31 matches
-
intrare, pentru cei cinci ani viitori, după constatare, adaogindu-se numai prașila pe unu anu pentru cele fatatore. Articolul 26 Sumele percepute din dreptulu de intrare al pastoriloru austrieni, se incaseda și se versa prin îndeplinirea dispositiuniloru prescrise prin legea de comptabilitate. Articolul 27 Unu regulamentu specialu, vă precisă modulu esecutarii legii de față. Articolul 28 Dispositiunile contrarii acestei legi sînt și remanu abrograte. Acesta lege s'a votatu de adunare Electiva a României în ședința din 12 Martie anul 1865 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
si pentru fie-care fellu de contribuție. Acesta înscriere prin rolurile contribuabililoru și patentabililoru ambulanți, se va face îndată ce se voru trimite perceptorului rolurile despartirei sale, formate după matriculele suplementarii. 4) A trece tote sumele încasate din contribuție prin registrele de comptabilitate ce sînt datori a ține. 5) A versa la casieriulu localu contribuțiunile împlinite la fie-care dece dille, daca reședința perceptorului este în altă comună de catu aceea unde este biuroulu casieriului, sau îndată ce câtimea loru va atinge suma de lei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125627_a_126956]
-
de urmărire și atribuțiunile loru. Articolul 10 Adjutorele perceptorilor. din orașe mai popolate sînt de doue grade și anume: 1) Adjutore comptabili. 2) Agenți de urmărire. Atributiunele ajutoreloru comtabili. Articolul 11 Adjutorele comptabili suntu însărcinați a ține în buna regulă comptabilitatea perceptorului, archiva, rolurile, registrele de quitante și de urmărire și tot ce privesce la buna ordine a biuroului. Ei concurra dupe ordinile și în virtutea delegației ce li s'ar da de către perceptori la aplicarea gradului alu 2-lea și alu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125627_a_126956]
-
despărțirea loru. Capitolul 9 Penalități Articolul 39 Perceptorii, carii pînă la finele fia-cărui trimestru nu voru achita celu putinu 3/4 părți din contribuțiile despartirei loru pe acelu trimestru, si carii nu voru justifica în asemănare cu dispositiile legei asupra Comptabilității generaie, căușele legale ce au impedicatu împlinirea restului, voru perde dreptu amendă retribuția ficsa pe o lună. Articolul 40 Perceptorii carii pînă în terimu de nouă luni dupe espirarea unui trimestru nu voru fi achitatu remasitele acelui trimestru, voru fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125627_a_126956]
-
de trei luni, adică pînă la finele anului alu 2-lea, scadindu-se treptatu cu sumele ce vor mai respunde în acelu intervalu; iară dupe trecerea acestui termenu se voru aplică asupra loru dispositiile § 1 de sub Articolu 18 din legea asupra comptabilitatei. Articolul 42 Perceptorii cari voru deturua banii Statului, voru fi îndată depărtați din serviciu și dați în judecată penală. Articolul 43 Perceptorii cari pentru sumele priimite de la contribuabili vor liberă alte chitanțe de catu acele ce suntu datori a tăia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125627_a_126956]
-
loru precumu și acea de procurore este necompatibila cu cualitatea de Deputatu, precumu și cu ori ce altă fiunctiune retribuita de Statu. Ei nu potu fi interessati directu seu indirectu nici inpiegati în vre-o întreprindere seu afacere supussa la comptabilitate catra Statu; seu la vre-una din administrațiunile publice ale cărora socoteli sînt supusse revisuirei Curtei. Nici unulu din membrii Curtei de compturi nu poate se ea parte la cercetarea unei pricini supuse controlului ei, în care ar fi interessatu, ori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
și aprobatu de Domnu seu de puterea legiuitore, după competintia. La începerea fia-caria luni, Comitetulu va adressa Ministeriului din intru socoteală summeloru cerute și plătite în luna trecută din fondurile judetiale. Articolul 96 Cassierulu judetiului este datoru a tene o comptabilitate deosebită de fondurile judetiului, neamestecendu-le sub răspunderea sa personală, cu fondurile Statului. Comitetulu are dreptulu de a face revisiunea cassei judetiane, ori candu va găsi de cuviintia și a reclama la Ministeriu în contra abusuriloru ce ar descoperi din partea Cassieriului. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
salariați de Statu și voru ave șederea în Internatu. 156. Provisoriulu va ave administrarea morale și economică a Internatului. 157. În privința părții economice, provisoriulu se va ajuta de unu economu, care va face cheltuelele, le va justifica și va ține comptabilitatea. 158. În privința părții morali și disciplinarie, provisoriulu va fi adjutatu de repetitori. 159. Repetitorii voru adjuta pe școlari a repeți lecțiunile. Pentru clasile superiori se potu lua repetitori afară din Internatu, cari să vină numai la ore oțărite. 160. Toți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
o sală de infirmi: unu medicu va visita institutulu celu putinu de trei ori pe septemana. Aparate gimnastice se voru stabili în internate pentru esercitiulu corpului, În timpulu recreatiuniloru. 174. Dispositiuni mai desvoltate asupra moralii, igienei, disciplinei, asupra materialului și comptabilității internateloru se vor stabili printr'unu regulamentu speciale. 175. Pedepsele disciplinarie se voru aplică de directoru dupe unu regulamentu speciale. 176. Gonirea din Internatu se va aplica: a) Asupra aceloru interni, cari prin reua loru purtare sau relele esemple ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
messuriloru de assigurare publică. ... c) Cu poliția comunala a pietieloru publice, a stradeloru etc. ... d) Cu conservarea și administrarea proprietățiloru comunei și a drepturiloru iei. ... e) Cu articolile de îndestulare publică. ... f) Cu căutarea venituriloru, privegherea stabilimenteloru comunale, si cu comptabilitatea comunala. ... g) Cu redacțiunea budgetului și darea socoteliloru de chieltueli. ... h) Cu propunerea catra Consiliu a crearei de nuoi venituri comunali. i) Cu învoirea targuriloru, facerea contracteloru și adjudecarea lucrariloru comunale, conformu incheeriloru Consiliului comunalu, în marginea legiloru și a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
noueloru dări. Articolul 125 Nouele contribuțiuni nu se voru pute strînge de catu după ce cu avisulu Comitetului permanentu se va fi incuviintiatu strîngerea loru prin Ministerului de Interne, la comunele rurale și ordonantia Domnesca, la comunele urbane. Capitolul 14 DESPRE COMPTABILITATEA COMUNALA Articolul 126 Consiliulu comunalu alu fia-caria comună urbane seu rurale se adună în fia-care anu la 2 Maiu, spre a proceda la regularea provisorie a socoteliloru anului trecutu. Elu se adună la 1 Septemvrie, spre a delibera asupra budgetului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
în atâtea rânduri bogăția noastră, fructul muncei noastre; de astă dată i-am dat și sângele nostru. Daca s-ar trage o socoteală, nu știm care ar rămâne dator, marea Rusie, sau mica Romînie? Însă noi nu insistăm asupra acestei comptabilități politice. Nu credem în proverbul francez că les bons comptes font les bons amis. Astăzi ne oferă o tocme ală, o compensațiune, Dobrogea în locul Basarabiei. Darurile sale ni se par primejdioase. Misiunea României este pe malul stâng al Dunărei, n-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și ce puțină inteligență se pune în lucrările cele mai de căpetenie vom relata următorul fapt, care, deși străin de cestiunea ce ne preocupă, totuși zugrăvește cu fidelitate spiritul ce predomină în lucrările cancelariilor noastre. Un articol oarecare din legea comptabilității statului pune îndatorire guvernului a prezenta la deschiderea Camerei socotelile anului trecut și situația financiară a acelui an. Pentru prima dată o asemenea situație s-a prezentat Camerei în anul 1871. La acea epocă anul bugetar se încheia la 30
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acea epocă anul bugetar se încheia la 30 septemvre al anului viitor și de aceea găsim că și situația anului 1870 se întinde până la 30 sept. 1871, adică cuprinde tot exercițiul anului 1870. Ce să întîmplă însă? În 1874 legea comptabilității generale se modifică și anul bugetar se mărginește numai până la 30 iunie al anului viitor; cu toate acestea toate situațiile ce s-au prezentat Camerelor de la 1874 și până astăzi cuprind situația financiară până la 30 sept. De ce? Răspunsul [î]l
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
agricultură (un profesor). 6. Fizica descriptivă, mecanica și chimia, cu aplicațiuni practice mai cu seamă la industrie. Descrierea principalelor producte manufacturate (un profesor). 7. Aritmetica, algebra și geometria elementară, cu aplicațiuni respective la calcule financiare, la ridicări de planuri etc. Comptabilitatea cu diversele ei aplicațiuni (un profesor). 8. Desenul și modelagiul (un maestru). 9. Muzica vocală (un maestru). 10. Gimnastica cu exerciții militare (un maestru). Art. 143. Articolul precedent se aplică și la gimnaziile de fete cu următoarele modificări și adăogiri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un profesor sau o profesoară care va preda: Noțiuni de pedagogie, cu aplicațiune specială la creșterea copiilor mici, începînd de la nașterea lor, noțiuni de higienă și de medicină casnică, cu aplicațiune specială la îngrijirea copiilor mici, și economia casnică cu comptabilitatea ei. 3. Maistrul sau maestra de gimnastică va arăta și va dirige mai cu seamă jocuri gimnastice. 4. Se adaoge un profesor de religiune care va preda istoria Noului Testament și morala creștină. Așadar: 1) limba latină și limba greacă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
închis discuția. În comisia pentru luarea în primire a drumurilor de fier s-a numit d-nii Carada (?! ), Stătescu și colonel Arion. Întrebăm în ce calitate s-a numit d. Carada: ca jurist-consult, ca inginer mecanic, ca financiar, ca espert în comptabilitate? Nici o altă calitate decât aceea că e om de casa marelui proroc C. A. Rosetti. [ 2 martie 1880] ["ÎN ȘEDINȚA DE VINERI... În ședința de vineri a Senatului relativ la interpelarea indirectă făcută de d. Simion Mihălescu asupra lucrării comisiunii de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
buget însuși, de comisia bugetară în unanimitate, de raportorul comisiei, de ministrul de finanțe chiar, escedent care nu s-a mai discutat în secțiuni, nu s-a primit de ele și, prin natura sa, era în flagrantă contrazicere cu legea comptabilității statului. Scena a treia D. I. C. Brătianu, împreună cu colegul d-sale Anton I. Arion, contrasemnează legea amendată și o supun semnăturii șefului statului, de unde apare peste trei zile, "regulată" gata, în "Monitor". Ceea ce izbește ochii oricui în acel buget este
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e foarte simplă. Nici o complicație, nici un conflict, pace și armonioasă liniște domnește în tot cursul desfășurării ei. Dar ce tristă morală rezultă din acest tablou liniștit de moravuri, tristă mai ales pentru cele ce se petrec astăzi? Mai întîi, legea comptabilității generale a Statului prescrie că nu se poate cheltui un ban fără fonduri anume însemnate. Ei bine, acea Cameră a mărturisit întîi că n-are fonduri și nu mai mult decât peste o oră ea autorizează o cheltuială de 15
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu acești bani să amortizeze bonuri de tezaur ce le-ar emite pentru acoperirea deficitului prezumat al anilor 1875 și 1876. Ce fac însă? În loc de-a urma legea votată de ei înșii, iau drept subterfugiu art. 63 din legea comptabilității generale și trec rămășițele nu sub forma de escedent de venituri privind anii trecuți, ci ca venituri "ordinare" a unor ani viitori, nu ca sume încasate cu anume destinația {EminescuOpXI 138} de-a se plăti cu ele datorii făcute pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dar foarte importantă din punctul de vedere al ordinei și regularității cu care trebuie să se facă plățile din partea statului. Aceste fițuici, cari nu reprezentau nimic decât plăți făcute în neregulă sub prima domnie roșie și cari, pentru păstrarea formelor comptabilității, trebuiau schimbate în operațiuni regulate, aceste fițuici datorite d-lui Brătianu și prietenilor săi d-sa le numește azi un deficit de 8 milioane. Dar cui datorește aceste 8 milioane? Nimărui. Daca toate deficitele României ar fi ca acesta, ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ele se pot întîmpla. Un director la ministeriul finanțelor, om de știință în puterea cuvântului, cunoscând economia politică, finanțele, statistica, administrația, istoria țării și mai cu samă a dezvoltării institutelor din țară, cunoscând resursele statului, comite greșeli în legea de comptabilitate generală, o lege curat formală, a cărei cunoștință nu-l face pe om nici statistic, nici financiar, nici econom politic. El e destituit și înlocuit - prin cine? Printr-un cenușeri ce aplică riguros toate faimoasele articole, dar, când vine vorba
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
str. șelari 16-20 și str. Lipscani, 27; Socec & C-ie, Librărie franceză și străină, hârtie en gros și en détail, furnituri de birou etc., Calea Victoriei, 7 (p. 345). Librării - papetării: Alcalay, L. (librărie universală). Asortiment complect de hârtie, registre de comptabilitate, furnituri de biurou, cărți scolastice, lit. franceză, română și germană, Calea Victoriei, 18; Alcalay, M., Calea Moșilor, 112; Barasch, L.M., str. Lipscani, 23; Bercovici, A., Calea Moșilor, 122; Berlandt, L., str. Smârdan, 24; Farchi, S., Calea Victoriei, 55; Feldstein, M., Calea Victoriei, 92
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
adresă am citat ca recomandabil și pe învățătoriul Nicolae Habar. S-ar putea deci ca comuna să avanseze învățătoriului mijloacele de existență din prevederile anului viitoriu sau printr-un credit suplementar; și aceasta e cu atât mai ușor // cu cât comptabilitatea comunelor e mult mai simplă și mai ușor de supravăzut decât acelea ale administrațiilor centrale. Revizor școlar: M. Eminescu D-sale D-lui Prefect al județului Vaslui 97 [D. ANTIPA] ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR Iași, în. 16 decemvrie 875 CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
o bănuială asupra mea. De aceea gîndește-te. Dacă mai vrei informații ți le pot da. M. Eminescu Adresează la "Redacția Curierului". * Poți zice în suplică sau că ești bolnav sau că n-ai mijloace de călătorie. ** După renumita lege a comptabilității generale. {EminescuOpXVI 183} 161 [IOAN SLAVICI] Iași, 20 septemv. 1877 Dragă Ieni, Îți scriu în grabă că editorul logicei lui Kant se cheamă I. G. Jaesche, nu Faesche, cum stă în "Presa". Logica aceea nu e bună nici măcar pentru începători
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]