48 matches
-
create de pictorul și artistul consacrat Grigore Popescu - Muscel. În mod obișnuit, în volumele dedicate artei sacre, fie la noi, fie în alte locuri și culturi europene sau universale, autorii lor insistă asupra unor aspecte formale, descriptive, stilistice, istorice, documentare, comparatiste ale operelor pe care le analizează. Cu toate că este vorba de arta sacră, nu se spune însă nimic despre principiile și învățăturile dogmatice, liturgice, categehetice, scripturistice, pastorale și spirituale, care susțin, conturează și direcționează creațiile discutate. Nu se remarcă și nu
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_prof_stelian_gombos_1349770143.html [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
Mircea Eliade - un spirit al amplitudinii. Mi s-a părut de datoria mea catedratică să invoc notele de literatură comparată pe care subiectul în sine le-a provocat diferențiat, în funcție de natura receptorilor ori ad libitum. Comentariile critice din cartea aceasta (comparatiste, este tice și de istorie literară) au înlăturat ab initio impre sionismul lecturii, foiletonul falacios ori ponciș pentru contemporanii săi ( nu și ai lui Mircea Eliade), căci întinsele lecturi din spațiile de cultură franceză, germană și americană i-au ținut
Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_198]
-
politică. Demersul ordonat în jurul ideii de înfruntare dintre legitimitate și uzurpare, desprinsă din Povestea lui Harap Alb, are drept țintă un recurs la evaluări critice și istorico-literare eronate, deseori nedrepte, „certate” cu realitatea estetică și obiectivitatea raționamentului, așadar uzurpatoare. „Acoladele comparatiste” (Experiența sadoveniană a povestirilor în ramă, Natura ironiei la Walter Scott și Mihail Sadoveanu, Coincidența și substituirea contrariilor la Mircea Eliade și Bram Stocker) examinează opere, legături „izomorfice” (pe cât de surprinzătoare, pe atât de fin identificate și argumentate), filiații spirituale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
, Cornelia (12.VI.1927, București - 26.IV.1998, Paris), comparatistă. Este fiică a Corneliei Papacostea (n. Manasia), profesoară în învământul secundar, și a lui Victor Papacostea, profesor universitar, comparatist. Urmează Facultatea de Istorie-Geografie a Universității din București, cu profesorii Gheorghe Brătianu, Alexandru Elian, Ariadna Camariano-Cioran, Const. C. Giurescu. A fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288665_a_289994]
-
ciopîrțită inutil. Dar s-a salvat singură. Toate acestea se bine cunosc, dar trebuie repetate și iarăși repetate, ca să nu se piardă din memoria vie, în vremurile de încrîncenată mancurtizare care ne obligă la supunere și la ascultare. B. Ispita comparatistă De la Caracostea ne-am obișnuit să operăm o anume separație între cele două capodopere ale oralității românești, Meșterul Manole și Miorița, în ordine tipologică și geografie folclorică. Prima ar ține de sfera comparatismului, cum a susținut autorul în lucrarea Material
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
prin monotonia elogiilor. C.-E. se înfățișează, așadar, ca un apărător intratabil al primatului esteticului și se caracterizează prin evitarea scientismului dogmatic, a partizanatului și preconcepțiilor. El acordă importanța cuvenită aspectelor morale, politice, istorico-literare etc. și, bineînțeles, celor referențiale, stilistice, comparatiste etc., fără însă a absolutiza pe vreunul dintre ele. Impresionează disponibilitatea față de utilizarea oportună a sugestiilor ori uneltelor oferite de una sau alta dintre metodele ori grilele existente. E la curent cu noutatea (în materie de teorie literară, de curente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
în limba germană, fie din prozatori (Pavel Dan, proza scurtă contemporană de la Ovidiu Constantinescu la Mircea Nedelciu din cuprinzătoarea antologie a Evei Behring), fie din poeți că Ion Barbu („o sărbătoare a intelectului”), Lucian Blaga (se face o fină paralelă comparatista cu Rilke), Aurel Rău (cu o analiză a timpului în multiplele sale forme de apariție), criticul dovedindu-se un cunoscător al literaturii române nu numai pe coordonată istorică, ci și în privința subtilităților de interpretare. De altfel, M. a intenționat să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288262_a_289591]
-
tipic balcanice (modelul paradigmatic ar fi cel barbian-matein), cu predilecție în proza și poezia interbelice și postbelice. Volumul al doilea al trilogiei, care corespunde cărții din 1986 (Permanențe literare românești din perspectivă comparată), se ocupă, într-o manieră mai pregnant comparatistă, de tipologiile și motivele balcanice: tipul tragic (eroul de tip semiantropomorf, haiducul, parvenitul, Meșterul Manole, Nastratin ș.a.), de dimensiunea istorică a creației literare (capitolul Spre o poetică a romanului istoric sud-est european), de laitmotive precum Bizanțul, roata, lumina, drumul ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
purtat cu grație prin literaturile sud-estului european, vechi și contemporane: Cantemir, Kavafis, pașoptiștii români, baladele populare, Eminescu, Ion Barbu, Kazantzakis, Ștefan Bănulescu ș.a. Alchimia mileniului, poate cea mai valoroasă carte a sa, și Călcâiul lui Delacroix (1996) sunt consacrate cercetării comparatiste de tip iconologic, urmărind pasionanta relație dintre cuvânt și imagine. În afară de un incitant capitol teoretic, Alchimia mileniului conține analize dintr-o perspectivă originală, „balcanică”, ale unor autori români și străini precum Ion Creangă, Mateiu I. Caragiale, Nichita Stănescu, Ion Barbu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
are asupra cititorilor de astăzi, chiar și la capătul tuturor tentativelor exegetice de a-l lega de tradiții familiare, începe cu o impresie clară că el nu seamănă cu nimeni altcineva. Faptul că idiosincrasiile sale vor rezista la orice metodă comparatista [...] nu este, totuși, un motiv de a da înapoi din fața acesteia" (1985, p. 6). Având în minte observația lui Ferber, am încercat să nu abandonez lupta... Concret, în primele trei secțiuni, m-am străduit să demonstrez că examinarea poeticii vizionare
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
al publicației) cu concursul lui Gh. Bogdan-Duică (1930-1934) și G. Ibrăileanu (1930-1932); secretar de redacție: Octavia Lupu-Morariu (1939-1944). Revista își propune să fie „un centru al explicărilor” vieții și operei poetului, bazat pe documente, texte inedite, pe studii documentare și comparatiste cu caracter preponderent informativ, „pentru evidențierea râului-suflet Eminescu și pentru cunoașterea revărsării sale în râul-suflet al națiunii românești” (Gh. Bogdan-Duică, Vorbe de-nceput). Sunt introduse în sumar scrieri inedite ale lui Eminescu (versuri și proză, articole), fragmente din proiectul dramatic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285929_a_287258]
-
individualității unei limbi. Din vastă culegere de studii asupra limbii și culturii populare vechi intitulată "Cuvente den bătrâni" au apărut doar două volume și introducerea la cel de-al treilea. În aceeași lucrare amintită, B.P. Hașdeu studiază folclorul din perspectiva comparatista, extinzandu-și cercetările până în spațiul iranian și sanscrit. Dealtfel, se pare ca Hașdeu este primul care folosește termenul de "folclor" în cultura română, și îl definește că totalitatea culturii populare, în strânsă legătură cu etnografia. Tot el este cel care
Tipologia personajelor din opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu by Diana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83577_a_84902]
-
informație și o remarcabilă pregătire teoretică, autorul trece aici, mai întâi, în revistă accepțiile pe care le-a avut preromantismul în literaturile occidentale, pentru a găsi o definiție a conceptului așa cum a fost vehiculat la noi. Făcând în permanență raportări comparatiste, A. constată că nu se poate vorbi în literatura română de un curent, de un univers preromantic și cu atât mai puțin de o etapă preromantică. Ceea ce se observă sunt doar elemente, ce apar firesc la început sub forma sentimentalismului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
psihologiei lor. S. operează cu diverse metodologii ale anilor ’60-’70 din secolul trecut, totuși se conturează o manieră personală, axată pe investigarea structurii de adâncime a textului, pe discernerea rețelelor și a structurilor simbolice, într-o abordare hermeneutică și comparatistă. Problematica, temele și motivele asupra cărora se insistă ar fi eul (inițierea în sine), erosul și conjuncția sa cu tanaticul ori cu esteticul, antinomiile cunoașterii sau ale ființei - rezolvate tot prin „soluția morții”. Lucrarea Liricul și tragicul (1983) pornește de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289798_a_291127]
-
Densusianu al unui Dicționar etimologic al limbii române. Elementele latine (fasciculele I-IV, 1907-1914) și, cu Gh. Adamescu, al Dicționarului enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1931). C. este un cercetător erudit, preocupat de cunoașterea și studierea folclorului dintr-o perspectivă interdisciplinară, comparatistă complexă. Datele furnizate de istoria limbii, dialectologie, lexicografie, etimologie sunt valorificate în scopul unei mai adânci înțelegeri și explicitări a fenomenelor culturii orale. Student fiind, a publicat mai întâi în „Revista nouă”, inițiată de B.P. Hasdeu, studiile Influența țiganilor asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
Elvira. Vladimir Streinu model de jurnalism politic. În: Convorbiri literare, 147, nov. 2013, nr. 11, p. 17-21. Vladimir Streinu. Radiografii politice. Ediție îngrijită și tabel cronologic de Ileana Iordache-Streinu. Târgoviște: Bibliotheca, 2013. SOROHAN, Elvira. Călinescu și teatrul european din perspec-tiva comparatistă. În: Convorbiri literare, 147, ian. 2014, nr. 1, p. 24-28. SOROHAN, Elvira. Când călătorul e scriitor instruit... În: Convorbiri literare, 147, febr. 2014, nr. 2, p. 33-37. SOROHAN, Elvira; VASILIU, Lucian. Chestionar cu accente ludice / formulat de Lucian Vasiliu; răspunde
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
În esență, termenul generic de pictorialism face referire la ansamblul transpozițiilor care fac o imagine susceptibilă a se transforma într-una vizuală. Metoda cercetărilor pictorialiste este exemplar reprezentată de studiul publicat în 1952 de Helmut Hatzfeld, Literature through Art. Metoda comparatistă acreditată de studiul lui Hatzeld reafirmă crezul horațian al compatibilității literatură/ pictură. În prefața studiului autorul afirmă această compatibilitate drept premisă: o pictură poate revela sensul unui text literar și invers 28. Al doilea element al specificului strategiei comparative rezidă
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
73 (comprende i seguenti capitoli: I. L'"indo-europeo" in crisi; II. La metodologia della storia del latino ad una svolta; III. Esemplificazioni; IV. Confronto fra la storia del latino fatta dal grammatico antico e la storia del latino fatta dal comparatista moderno). I nomi di Dio e la teologia negativa nel pensiero di Tomasso d'Aquino, "Atti del Congresso Internazionale "Tomasso d'Aquino nel suo settimo centenario" (Roma-Napoli, aprile 1964); III. Dio o l' economia della salvezza, napoli, 1976, pp. 337-348
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
individualității unei limbi. Din vastă culegere de studii asupra limbii și culturii populare vechi intitulată Cuvente den bătrâni au apărut doar două volume și introducerea la cel de-al treilea. În aceeași lucrare amintită, B.P. Hașdeu studiază folclorul din perspectiva comparatista, extinzandu-și cercetările până în spațiul iranian și sanscrit. Dealtfel, se pare ca Hașdeu este primul care folosește termenul de folclor în cultura română, și îl definește că totalitatea culturii populare, în strânsă legătură cu etnografia. Tot el este cel care
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Diana Munteanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1724]
-
în Occident, ci și în Răsărit sau Orient. Deși sunt contestate în mediile intelectuale conservatoare din țări de curând deschise spre modelele intelectuale apusene, precum România, ideile care stau la baza constituirii geografiei simbolice în domeniu al cercetării interdisciplinare și comparatiste se cer cunoscute, dat fiind impactul lor în lumea academică de pretutindeni. Indiferent dacă regândirea conceptului de spațialitate se face din direcție predominant ideologică (pe structura teoriei foucaul-diene a relației cunoaștere-putere, pe care se fundamentează studiile culturale și postcoloniale anglo-americane
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Societatea de Studii Petroniene (Florida, SUA) ș.a. Clasicist, prin pregătire, cu vocație de istoric, C. își va localiza interesul științific în câmpul Antichității latine. O singură carte, întâmplător cea dintâi, Evoluția românului antic (1970), acoperă și zona Eladei, în relație comparatista și de reciprocă determinare cu cea română. Propunându-și numai reconstituirea unor elemente de organizare internă a românului antic, nu o tratare exhaustiva, autorul își sprijină demersul analitic pe mijloace dominant istoriste, întrepătrunse cu cele structuraliste. Rememorând contextul istorico-literar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
nu numai o schiță a diverselor lui fațete, ci și „a culturii și societății românești după 1989”. În toate lucrările sale teatrul românesc și în genere cultura română sunt privite cu deschidere către fenomenul universal, autorul avansând puncte de vedere comparatiste de viu interes. Această abordare se sprijină, de altfel, și pe o prodigioasă activitate de traducător, cu deosebire din dramaturgia britanică, din autori precum Harold Pinter, Edward Bond, Howard Barker, Martin Crimp, David Pownall, Sarah Kane, J. Graham Reid, David
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]
-
Ramuri” ș.a. Teoretician și analist al literaturii dramatice, V.C. concepe o poetică teatrală modernă, originală sub multe aspecte, axată îndeosebi pe metodele de investigare oferite de semiotică, teoria textului și estetica receptării. Interpretarea „semnelor” dramatice într-o viziune semiologică, panoramică, comparatistă îi prilejuiește un excurs critic nuanțat, menit să surprindă specificul, structura și modalitățile teatrului, privit ca „fenomen complex, constituit din semne diverse” (Accente). Studiile sale vădesc o certă orientare către teoretizarea fenomenului, organizându-se într-un „discurs asupra metodei” ilustrat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
Derrida, cu gramatologia, semne ale "absenței ontologice". Excepțională ni se pare analiza dramaturgiei soresciene, emblemele scenice și de limbaj ale deconstrucției fiind în chip subtil identificate cu ilustre figuri textuale și culturale din opera lui Cervantes, Shakespeare și Eugène Ionesco. Comparatista Maria-Ana Tupan semnează astfel unul din puținele eseuri importante dedicate literaturii române după 1990, în speță unui exponent de vârf al acesteia. Dr. Ion Nica Personalitatea eminesciană din punct de vedere psihiatric Roadele cercetării regretatului medic militar, neurochirurg, eseist și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Garzanti, Fabbri, Vallardi, Mondadori, Bompiani. În acest spirit aproape științific al elaborării unei cărți de o sobră eleganță jubiliară, poetul, dramaturgul și eseistul Sauro Albisani (n. 1956, Roma) își concepe eseul introductiv (impecabil tradus de Camelia Dedu) ca o paralelă comparatistă între Eminescu și Leopardi, amândoi văzuți sub spotul crepuscular al filosofiei lui Schopenhauer. Filtrată de fiecare parte în felurite doze și etape conform propriului geniu, propriei naturi și viziuni despre lume. În timp ce pesimismul agonistic al meditației leopardiene îl duce pe
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]