13 matches
-
nu a venit ca un coate-goale ; treaba lui de unde a făcut rost, fapt este că i a oferit Maricăi ca dar de nuntă o blană somptuoasă și o bijuterie de preț. Dacă ne gândim mai bine, și fără spirit de comeraj, căsnicia aceasta a avut ceva emoționant și, aș cuteza să spun, chiar nobil. În rest, ar fi mai cuviincios ca cenzorii morali să-și vadă și de ale lor. Scrisorile către Boicescu au fost luate de cei mai mulți ad litteram, fără
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
lui Radu Petrescu cu acela al lui Mircea Zaciu, constantăm, pe lîngă numitorul comun al unor subiecte și stări de spirit, semnificative deosebiri. Ultimul e o operă de moralist penetrant și malițios, bizuit pe materiale eterogene, nedisprețuind zvonul, știrea neconfirmată, comerajul. Efectul e de "comedie umană" sui generis, spectacol de psihologii și de fapte pe care le străbate sancțiunea etică nedisimulată. În schimb Jurnalul lui Radu Petrescu e o operă de estet întemeiat pe emoții literare, plastice, muzicale, în speță pe
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
se conforma? În pofida calității literare și a semnificației documentare de excepție ale jurnalului criticului clujean, pe care, de altminteri, i le-am relevat în momentele apariției, acesta abundă în consemnările unor surse intermediare, a unor "zvonuri", a unei atmosfere de comeraj. Spre a nu mai vorbi de aprecierile frecvent stînjenitoare, de nu chiar "infamante" la adresa "apropiaților" și nu numai. E verosimilă judecata sintetic-sapiențială a lui Mircea Zaciu cu privire la jurnalul scriitorului surghiunit la Paris ("un asemenea document uman riscă să tulbure multe
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
-și bată joc de «eroul» meu" și să debiteze „fleacuri" (în opoziție se vede cu Marino!). Care ar fi, iarăși, veritabila identitate a acestuia? Cea de „singuratic" abstras din „vulgaritățile lumii românești" sau de ins iubitor pînă peste poate de comerajul gros, ilustrînd tocmai o asemenea „vulgaritate"? Autorul Dicționarului de idei literare își îngăduie a declara sfidător: „Știam bine, chiar foarte bine, că inamicul public numărul unu nu era, pentru mine, decît «scriitorul român». Din care cauză - mai ales în anii
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
lui) se transmite subiectului liric care e departe de-a face caz de „poezia pură”, narînd, descriind, comparînd, relativizînd și pufnind de sarcasm. Rezultă o multitudine de factori ai discursului, întruniți sub semnul vital al unui comentariu intemperant, tangent la comeraj: „Miez de decembrie. Sărbătoare la muzeu./ Discursuri în aerul crud,/ calorifere sparte, meșteri pe schele.// Bonom, primarul molfăie numele/ unor scriitori pe care nu i-a citit,/ deși i-au adus nota supremă/ la școala interjudețeană/ a roșului partid.// Decembrie
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
a da astfel apă la moară antisemitismului? Nici un genocid n-ar putea avea un "prestigiu" mai mare în comparație cu altele, în funcție de criterii de clasă, etnice, religioase, nu-i așa? Nu ne vom opri nici la amoralismul "devastatoarei de bărbați", nici la comerajul "subțire", nici la partipriurile frecvent discutabile pe care le învederează Nina Cassian. Ci vom insista mai departe pe raporturile d-sale similierotice cu Partidul, în cadrul cărora alternează (ori intră în sonor impact) timpii adeziunii pasionale și cei ai rezervei înciudate
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
inși care pretindeau că reprezintă clasa muncitoare, întregul popor ce le-ar fi încredințat mandatul prin simulacre electorale grosolane. Remarcăm textura faptică densă, "altoirea" fiecărei aprecieri pe trunchiul solid al concretului, evocat în detalieri cuprinzătoare, într-o dispoziție pofticioasă de comeraj, nu departe de modalitatea folosită, bunăoară, de către Mircea Zaciu în Jurnal. Tabloul ultimei plenare a CC al PCR, din 12 decembrie 1989, care urma să "discute" planul unic de dezvoltare pe 1990, precum și o "informare" despre întîlnirea de la Moscova a
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
prestație "realist socialistă", însă nu putem a nu releva că cenzura la care e supus are un detestabil specific antimaghiar. Într-atît a decăzut național-comunismul, încît purtătorul său de cuvînt, dl. M. Ungheanu, nu ezită a așterne atari rînduri de ieftin comeraj xenofob: "Țăranca din Apuseni practică în poemul lui Jebeleanu un internaționalism de cea mai tipică factură kominternistă: mai presus de dușmănia națională e clasa! În temeiul acelorași teze kominternisto-rolleriste, Eugen Jebeleanu ține să ni-l arate pe Avram Iancu, conștient
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
bolnav, prezentau în program ceva sinonim: obligația socială și plăcerea de a circula. În curând, trecând drumul, apăru și Ioanide cu Hergot. Fiindcă atmosfera de îngrijorare fusese înlăturată și bolnavul găsea plăcere să asiste la convorbire, cei de față începură comerajul. - Nu știți isprava! se repezi Suflețel în mijlocul odăii, cupărul vâlvoi, într-o comică indignare. - Ce ispravă? Întrebă Gulimănescu, prefăcîndu-se ignorant, spre a savura, ca de obicei, necazul altuia. - Canalia, monstrum horrendum!1 strigă Suflețel, care la supărare latiniza. Gaittany râse
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
acesteia. Sub comunism, cu toate că se punea mereu, prin reviste, întrebarea "de ce nu avem o istorie literară", ea nu putea apărea din motive suficient de limpezi. Acum, cele două istorii de căpetenie (ar mai fi și productul stufos, cu tentă de comeraj și cu zgâlțâiri neconvingătoare ale sistemului valoric, datorat lui Marian Popa, care nu întâmplător n-a stârnit decât un interes scăzut) reprezintă, spre a vă prelua cuvintele, nu numai niște "împliniri" ci și "provocări" adresate literaturii în curs, nefixate. E
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
eu. Ceea ce mă Îngrijorează e că am informații că dumneavoastră ați angajat un borfaș ordinar, un indezirabil de cea mai joasă speță. — Nu știu despre cine vorbiți, domnule inspector. Fumero scoase chicotitul lui servil și cleios, de coterie și de comeraj. — Dumnezeu știe ce nume o fi Întrebuințînd acuma. Acum doi ani Își spunea Wilfredo Camagüey, as al mambo-ului, și se pretindea expert În voodoo, profesor de dans al lui don Juan de Bourbon și amant al lui Mata Hari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Din fundul ocnelor» i a produs peste zece mii lei...”, o sumă echivalentă cu salariul pe doi ani al unui medic. Revistele și scriitorii serioși, cu conștiința misiunii lor, refuzau însă un asemenea public, cît și pe cel preocupat exclusiv de comeraje și atacuri la persoane. „Toți la un loc (redacția „Sămănătorului” - n. m.) n-am înțeles niciodată - preciza Iorga - să ținem un public lîngă noi prin cîte un scandal, prin cîte o bolborosire de vorbe groase sau cîte o strecurare de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
saci încărcați cu slove”, Caragiale e vinovat că a preferat o popularitate de „băncuță” (monedă mică), Vlahuță - că tratează în versuri dulcege subiecte de proză, iar Iosif, Coșbuc, Anghel („un clovn tragic”) îl lasă indiferent. Denigrări și insinuări obișnuite în comeraje, afirmațiile sale sînt stimulate într un fel de rezerva pe care i-o arată interlocutorul, secretar de redacție la o revistă literară, tip avizat și cu simțul umorului. Discuția lor se desfășoară capricios, în zig-zag, Lăptucă trecînd de la una la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]