27 matches
-
fața îi devenea stacojie, la fel cu nuanța expusă de șoricelul-cadou. Da! Alter-ego-ul său era o căpșună uriașă din care Flower-Power tocmai rostuise rozătoarea ticăloasă! Unde pui că fructa era intens colorată în roșu-grena cu urechi, ochi și bot din cojițe și boabe de piper; o pieliță subțirică răsucită dintr-o coajă de vișină sugera codița. -A! Ce reprezentativ șobolibozaur! se entuziasmă Babacul preluând oarece ostentație în mină și voce. Ce-ți seamănă!! E plin de furie ca și tine! Ce
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
-nfrupta, era musai să le transform într-o liotă de puișori de găină. Cum? Păi, simplu. Le decupam la o treime, căpăcelele ouălelor transformându-le în berete peste umplutura ce se ițea sub forma unor căpșoare prevăzute cu ochi din cojițe de măslină și cioculețe de gogoșari. Ș.a.m.d. Nici roșiile ori brânza nu-i erau pe plac, așa că am inventat ciupercile... -Otrăvitoare! sări Papa. -Ei, otrăvitoare! Trunchiuri din cremă de brânză și pălării din capace de roșii, cu punctișoare
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
Era perfect: capul, făcut din treimea dinspre codița bananei, avea și bot din configurația fructului, și ochi din boabe de piper, și urechi ample, ușor lăsate, decupate cu meșteșug chiar din pulpa fructului. Labele foarte scurte, fuseseră modelate tot din cojiță. -Nu te încrunta, a fost ideea lui Miramoț, ești prietenul tuturor! Știm cu toții cât de impăciutor ești! îl lămuri Flower-Power. -Et moi?! se impacientă Solitarul. Flower-Power făcu o glumă, văzând că rămăsese aproape fără materie-primă: -Pentru tine am păstrat ce
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
stare să mănânci așa ceva?! M-am simțit descumpănit în fața lor și mi-a fost rușine să zic da. În schimb, se dădeau în vânt după peștele proaspăt, fără viscere, icrele tarama și când nu aveam altceva mai bun, le puneam cojițe de pâine peste care turnam ulei și totul părea să fie în regulă. În ziua de pensie, îmi permiteam și eu două biftecuri, găteam unul din care le făcem și lor parte, în timp ce pe al doilea țin minte că l-
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Prieten_cu_teroristii_ion_untaru_1353675295.html [Corola-blog/BlogPost/364880_a_366209]
-
stare să mănânci așa ceva?! M-am simțit descumpănit în fața lor și mi-a fost rușine să zic da. În schimb, se dădeau în vânt după peștele proaspăt, fără viscere, icrele tarama și când nu aveam altceva mai bun, le puneam cojițe de pâine peste care turnam ulei și totul părea să fie în regulă. În ziua de pensie, îmi permiteam și eu două biftecuri, găteam unul din care le făcem și lor parte, în timp ce pe al doilea țin minte că l-
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Prieten_cu_teroristii.html [Corola-blog/BlogPost/355970_a_357299]
-
adunat în acești ani, să o dezinfectăm și că trebuie să avem răbdarea de a o lăsă să se vindece? Că rana nu s-a vindecat atunci când nu mai doare și începe să te mănânce, că nu trebuie să zgândări cojița aia, căci e posibil să rămâi cu cicatrice pe viață? Deci, dragă Florin Negruțiu, îți răspund după o săptămână (o nimica toată la scara istoriei & să știi că nu e vina mea că în România se întâmplă catastrofe cu viteza
Am vrut să văd dacă s-a schimbat ceva după Colectiv și timp de o săptămână am făcut un experiment. Ce am înțeles la capătul lui by https://republica.ro/am-vrut-sa-vad-daca-s-a-schimbat-ceva-dupa-colectiv-si-timp-de-o-saptamana-am-facut-un-experiment-ce-am [Corola-blog/BlogPost/337940_a_339269]
-
Articolul UNIC Domnul Cojiță Mihai, judecător cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Roman, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 19 februarie 2013. Nr. 233. ------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249192_a_250521]
-
credibil, i-a descris-o în amănunt, adăugându-i și niște gesturi nostime, cum ar fi fost că atunci când tăia ceapă nu îi dădeau lacrimile, dar o mânca nasul teribil și îl freca atât de tare, că ajunsese să aibă cojițe pe vârful lui. A-nceput să-și aranjeze cele câteva cravate pe care le avea, batistele, a numărat nasturii și butonii de rezervă, să fie sigur că-i ajung, apoi a probat noua haină, care-i venea de minune. S-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
ar fi fost, aria era de-o frumuseță rară...era subțire ca bâzâitul de albină, dar ți se părea că-n gura [lui] s-a așezat un virtuos de violină lung de [o] palmă și, pe o vioară (s.n.) cât cojița unei alune, cânta subțire și frumos, de stai îndrăgit de el... ([Archaeus] Eminescu: 2011, II, 205). Prin intratextualitate, autorul, într-un dialog cu el însuși, lasă ușor să se întrevadă, prin jocul adesea involuntar al reluărilor și variațiilor, figurile obsesive
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în mirosul îngrozitor de clorură de var din W.C., chiar dacă s-ar fi permis, nu puteai sta mai mult, căci te sufocai. Spălatul rufelor de corp era o altă problemă, care se rezolva folosind ca vas de spălat gamela și o cojiță de săpun. Uscatul rufelor în atmosfera umedă din celulă se făcea în câteva zile așa că de cele mai multe ori se îmbrăcau încă jilave. La intervale neregulate erau scoși la baie cu picioarele goale în bocanci și zeghea pe cap, deși din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
necuviincios ar fi fost, aria era de-o frumuseță rară... era subțire ca bâzâitul de albină, dar ți se părea că-n gura [lui] s-a așezat un virtuos de violină lung de [o] palmă și, pe o vioară cât cojița unei alune, cânta subțire și frumos, de stai îndrăgit de el... Apoi tăcu și iar începu a ciocăni cu degetelei lui lungi, încît mâna lui îmi părea un paingăn mare, care joacă tremblante. - Iartă-mă, d-le Doctor, zisei eu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de Mediafax. Indicată în acest sens este folosirea unui șampon hidratant. De asemenea, ea recomandă ca, în cazul persoanelor cu o piele a capului cu tendințe de uscare, să se intervină cu un peeling special, care să îndepărteze mătreața uscată. "Cojițele mai apar și după vopsirea părului", spune Mioara Simion. În acest caz, ea recomandă folosirea uleiurilor speciale pentru scalp. Acestea se lasă să acționeze timp de 10 - 20 de minute, după care se intervine cu un șampon adaptat tipului de
Principalele cauze ale apariţiei mătreţii () [Corola-journal/Journalistic/65512_a_66837]
-
ei căldura și că în întuneric e întotdeauna mai răcoare, și care (pe măsură ce soarele bătea tot mai din plin pe această latură a casei) se zăbrălea cu dungi gălbui încărcate de fire de praf - Quentin se gîndea că ar fi cojițe din vopseaua veche, uscată, decolorată, suflată înăuntrul camerei de pe jaluzelele jupuite, așa cum le-ar fi împins boarea de afară. O tufă de glicină înflorise a doua oară în vara aceea pe un grilaj de lemn în fața unei ferestre, și în
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]
-
la soare, a făcut melanom iar medicii au fost nevoiți să îi amputeze lobul urechii. Femeia mergea de 4 ori pe săptămână la solar, iar vara făcea plajă toată ziua, fără a folosi cremă de protecție. Când a observat o cojiță pe o ureche, a crezut că s-a lovit cu vreo clamă de prins părul, însă s-a dovedit că este vorba despre melanom și urechea i-a fost amputată, informează . Am făcut cancer pentru că mi-a plăcut prea mult
O femeie din Marea Britanie a rămas fără o ureche din cauza supraexpunerii la soare () [Corola-journal/Journalistic/69369_a_70694]
-
ca să facă față uraganului, lipea pântecul de rogojina grosolană a paginii, iar apoi pornea mai departe, cu pași egali și mulțumiți. Nimeni n-o putea scoate din patria ei, în care se pomenise și-n care avea să moară, prefăcîndu-se-ntr-o cojiță uscată la rădăcina unei pagini. Rodea, poate, din când în când, bucățele albe sau negre din fibra împletiturii. Înfigea ovipozitorul în punctul pe i din Goliadkin și lăsa acolo tubulețele cilindrice cu câte un mic embrion în ele. Nu știa
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de prânz, cu schimbări fluturătoare de aur și umbră, după cum norii curgători acopereau și dezveleau soarele în marile ferestre cu canaturi albe. Trăsăturile fetițelor, barele de metal ale pătaturilor, albastrul intens al inșilor de sub chiuvetă, fiecare detaliu al hidoaselor păpuși: cojițele de carton lucios, impregnat cu ipsos, pe care le era desenat nasul sau ochii, străluceau viu, se detașau viguros, tridimensional, unele pe fondul altora, de parcă nu ochii mei le vedeau, ci o impersonală camera lucida, tăioasă și necruțătoare, incendiind cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ce să fac cu ea. Cu cât o 161 scuipam, cu atât năvălea mai multă, de parcă se rupsese zăgazurile în mine. Apoi, până acasă, imaginându-mi că această pâine era o cobză, o ciupeam și iar o ciupeam, începând de la cojițele din cele două laturi ale pâinii și continuând cu coaja din jurul ei. Normal că înghițeam totul, nu înainte de a ține acele minuscule bucățele îndelung în gură, să-i simt gustul dulce, gustul pâinii de grâu bun, iar aroma ei mă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
strâmbe și litere încîlcite, mi-am văzut deodată obrajii de bebeluș și țeasta aproape cheală, ochii umezi și cafenii umpluți în întregime de iris. M-am proptit cu umărul în ușa buretoasă și aceasta a cedat, 68 împrăștiind mii de cojițe de vopsea și un puf de lemn putred. Am intrat sub cupolă. Nebunia mea de-acum se atinge de nebunia de-atunci ca două animale primitive, transparente, cu vacuole și corpusculi, vizibile prin cleștarul moale al cărnii lor, cu filamente
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mâna stângă un cățel de usturoi. „Vezi ce cuhată sunt ?“, spunea, de fiecare dată (ar fi vrut să spună curată, dar graseia cumplit), „Vezi ce cuhată sunt ? Spăl până și ustuhoiul, cahe n-ah thebui spălat fiindcă stă acopehit de cojițele lui, dah eu tot îl spăl“. „Doamnă“, spuneam, pe când ea vărsa olița cu lichide nocturne în chiuveta comună, „apreciez cum se cuvine acțiunea aceasta igienică, cu atât mai mult cu cât eu însumi nu aș putea spune că sunt prea
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
onoruri așa mari ca acelea care înconjurau pe voievozii români, când se întâmpla să fie unși în capitala Imperiului. Alaiul pe străzi era acela al împăraților Constantinopolului, aruncându-se bani în dreapta și în stânga, acum aspri de argint subțiri ca o cojiță și cari nu costau lucru mare”<footnote Idem, Istoria românilor prin călători, București, 1973, p. 296 footnote>. Soviani Batista Donato, ambasadorul Veneției la Poartă, redă audiența la sultan a voievodului, un moment extraordinar chiar și pentru un personaj de talia
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
hârtii, cutiuțe, pixuri, petice de ziare. Într-o sticlă de plastic, ciudatele peturi pentru berea „Comandor Günther “, retezată șerpuitor pe la jumătate, se ofilea un smoc de cârciumărese vișinii. În capătul celălalt al mesei, pe o bucată de ziar, rămăseseră câteva cojițe de salam, o bucată de chiflă graham. Două muște se roteau, nehotărâte, pe deasupra resturilor de mâncare. În mijlocul mesei, înfipt într-un suport de inox, un carton galben. Cu litere mari, roșii: „Fiți LACONICI! Fiți DECENȚI! Anunțuri AMBIGUEE nu primim! Respectați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
facă cariul, care-i meșter faur. Iată vine nunta-ntreagă - vornicel e-un grierel, Ii sar purici înainte cu potcoave de oțel; În veșmânt de catifele, un bondar rotund în pântec Somnoros pe nas ca popii glăsuește-ncet un cântec; O cojiță de alună trag locuste, podu-l scutur, Cu musteața răsucită șede-n ea un mire flutur; Fluturi mulți, de multe neamuri, vin în urma lui un lanț, Toți cu inime ușoare, toți șăgalnici și berbanți. Vin țânțarii lăutarii, gândăceii, cărăbușii, Iar mireasa
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
detașată a soțului ei avea cam același efect. Toți cei care îl cunoșteau erau în unanimitate de acord că este un bărbat carismatic și atrăgător, din punct de vedere sexual. Însă din unghiul din care îl privea Naomi, se vedeau cojițe maronii și albe în cărarea din părul său. Fusese șocată să observe - e drept că-și dăduse și mai devreme seama, dar numai cu ajutorul mâinilor - că ceafa lui Alan nu era mai deloc rotunjită. Linia care unea creștetul capului cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
sănătos. BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Poate c-ar fi bine să încerc și eu. Dacă mai ai puțină pâine poate că încerc și eu. BĂRBATUL CU BASTON: Ce să mai încerci? Să-l ia naiba. BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Dă-mi o cojiță... una mică. BĂRBATUL CU BASTON: Nu merită, javra. BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Nu e javră. BĂRBATUL CU BASTON: Cine știe pe câți o fi mușcat câinele ăsta. Cine știe ce bestie zace-n el. BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Nu e bestie. Dacă e alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
încă urând Băgăm de seamă curând Atâtea fete venite, Ca cioarele grămădite, Ce vă stau cam pe la spate, Stau cu gurile căscate, Ori smerite stau nainte Cu gurile proțăpite. Aduceți prune uscate S-aruncăm în guri căscate, Și muiați cîte-o cojiță Și le-o dați ca să înghiță, Să nu stea cu gura seacă Ci de dor să le mai treacă. Munți înnalți, luminoși, Bine v-am găsit sănătoși. {EminescuOpVI 308} PREDICAȚIA ȚIGANILOR Predicație prea luminată Scrisă în miază noapte Cu sloave
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]