37 matches
-
de-a face cu locurile comune. Asocierile, întemeiate frecvent pe antifrază și paradox, intră într-un joc riscat, cutezător, teribilist chiar. Țintele sunt absurditatea actului critic, refuzul poeziei, tragedia limbajului, scientismul poetic și multe altele. Semnalabil și în alte lucrări, comparativismul va monopoliza în Călătoriile epocii romantice (1972) structurarea materiei și perspectiva comentariului. Tendința autorului de a inventaria exhaustiv subiectul coboară pe alocuri observația critică în descripție factologică, fisurând densitatea stilului, care se va revigora abia în secțiunea de sinteză din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
create și Dumnezeul Creator, dintre Dumnezeu și Adam cu Eva făcuți din Iubire. Cu astfel de date se poate construi o antropologie spirituală. Profesorul Durand era convins că H. Corbin a făcut un început important pentru desfășurarea unui altfel de comparativism dintre Occident și Orient. În acest sens reținem și fundalul unității celor trei religii: "subzistă azi triplul Cuvânt fundamental care face din noi toți, israeliți, musulmani și creștini, "fiii lui Abraham", "oamenii Cărții", oamenii Orientului Apropiat, ai nostalgiei după Auroră
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
configurează astfel încât să corespundă așteptărilor dezvoltării. De altfel, toate teoriile privind dezvoltarea socială tocmai asta au urmărit. Însă când avem în vedere unele analize ale tranziției postcomuniste, teleologismul analizei proiectate în „idealul” modelului luat ca referință este dublat de un comparativism abstract între „realitatea” reconstruită empiric cu mai multă sau mai puțină rigoare și modelul care este idealizat în termeni de dezirabilitate socială. Efectele unei astfel de abordări sunt, evident, nocive. Realitatea o etalează autorul, cu propria metodă, dar fără a
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de trecere la o altă fază, de părăsire temporară a stalinismului, de mascare momentană a lui. Ar trebui probabil să te referi, Ruxandra, În cadrul proiectului, la o anumită perioadă sau la câteva. Părerea mea este că nu poți renunța la comparativism, pentru a afla doar ce s-a Întâmplat la noi... De ce această spălare a creierului a reușit atât de bine la români? Trebuie să vedem de ce a reușit mai puțin În alte părți, pentru că se ating fundamentele unei societăți civile
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe terenul domeniului literaturii comparate, în care metoda comparatistă, cu mijloacele ei bine mânuite (paralelisme, analogii, convergențe, antinomii) dă roade pe tot parcursul celor cinci capitole. Originalitatea vizată, în cadrul organizării analizei înăuntrul universurilor diegetice analizate, cât și în cel al comparativismului hermeneutic implicat, este, după cum precizează autoarea „impunerea a două tipologii: donna angelicata și donna demonicata” (p. 5). Ca tipologii literare aceste „două categorii umane”, cum le definește corect în propoziția următoare Oana Simona Zaharia, avansând concluzia că antinomiile se vor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în textul demersului a unei circularități a premizelor, așa cum, la intervale se face. Ar fi fost poate bine venită o scurtă incursiune teoretică în domeniul naratologiei, a istoriei 7 mentalităților și a studiilor culturale, chiar și a feminismului, deși preponderența comparativismului le poate suplini într-un fel. Într-o viitoare revenire asupra lucrării, pentru publicarea ei, care mi se pare oportună, ar fi salutare accentele mai explicite ale utilizării, ale integrării și ale extrapolării de concepte, secondată permanent de înțelegerea și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a învățării. Toate științele sociale vor trebui să își reorganizeze semantic și operațional conceptele, metodologia și practicile de intervenție, pentru a se adecva marii prefaceri. Premisa fundamentală a reorganizării epistemologice va fi aceea a deschiderii interdisciplinare, a relativismului și a comparativismului, a abandonării universalismelor. într-o lume tot mai puțin omogenă, dialogul cu perspectiva "celuilalt", cu înțelesul local, cu nuanța contextuală, va trebui asumat de noile abordări dacă vor dori să își conserve eficacitatea. în tot acest proces structural complex, rolul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o situație de confuzie (relativă) a problemelor libertății, observ aici în trecere, distincția tehnică riguroasă pe care autoarea o face între responsabilitate (care este morală) și răspundere (care este juridică). Lucrarea este un studiu comparativ, care respectă regulile clasice ale comparativismului, este sistematic elaborată, atât pe ansamblul ei (capitole), cât și pe părțile ei (subcapitole, paragrafe); expresia este conceptualizată la nivelul necesar și este simplă, clară, transparentă; plăcerea lecturii textului provine și din precizia termenilor, respectiv claritatea enunțurilor. Tudor CĂTINEANU Argument
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
spirituale și noțiunile de pattern cultural și de "personalitate fundamentală", caracteristice antropologilor culturaliști americani. În încercarea de îmbunătățire a fundamentelor sale teoretice, în anii '40-'50 ai secolului al XX-lea, culturalismul a fost continuat de un anumit tip de comparativism, privit ca o teorie generalizată a pattern-urilor culturale. Comparând sute de scrieri etnografice din perioada menționată, A.L. Kroeber și Clyde Kluckhohn au formulat următoarea definiție a culturii: "Cultura este alcătuită din pattern-uri (modele), explicite sau implicite, ale
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
care acesta din urmă a ilustrat-o superlativ devine cheia perenității interpretării literare, care, în afara forței estetice proprii, riscă să sucombe o dată cu prilejurile care au produs-o dacă nu chiar să moară în fașă. Interdeterminarea istorie, teorie și critică literară, comparativism și interdisciplinaritate conferă stilului critic călinescian dimensiunea unui model creator de canon. Ce cred scriitorii despre critici sau critica devenită temă a ficțiunii e problematica celui de-al treilea avertisment: Critica literară subiect de roman ironic. Autoarea ne reamintește, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
toate obiecțiile posibile și pertinente (și necesare, totodată), trebuie să fie luate în considerare și cele care preferă o abordare istorică, nu neapărat istoricistă, care insistă asupra contextelor, a schimbărilor, care completează lacunele vizibile ale marilor sisteme structurale. De altfel, comparativismul este respins în bloc, fiind considerat ineficient și irelevant de către unii autori. René Girard, de pildă, se declară anticomparativist, afirmând că a spune despre miile de fire de iarbă de pe o pajiște că sunt toate asemănătoare ori că fiecare diferă
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
René Girard, de pildă, se declară anticomparativist, afirmând că a spune despre miile de fire de iarbă de pe o pajiște că sunt toate asemănătoare ori că fiecare diferă de celelalte, este în esență același lucru. Neputința însă nu e a comparativismului în genere, ci doar a celui cu "sens unic", antireligios, practicat de către etnologi la confluența secolelor și care încercau să reducă Evangheliile la narațiuni mitologice, fără a defini însă miticul. Chiar dacă violența spontană a comunității împotriva unui "țap ispășitor" pentru
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
identității structurale cu alteritatea interpretativa. Studiul operei este adâncit permanent prin investigații comparatiste și prin înserarea dimensiunii filosofice. Eficientă metodei se vădește de la prima carte: similitudinile dintre Eminescu și Leopardi sunt urmărite prin raportare la operă schopenhaueriana. Aceeași metodă a comparativismului ideologic, bazat pe studiul ideilor filosofice, vă largi înțelegerea schemei tradiționale optimism-pesimism, plasând-o într-un orizont conceptual mult mai amplu. Treptat, pe temeiul solidei sale armaturi teoretice (extrasa acum și din lectură gânditorilor moderni, și din scrierile Sfinților Părinți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286186_a_287515]
-
datele ei majore și interpretată în raport cu orientările esențiale ale literaturii universale. [...] Literatura română în epoca Luminilor inaugurează o epocă în istoria literară română. Ea este concepută în perspective de literatură comparată și izbutește, pentru întâia dată la noi, să ridice comparativismul de la rolul modest al căutării „influențelor” la acela de a explica îndrumarea esențială a literaturii într-o anumită epocă. TUDOR VIANU Moartea atât de timpurie a autorului, la vârsta când un critic și un istoric este în plină activitate creatoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
generale și în definirea unui „fapt antropologic” (de exemplu „universalitatea familiei”). În pofida unor premise greșite (de ordin evoluționist, prin echivalarea societăților arhaice actuale cu cele preistorice și cultivarea modelului tristadial de „evoluție” socio-culturală; la acestea se adaugă și problematica difuzionistă), comparativismul antropologic va fi reabilitat prin opera lui A.R. Radcliffe-Brown (1952) drept „metodă a antropologiei sociale”, diferită de metoda istorică (aceasta fiind prescrisă de el etnologiei). Ulterior, metoda comparativă primește o dezvoltare statistică deosebită în antropologie, în ceee ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
că unele abordări, precum logicismul, psihologismul, fonologia, structuralismul ș.a., să depășească limitele aplicabilității lor și să vizeze cuprinderea mult mai largă sau chiar totală a obiectului. Orientările care au afectat, prin exagerare, cunoașterea istorică a limbii române sunt naturalismul și comparativismul. A existat și există tendința de a reduce limba la limbaj, iar pe acesta la capacitatea omului de a produce sunete. Este vorba de orientarea naturalistă care s-a dezvoltat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Începuturile
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Speța umană este unitară, iar capacitatea și limitele omului de a produce sunete sunt comune întregii specii. Deosebirile articulatorii dintre limbi țin de deprinderile colectivității și nu de deosebiri fiziologice. Față de naturalism, care a blocat cercetarea în baza de articulație, comparativismul o înfundă în deducerea istoriei limbilor din sistemul de rădăcini al protolimbii indoeuropene. Compararea limbilor este, ca și cercetarea bazei de articulație, o activitate necesară și utilă până la un punct. Derapajul a început când elementele comune din cel puțin două
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sufletul său particular, moștenit și amplificat de cercetări, orientări și curiozități satisfăcute. In acest curs Concordanțe lingvistice și folclorice, cercetarea se face atât din punct de vedere filologic cît și folcloristic, folosind și metoda comparativ istorică. Este o lucrare de comparativism filologic și folcloric, un dicționar unic în felul său, pe baza unor fapte a căror existență este când paralelă, când simbiotică. Să nu uităm că încă din primele sale lucrări inaugurează studierea limbii și folclorului dintr-o dublă perspectivă (a
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Trebuie spus dintru început că această „istorie analitică a Convenției Democratice”, deși refuză „amprenta partizanatului politic sau a comentariului bazat în special pe opinii și judecăți de valoare” și ține să aibă ca fundament „judecăți empirice, factuale, teoria politică și comparativismul politic” („Prefață”, p. 11), stă în mod clar sub semnul subiectivității autorilor, ceea ce nu e neapărat un factor malign. în articolul „O istorie cu miză a Convenției Democratice” din Observator cultural (nr. 171), Gabriel Andreescu observă cu acuratețe: „șcarteaț este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
inexorabil la analiza subiacentă a mentalului colectiv finlandez promotor și emițător de mari fundamente teoretice și practice în domeniul culturii, dar și la mentalul colectiv românesc, care joacă aici rolul de receptor. În acest fel, lucrarea depășește granițele strâmte ale comparativismului tradițional, spre a intra în sfera de acțiune a istoriei culturii și a mentalităților. Am putea să ne oprim aici asupra unuia dintre mulții factori de comprehensiune analitică, cum ar fi cel care trimite la modelul educațional finlandez, ce pare
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sugestia unor editori cu fler, Revel și Ricard au încredințat tiparului o carte de conversații intitulată sugestiv Filozoful și călugărul. Cartea invită mai multe lecturi, fiindcă este interesantă la mai multe niveluri. În primul rînd este un remarcabil studiu în comparativism filozofic. Apoi, cititorilor fideli ai lui Revel, Filozoful și călugărul le pune la dispoziție mini-prelegeri pe diverse teme, toate punîndu-i în valoare autorului forța de sinteză, ingeniozitatea raționamentelor, dibăcia argumentativă și, în principiu, o anumită energie retorică greu de specificat
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
alteritate. E limpede că scriitoarea nu poate să se obiectiveze și pornește - sentiment arhiprezent - de la sine spre ceilalți. Așa încât, eseurile ei seamănă cu povestea unui intelectual ajuns într-un punct fix al lumii, de unde cercetează semnificațiile frontierei. Straniu hibrid de comparativism și un (pseudo) jurnal al imposibilităților... Două călătorii se găsesc în centrul eseurilor, ambele sub semnul odiseei: una circulară, cumva clasică, oedipiană, a lui Joyce, și una rectilinie, nietzscheană, a lui Musil. Oricâtă precauție s-ar investi într-o călătorie
Frontiera care ne apropie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3396_a_4721]
-
literară nu mai poate azi mare lucru. Dar nici nu mai pare că și-ar propune. Critica literară actuală mi se pare mică: incultă, nepasionată, automarginalizată, lipsită de curiozitate, de deschidere, de spirit de aventură; plată și ateoretică, incapabilă de comparativism și interdisciplinaritate. Meschină. În loc să oficieze, expediază. ș...ț Nu aștept absolut nimic de la critica literară, care s-a obișnuit să gândească leneș, în termeni mediatici de mari români, nereușind să treacă cu număratul valorilor dincolo de cifra 3." N-aș zice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
numai de statutul de lucrare de doctorat, ci și de instrumentarul analitic, care merge de la nivelul lexical la cel psihanalitic și trece în revistă cele mai importante abordări critice ale operei lui Caragiale. Dacă tradiționaliștii ar putea atacă lipsa unui comparativism critic abundent, care este de obicei "punctul forțe" al multor lucrări de doctorat, Maria Cap-Bun preferă un punct de vedere contemporan, o structură clară și bine argumentata și o metodă postmodernă, anume a destructurării și reasamblării unor elemente propriu-zis simbiotice
Despre oglinzi by Tudor Vlă () [Corola-journal/Journalistic/17862_a_19187]
-
literaturii române vechi (vol. I-III 1940-1945), pînă astăzi actuale și apărute, de atunci, în două reeditări succesive (Dan Zamfirescu-Dan Simonescu, Dan-Horia Mazilu). Era o operă modernă, similară cu opere occidentale (mai ales franceze) de istorie literară cu capitole de comparativism literar (în domeniul Evului Mediu european) și cu formulări pertinente ale unor capitole ( La răspîntia a două lumi, Suflet românesc în limbă slavă, Zorile literaturii române). Asemenea luări de poziție dovedeau cît de profundă și de clarvăzătoare era măestria autorului
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]