica) Ora 12.00, 15.00, 18.00- tur ghidat exteriorul Castelului Ora 12.00, 15.00, 17.00- atelier creativ pentru copii Ora 13.00- prânz Ora 14.00, 16.00 - teatru în aer liber Cocoane, mofturi, moftangii după I.L.Caragiale (prezintă trupa Școlii de Teatru ProfessArt Iași), partea I și a II-a Ora 15.00 - atelier de improvizație teatrală (cu actrița Luiza Cupceac de la Școala de Teatru ProfessArt Iași) Ora 19.00 - dineu festiv
CASTELUL MICLĂUŞENI VĂ INVITĂ ÎNTR-O „CĂLĂTORIE LA 1900” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1407995450.html [Corola-blog/BlogPost/372185_a_373514]
-
Ștefania Mihăilescu) Ziua a II-a, Duminică, 7 septembrie Ora 11.00, 16.00- tur ghidat exteriorul Castelului Ora 12.00, 16.00- atelier creativ pentru copii Ora 13.00- prânz Ora 14.00, 17.00 - teatru în aer liber Cocoane, mofturi, moftangii după I.L.Caragiale (prezintă trupa Școlii de Teatru ProfessArt Iași), partea I și a II-a Ora 14.30 - parada costumelor de epocă Ora 15.00 - parada cailor Ora 17.30 - Închiderea evenimentului În intervalul orar 10.30
CASTELUL MICLĂUŞENI VĂ INVITĂ ÎNTR-O „CĂLĂTORIE LA 1900” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1407995450.html [Corola-blog/BlogPost/372185_a_373514]
-
întinsă și arsă de soare. Unul în brațele altuia, zăboviră mult la poartă, parcă uitând unde sunt. Petrică rămase surprins când pe lângă ei trecu ieșind din curte o tânără și frumoasă țigancă de căldărari, care îi spuse mamă-sii: „Săru-mâna, cocoană!” - Brândușo! Să treci zilele aste pe la mine, să-ți mai spun câte ceva. * Când Petrică intră în bătătura casei părintești din Valea Mare, unde nu mai trecuse mai nimeni de multă vreme, avu marea surpriză s-o găsească pe mumă-sa
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496147798.html [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
a noastră cucoana avea un nas impresionant și ceva riduri, însă asta nu are aboslut nicio legătură cu povestea noastră. Cucoana, ca toate cucoanele - matură, echilibrată, rezonabil de rațională. Într-o zi, pe când își făcea lista de cumpărături a săptămânii, cocoana - sătula de stat în casa într-o o zi cenușie și ploioasa, lua o decizie pe care avea să o regrete amarnic. Se caută prin poșetă, observă că deține fondurile necesare, stinse luminile, încuie ușile și pleca la mall. Cucoana
Poveştile pe care le voi primi cadou by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20903_a_22228]
-
unde ne-a primit cu mult fast tipul care-l invitase pe Marcel și care pare-mi-se era primarul Abrudului. Un tip rotofei, ca un polobocel plin cu varză murată. Masa era deja aranjată și la o masa stătea cocoana lui, care arăta și ea ca un butoiaș cu castraveciori. I-am lins respectoși cazmaua, o labă grăsuță cu degete scurte și unghii patrate. Apoi ne-a prezentat la cele doua fete ale lor, cred ca erau gemene că semănau
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_am_fost_la_bal_la_abru_ovidiu_creanga_1329231228.html [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
cu castraveciori. I-am lins respectoși cazmaua, o labă grăsuță cu degete scurte și unghii patrate. Apoi ne-a prezentat la cele doua fete ale lor, cred ca erau gemene că semănau ca doua picături de zeamă de varză acră. Cocoana și progeniturile nu s-au mai sculat de pe scaune ci ne-au întins grațios niște mânuțe dolofane, care după cum am mai spus, le-am pupat cu zgomot... doar era în joc haleala care se vedea că era din belșug pe
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_am_fost_la_bal_la_abru_ovidiu_creanga_1329231228.html [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
i se adresează Colae a lu’ Mă- nucu. - Ei, și? Să fie ea cuminte pe măsura lui Augustin! El e un om respectuos și muncitor. Îi adu-ce de toate; nu-i lipsește nimic nici ei, nici părinților. A făcut-o cocoană. De-aia umblă ea așa fudulă. - Fă, aici ai dreptate. - Păi, vedeți ! Timpul a trecut și, când micuțul Ninel nu împlinise nici doi ani, Sofica i-a adus un frățior la fel de drăgălaș, dar mai isteț și neastâmpărat. Eee, altă bucurie
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1417632503.html [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
promisesem și eu că vă trimit prin Păsărică ceva parale, niște zahăr și alimente. Că zicea Păsărică să vină acasă să vadă ce face cu pământul ăla, îl mai ia sau nu-l mai ia că i-a dat vorbă cocoana Câmpineanca să vină că mai lasă din preț. Era zi întâi, leafa cam acu venea...și cum stam eu așa și mă gândeam, mă pomenesc cu unu Praporică din Dudești: ,,Să trăiți dom’ sergent!”, ,,Să trăiești Praporică!”, zic eu și
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1433226091.html [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
norocul în fața omului,mă guduram eu pe lângă valiză, și mă gândeam ca prostul ce să fac eu cu atâta bănet. Prima dată mi-a venit în minte să iau casa lui Traian Pisică, casă mare cu șase camere, apoi pădurea cocoanei Câmpineanca și cu pământul...o sută, două sute de hectare, nu mai conta câte...De acum voi fi și eu cineva acolo în sat, nu voi mai fi Ionel al lui Duran, voi fi domnu’Ionel, voi sta și eu la
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1433226091.html [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
pe ultima silabă cu fac, de regulă, francezii. Dar adevărata problemă era posibilitatea de înțelegere conversațională. Conița Margueritte nu știa românește. De fapt nici coana Chirița, care vorbea numai dialectul băcăuan, care nu prea sună românește. Așadar cele 2 simandicoase cocoane se „înțelegeau” perfect. Când coana Chirița și-a exprimat numele, Popescu, la prezentare, conița Margueritte exclamă surâzând „deci cu o”. Intr-adevăr sintagma -escu- se citește în franceză -escü-. Pentru a fi corect citită trebuie scrisă -escou-. Expresia coniței Margrritte
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399562281.html [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
iată!...Ieri, în Țiglina patru, pe strada Frunzei, întâlnesc o doamnă cu cățel. Se oprește o clipă în dreptul meu și-mi trântește pe bombeuri o flegmă de damă “bine”, de s-au speriat toate ciorile-n zbor spre “Charlie Hebdo”. Cocoana m-a flegmuit fiindcă am întrebat-o de ce-și golește javra-n spațiul verde și de ce-și flutură și-și scutură mătreața/prostirile nopții...din balcon. Vedeți în ce hal s-a ajuns cu “face fiecare ce vrea
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) by http://balabanesti.net/2015/02/01/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-vi-x/ [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
accentuează ideea de cruzime și de înverșunare: „strigă crunt”, „poruncește strașnic.” D. Lefter ajunge la o stare de surescitare nervoasă foarte mare și simte nevoia de defulare prin gesturile cu care sparge farfuriile și prin limbaj: „Așa sunt eu galant, cocoană! când am chef, sparg; sparg, cocoană, când am chef, farfurii de câte zece mii de franci una! sparg, mă-nțelegi, sparg al dracului!” La nivel sintactic se constată prezența a șapte propoziții dintre care șase sunt exclamative, cinci principale și numai
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
înverșunare: „strigă crunt”, „poruncește strașnic.” D. Lefter ajunge la o stare de surescitare nervoasă foarte mare și simte nevoia de defulare prin gesturile cu care sparge farfuriile și prin limbaj: „Așa sunt eu galant, cocoană! când am chef, sparg; sparg, cocoană, când am chef, farfurii de câte zece mii de franci una! sparg, mă-nțelegi, sparg al dracului!” La nivel sintactic se constată prezența a șapte propoziții dintre care șase sunt exclamative, cinci principale și numai două subordonate temporale, de fapt, e
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
repetiției verbului „sparg” și al temporalei „când am chef” dispuse după o topică destul de ingenioasă. Temporala „când am chef” este situată înaintea regentei „sparg”, propoziția următoare începe tot cu verbul „sparg” urmat de aceeași subordonată temporală intercalată în regentă: „sparg, cocoană, /când am chef, /farfurii de câte zece mii de franci una/”, iar ultimele două propoziții încep cu verbul „sparg”. În ultima propoziție el este urmat de expresia populară cu nuanță superlativă „al dracului”, dovadă a apartenenței personajului la un mediu social
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
mă-nțelegi”, care mai apare și cu altă ocazie în vorbirea personajului, are valoare de tic verbal, folosit totuși din dorința de convingere și de intimidare a interlocutorului. Din exprimarea d-lui Lefter nu lipsesc autoironia „Așa sunt eu galant, cocoană” și batjocura și ironia la adresa soției sale prezente în falsa apreciere accentuată de rânjetul sardonic „Bravo! bun gust ai! zice rânjind sardonic.” și în apelativele nenorocito și cocoană folosit fiecare de câte două ori: „Cui? cui ai dat-o, nenorocito
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Din exprimarea d-lui Lefter nu lipsesc autoironia „Așa sunt eu galant, cocoană” și batjocura și ironia la adresa soției sale prezente în falsa apreciere accentuată de rânjetul sardonic „Bravo! bun gust ai! zice rânjind sardonic.” și în apelativele nenorocito și cocoană folosit fiecare de câte două ori: „Cui? cui ai dat-o, nenorocito!”, „Destul, nenorocito”, „Așa sunt eu, galant, cocoană!”, „sparg, cocoană”. Cuvântul nenorocito pare a fi întrebuințat cu ambele accepțiuni „Persoană lipsită de noroc, nefericită” și „Persoană ticăloasă, de nimic
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
sale prezente în falsa apreciere accentuată de rânjetul sardonic „Bravo! bun gust ai! zice rânjind sardonic.” și în apelativele nenorocito și cocoană folosit fiecare de câte două ori: „Cui? cui ai dat-o, nenorocito!”, „Destul, nenorocito”, „Așa sunt eu, galant, cocoană!”, „sparg, cocoană”. Cuvântul nenorocito pare a fi întrebuințat cu ambele accepțiuni „Persoană lipsită de noroc, nefericită” și „Persoană ticăloasă, de nimic”, iar cocoană, variantă a lui cucoană, este un grecism care în vremea lui Caragiale își pierduse deja conotația inițială
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
în falsa apreciere accentuată de rânjetul sardonic „Bravo! bun gust ai! zice rânjind sardonic.” și în apelativele nenorocito și cocoană folosit fiecare de câte două ori: „Cui? cui ai dat-o, nenorocito!”, „Destul, nenorocito”, „Așa sunt eu, galant, cocoană!”, „sparg, cocoană”. Cuvântul nenorocito pare a fi întrebuințat cu ambele accepțiuni „Persoană lipsită de noroc, nefericită” și „Persoană ticăloasă, de nimic”, iar cocoană, variantă a lui cucoană, este un grecism care în vremea lui Caragiale își pierduse deja conotația inițială pozitivă de
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
fiecare de câte două ori: „Cui? cui ai dat-o, nenorocito!”, „Destul, nenorocito”, „Așa sunt eu, galant, cocoană!”, „sparg, cocoană”. Cuvântul nenorocito pare a fi întrebuințat cu ambele accepțiuni „Persoană lipsită de noroc, nefericită” și „Persoană ticăloasă, de nimic”, iar cocoană, variantă a lui cucoană, este un grecism care în vremea lui Caragiale își pierduse deja conotația inițială pozitivă de a exprima reverența față de o persoană de sex feminin. Vorbele și comportamentul d-lui Lefter au un efect distrugător asupra interlocutorului
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
ale uscăciunii și nerodirii proprii. În consecință, e mîncată de balauri laolaltă cu mamă-sa, altă “hoașcă” din șiragul de babe absolute și negerminative ale lui Creangă. Așadar, la Creangă femeile sînt caracterizate în funcție de fertilitate și erotism (nu intră aici “cocoanele” și sfintele, zînele, precum Sfînta Duminică, care trebuie tratate separat). Pe de o parte, avem femeile rodnice și de aceea slăvite, precum fata moșului, capra (din Capra cu trei iezi), iapa (din Făt frumos Fiul Iepei), Smaranda însăși, pe de
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Babe_sterpaciuni_si_fete_roditoare_i_maria_parpauta_1326812573.html [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
aceste colinduri de la poartă difereau în funcție de starea familiei respective. Dacă era de neam ales și bogată se cânta: Sub umbriță de portiță Sub umbriță de portiță Dormoș, dormoș mari boieri, Frumos mai dorm mari boierii, Dormoș, dormoș mari boieri, Cu cocoane lângă ei Dormoș, dormoș mari boieri, Cu pistoale la picioare, Dormoș, dormoș mari boieri, Și cu-n stol de porumbei, Dormoș, dormoș mari boieri, Porumbeii ghioroiară, Dormoș, dormoș mari boieri, Boierii nu se deșteptară Dormoș, dormoș mari boieri, Ghioroiară a
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
promisesem și eu că vă trimit prin Păsărică ceva parale, niște zahăr și alimente. Că zicea Păsărică să vină acasă să vadă ce face cu pământul ăla, îl mai ia sau nu-l mai ia că i-a dat vorbă cocoana Câmpineanca să vină că mai lasă din preț. Era zi întâi, leafa cam acu venea...și cum stam eu așa și mă gândeam, mă pomenesc cu unu Praporică din Dudești: ,,Să trăiți dom’ sergent!”, ,,Să trăiești Praporică!”, zic eu și
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Valiza_cu_bani_ion_ionescu_bucovu_1340947956.html [Corola-blog/BlogPost/358361_a_359690]
-
norocul în fața omului,mă guduram eu pe lângă valiză, și mă gândeam ca prostul ce să fac eu cu atâta bănet. Prima dată mi-a venit în minte să iau casa lui Traian Pisică, casă mare cu șase camere, apoi pădurea cocoanei Câmpineanca și cu pământul...o sută, două sute de hectare, nu mai conta câte...De acum voi fi și eu cineva acolo în sat, nu voi mai fi Ionel al lui Duran, voi fi domnu’Ionel, voi sta și eu la
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Valiza_cu_bani_ion_ionescu_bucovu_1340947956.html [Corola-blog/BlogPost/358361_a_359690]