20 matches
-
retrăiește viața de copil abuzat, o fetiță care este supusă unui viol, săvârșit asupra ei de un adolescent, în casa părinților unde era fată în casă, o mică servitoare, făcând curățenie. Violeta știe să-și învingă pornirile de ură față de „coconașul” care, cu un comportament animalic, susținut și de poziția sa socială, o violează. De fapt violul propriu-zis nu se consumă dat fiind faptul că adolescentul este în stare de ebrietate. Fetița respectivă suferind mai mult din cauza loviturilor psihice, mai puternice
CRONICĂ LA ROMANUL URME DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica_la_romanul_urme_de_dragoste.html [Corola-blog/BlogPost/364588_a_365917]
-
adevăr urmașul biologic al prințului. Autoarea sugerează subtil că degenerarea actualului prinț Maxențiu s-ar datora moștenirii unei boli venerice de la propria sa mamă. Atunci când apare pentru prima oară în acest roman, Lică Trubadurul îl vede ca pe „un biet coconaș galben ca de ceară, cu gene roșii și cu ochii pătați”. Autoarea își pierde totuși obiectivitatea în anumite momente, atunci când își etichetează personajele caracterizate printr-o trăsătură principală: "„buna Lina”" sau "„proasta de Sia”". Din toată fauna de personaje ale
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
ca domnul Ibrăileanu El Ha! ha! Eu Ha! ha! Amândoi (la braț) Tralalalala. Sergentul Vă rog nu dați cu bastonu-n geam! Eu Scoate-ți ochii! Philippide Ai să mori! Eu Uite ciori! (Vezi Adrian Maniu) Grischa „Ați lovit la cap coconaș, mai bine mergem acasă!” Eu Deshamă calul și pune-l pe scăunaș. Philippide Hai acasă! Eu Hai! Conversația urmează în trăsură, pe strada Carol. Philippide Haida-ha! Haida-ha! Eu Haida-ha! haida-ha! Grischa (Ofensat) Hăiiiiiiiiiiiii (întorcând capul) E lunecuș! Eu (pipăindu-mi
O epistolă necunoscută a lui Păstorel Teodoreanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2412_a_3737]
-
vânători și neatârnat ca frunza purtată de vânturi; l-am înăbușit cu binefacerile libertății, încît astăzi îi vine să strige: "Dă-mi, Doamne, o stăpânire aspră și dreaptă, ca să mă scape [de] cei ce mă iubesc în gura mare! " Atunci când coconașii, unii flămânzi și alții îmbuibați, au venit cu "libertatea" și cu "fasoanele" de prin țările străine și au început să îmbete lumea cu vorbe frumoase, erau atunci oameni cu greutate și cu pricepere, care cunoșteau țara, obiceiurile și nevoile ei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a agita împotriva convenției consulare cu Germania. Cuvântări jignitoare la adresa mea, cum că aș vrea să dau România în mâinile Germaniei și alte lucruri fără sens. După-amiaza căpitanul Schneider. Orele 5-7 Kalinderu. Seara prefectul Poliției. Totul a decurs destul de liniștit, coconașii de la Epoca au făcut o mică demonstrație. Vineri, 13/25 iunie Răcoare. Ora 10 Brătianu; vrea să ridice iarăși problema guvernului, eu îl sfătuiesc să lase convenția pentru la toamnă, el dorește să prelungească sesiunea Camerei. După-amiaza audiențe. Ora 5
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
canto. Alexandru Orescu (1817-1894), arhitect cu studii la Berlin, Paris și München. Din 1864 a fost profesor de geometrie descriptivă la Universitatea din București. Între anii 1885-1894 a fost rector al aceleiași universități. A fost senator în repetate rânduri. „die Coconași”, în original. I.A. (Zizin) Cantacuzino (1829-1897), om politic, diplomat și traducător, cu studii la Geneva și la Paris. A fost ministru în mai multe rânduri, agent diplomatic la Belgrad în 1870-1872, director general al teatrelor din România în 1872-1878
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
COMANDA O co loană de muniții, cu sute de căruțe și mii de cai de rechi ziție mânați de milițieni bătrâni, era o comoară de rumân cu rare virtuți ostășești, proprii mai degrabă frontului celui mai greu de luptă, dacă coconașii cu eghileți la umăr, care Întoc miseră ordinea de bătaie a campaniei, l-ar fi cunoscut mai bine sub Înfățișarea lui neprietenoasă și ursurză. Coborât - să te tot minunezi! - În mijlocul nostru, ca din vremuri legendare, cu isprăvi de eroism personal
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de scenariul vânătorii cerbului, căci flăcăul nu este înghițit de șarpe, ci răspunde la provocarea indirectă: „Este-un șarpe strămutat,/ Strămutat și-ntărâtat./ Oi leroi, da leroi Doamne!/ Multe drumuri a contenat,/ Multe-orașe-a pustiit,/ Multe sate-a sărăcit,/ Cocoane a văduvit,/ Coconași a orfănit./ Veste-n țară că mi-ș da/ Cine-n țară s-o afla,/ S-o afla, s-o adevăra,/ Că pe șarpe să-l o-moare?/ Nimeni în țară nu s-afla,/ Nu s-afla, nu se-adevăra
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de yankeul Comarnescu din studiul desenului; îl însoțesc la Capșa. Nu-l înțeleg - să treci oceanul și să te-ntorci la autorlâcuri autohtone. Înverșunare și prostie. Așa pare, dar el știe ce spune: America nu e țară pentru leneși și coconași, tot pe Dâmbovița e mai dulce. Când masa noastră se umple, trecem la știrile din politica națională: remanierea guvernului după sărbătorile de Paști, noua listă a cabinetului întocmită de liberalii lui Dinu, poziția Duduii în chestiunea debarcării lui Guță Tătărăscu
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
mare, apucă ulița Sf. Ilie, și făcând stânga luă la deal pe lângă zidul Sf. Spiridon, și tot suindu-se până-n mahalaua Sărăriei, stătu la portița unei căsuți cu două ferestre cu perdele verzi. Din trăsură se coborî un tânăr elegant coconaș, a cărui costum era după moda curții. El purta un antereu de suvaia alb, era încins cu un șal roș cu flori, din care o poală i se slobozea pe coapsa stângă,iar capitele, alcătuind un fiong dinainte,cădeau apoi
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
Președinte. Era bine dacă-l puteam agăța și pe Potaie, dar n-a fost să fie, îi atîrnă prea greu tinichelele alea pe umăr și pe deasupra e pus sub supraveghere strictă, nici la budă nu mai merge fără escortă. — Copoiaș, coconaș, ce bine ne-ai fi prins matale, încep să te urăsc așa de la distanță, se plesnește Monte Cristo cu palma peste frunte, încet, încet simt și eu ce simțiți dumneavoastră, dom’ Președinte, recunoaște. — O să-și plîngă în pumni pentru asta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
oțeri a doua oară cuconița, de rândul ăsta către domnul de lângă ea, care conducea. Se uită la Lică drept în ochi, cu ochii ei nerușinați. Lică îi întoarse privirea, apoi cată cu milă spre cellalt. Era, în adevăr, un biet coconaș galben ca de ceară, cu gene roșii și cu ochii pătați. Purta o bărbiță blondă, ascuțită, cu fire veștede. Ea era o țigăncușă uscată ca un drac, cu buze roșii ca sângele închegat și cu o pereche de ochi aprinși
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Mațele ne chiorăie și ele! După atâta trânteală, Ia, să dăm asalt la haleală! Slană cu mazăre avem de crăpelniță, azi. Ura! La burlanul pe roți al companiei, camarazi! Bunătăți de alea: stridii, caviar. Ei, ași! Astea-s chestii de coconași (traducere de Iulian Gabriel Hrușcă). Wax! Unor răcani, ca noi, ne-ar face greață. Aspirăm la o marfă ceva mai isteață! Cu slană și mazăre ne-ndoparăm și azi, De la burlanul pe roți al companiei, camarazi. 3 După atâta merinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Președinte. Era bine dacă-l puteam agăța și pe Potaie, dar n-a fost să fie, îi atîrnă prea greu tinichelele alea pe umăr și pe deasupra e pus sub supraveghere strictă, nici la budă nu mai merge fără escortă. — Copoiaș, coconaș, ce bine ne-ai fi prins matale, încep să te urăsc așa de la distanță, se plesnește Monte Cristo cu palma peste frunte, încet, încet simt și eu ce simțiți dumneavoastră, dom’ Președinte, recunoaște. — O să-și plîngă în pumni pentru asta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ar fi făcut fală clubului cel mai Închis și nu s-ar fi simțit la strâmt nici Într-o adunare de cărturari, pentru că, dacă mărturisea că rufele și le spăla la Londra, adăuga că tot astfel, În suta a optsprezecea, coconașii din Paris și le spălau În Flandra și cei din Bordeaux la Curaçao, și așa știa să vorbească de toate, cu asemănări din trecut, cu apropieri și amănunțiri fermecătoare de câte ori i se Întâmpla să povestească de călătoriile lui prin ținuturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
imediat după naștere, dă la iveală puteri uriașe [Florian, Schott]." Împăratul unei țări îi dă împărătesei buruienile aduse de un arap ca să le fiarbă și să le bea. Împărăteasa și bucătăreasa rămân astfel îngreunate, dând naștere fiecare la câte "un coconaș, mai frumos decât tot ce este frumos pe lumea asta, și le puse nume: unuia Dafin și altuia Afin." [Omul de piatră, Nișcov]. Un fir de iarbă se transformă într-un leac ce înlesnește apariția unui copil. În urma unui "vis
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Se beau 2 căni pe zi, din care una seara, la culcare. Cu aceste ceaiuri și plante opărite se pot pune și comprese pe zona afectată. Surpătura la bărbat sau la femeie, mai rar, se trata la țară cu planta coconași, când aceasta avea gogoșile roșii, ca cireșele, astfel: rădăcinile plantei se pisau bine și se amestecau cu rachiu de drojdie. Se beau 3-4 păhărele din preparat pe zi, iar după 5-6 zile, "măcar să fie boașele slobozite, se ridică și-i
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Pentru păducel (panarițiu) pe mâini sau pe picioare: să facă leșie din coajă de păducel negru, care face păducele negre și să se scalde (spele). Pentru surpătură (hernie) la om sau la femeie: este bună o buruiană ce se cheamă coconași și să fie gogoașele roșii ca cireșele, să le sape rădăcina, să piseze bine și să bea cu rachiu de drojdie, că măcar să fie boașele (testiculele) slobozite (căzute), se ridică șii trece. Pentru plescovițe la picioare: se ia bob de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
-ntunecoasă -// Unii zic : ăă - De voi muri -// Am copii m-or pomeni -//- . >> Fie vlagă cît de multă -// Ce se-ngroapă tot se uită -// Vor da vlagă pentru mine -// Ca să mă scoată la bine -// Vină și-ai mei copilași -// Dragii tatii coconași -// Să vină și-a mea soție -// Ce mi-a fost la cununie -// Să-mi aprinză o făclie -// CÎnd făclia mi s-a stins -// Eu de pe lume m-am dus -// Stropiți-mi fața cu vin Că eu la voi nu mai
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de mirosuri lingvistice tari. Portretul feciorului de împărat, fiu de țigancă, poate servi ca specimen: Deci crescând băiatul mare, Ș-alt miros dă bălăria". Și-ntîi și după-nțărcare, Astfel dar și copilașul, Și de când umbla ca broasca Ce-l numea toți coconașul, Începu să se cunoască: S-a văzut de vârstă mică Că este o floricică C-o să iasă o urzică, Nasul care îți bășică"; Sau o floricea de laur, "C-alta e mirosul floarei Deși cheltuiau ei aur. Ș-alta este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]