1,852 matches
-
floare frumoasă orice scaiete. Cântec albastru Ai avut mereu crucile-n cuvinte fiind răstignit pe orice silabă care îți țâșnea slobodă din minte gravă și-n grabă. Ai cioplit cu greu miezul din vocale și te-au sângerat spinii din consoane când creai avid în chin de migală mii de icoane. Fiecare vers transformat în strune din sunete-a scos ultima asprime croind fericit tainice lagune în ritm și rime. Pleci din când în când pe-agitata mare în sărmana ta
NU-ŢI PASÃ CÂNTEC ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1443851715.html [Corola-blog/BlogPost/344419_a_345748]
-
e la fel de tolerant ca și cel al creștinismului, ce ne-ndeamnă să ne iubim aproapele. În ambele cazuri, interpretările au variat de-a lungul istoriei, luând forme nu întotdeauna pașnice, așa cum prea bine știm. Araba este o limbă bazată pe consoane. Având mai puține vocale, semnificația cuvintelor și frazelor se poate pierde pe parcurs, motiv pentru care există interpretări atât de diferite ale Coranului. Această problemă este inerentă tuturor traducerilor de texte sacre, dar în cazul scrierilor de referință ale musulmanilor
ISLAM – CINCI STÂLPI ŞI ULTIMA ÎNFĂŢIŞARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1448691753.html [Corola-blog/BlogPost/375297_a_376626]
-
2013 Toate Articolele Autorului Când nu vreau să fiu eu mă uit în ochii tăi de ieri și știu că sunt frumoasă am forma palmei tale în care mi-ai prins sufletul tot am o rană mică de tăișul unei consoane dar nu se vede e bun fondul de ten Un sărut a rămas agățat în cuier altul stă cuminte să nu-l găsești sub streașina nopții noaptea aia de pomină în care ne-am îmbătat unul de mirosul celuilalt și
VINA DE-A NU MAI FI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_lebedei_vina_de_a_violetta_petre_1361270378.html [Corola-blog/BlogPost/351949_a_353278]
-
de viața patriarhală, avea un ochi în frunte și unul la picior, plângea săracul de dor, dorul lui cel mioritic de iubire, de natură și de orice creatură. behăia printre silabe și mergea în patru labe, băuse o cramă de consoane, și striga după mie: golaneee! îi era foame de tauri, de ghindă, de piscuri, de râuri, trăgea clopotul lunii în cer, să audă orice temnicer, spânzura păsările de vânt, și le-nșira pe-o sfoară de cuvânt. visa să fugă
LA CINĂ CU NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 by http://confluente.ro/La_cina_cu_nichita_ion_ionescu_bucovu_1344167339.html [Corola-blog/BlogPost/354959_a_356288]
-
cred, cea mai înaltă formă de lectură a existenței în ansamblul ei. Prefer, în locul contemplării picturii renascentiste pline de întuneric a lui Hieronymus Bosch, să mă cufund în liniștea neviciată de urâciune a pânzelor lui Luchian. Aici, printre vocalele și consoanele alfabetului colorat al Artistului Luminii - care a deslușit, pe un final de viață aproape martiric, esența frumosului negrăit în platoșa dură a suferință -, dau peste locul geometric mai mult ca perfect al creației divine și primesc cu o bucurie rar
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1488271280.html [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
rolurilor interpretate, mai nou ar trebui să dai și o știre de senzație (a se citi scandal) și cam atât. Unii consideră asta o chestie de mare profunzime. A, da, la redactare bagă câteva cuvinte grele, din acelea cu multe consoane, pe care nu le înțelege nimeni, nici măcar cel care le-a folosit, și gata faima! Adevărul e că astfel de articole nu sunt citite de nimeni. Poate, doar la vreun examen, unde examinatorul se face că înțelege ca să nu pară
ATUNCI CÂND SECUNDA SE TRANSFORMĂ ÎN ETERNITATE PE SCENA TEATRULUI ROMÂNESC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_secunda_se_transforma_in_eternitate_pe_scena_teatrului_romanesc_0.html [Corola-blog/BlogPost/364727_a_366056]
-
ŏ =e̯o (ø) ꞷ =o̯ w =u̯/v a̱ =a ė =e/i ǫ =o̯a/o ę =e̯a/e å =a>o (ɒ>ɔ) y =ʲ (după o consoana palatalizata - d, l, n, ț) dh =dʰ gh =gʰ · =interpunct, folosit între două consoane, fiecare aparținând unei silabe diferite [C.C] ’ =apostrof Referință Bibliografica: Sorin Cristian Moisescu / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2159, Anul VI, 28
SORIN CRISTIAN MOISESCU de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Sorin_Cristian_Moisescu.html [Corola-blog/BlogPost/340207_a_341536]
-
a ė =e/i ǫ =o̯a/o ę =e̯a/e å =a>o (ɒ>ɔ) y =ʲ (după o consoana palatalizata - d, l, n, ț) dh =dʰ gh =gʰ · =interpunct, folosit între două consoane, fiecare aparținând unei silabe diferite [C.C] ’ =apostrof Referință Bibliografica: Sorin Cristian Moisescu / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2159, Anul VI, 28 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SORIN CRISTIAN MOISESCU de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Sorin_Cristian_Moisescu.html [Corola-blog/BlogPost/340207_a_341536]
-
ce se armonizează cu vocală ultima a rădăcinii/temei de derivat: -dïr (-tïr) după a și ï, -dur (-tur) după o și u, -dir (-tir) după e și i. Temele verbelor formate se termină în consoana (r), verbele derivate încadrându-se în conjugarea turcească cu desinențele prez. -Vr (perf. -dV). Toate verbele derivate sunt integrabile în conjugarea rromă cu desinențele prez. -la (perf. -das). Alegerea conjugării ține de vorbitor. Verbele obținute exprimă acțiuni provocate - cineva provoacă
SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1483558169.html [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
-
fericire este singura răsplată pentru eforul pe care l-am făcut în anii aceia. Am început prin a-mi ordona scrisul pentru ca să poată să copieze după mine notițele. Am încercat să-i explic diferența între sunete. Și mai ales între consoanele Ț și D , P și B pentru că ea vorbea - totuși - dar foarte greu, și ușor pe nas, pronunțând greșit unele cuvinte. Îi explicăm, la matematică toate lecțiile , acasă la mine sau la ea. Îi făceam fișe cu formulele pe care
MIHAELA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/mirela_penu_1456254826.html [Corola-blog/BlogPost/377941_a_379270]
-
îmi lipesc ruptură pe serpentine lungi de viață, incerc sa ma mențin constant dar, dansul sufletului gol îmi obosește iar persoană în fața gândului înalt, eu am ramas puțin restant am stări prea pline de vocale și nu pot sa gasesc consoana în vid de spirit și de duh, încerc să caut oxigenul sclipiri de minimă speranța îmi luminează calea , drumul prin lupte, zbucium și durere îmi protejez doar endogenul e timpul clipei de tăcere să pot să îmi adun tot scrumul
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU by http://confluente.ro/articole/alexandru_florian_s%C4%83raru/canal [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
predominau cei de-o origine cu a lor, cazați împreună în Căminul cartierului Ghilo în Ierusalim. Amândoi erau ingineri, tineri, proaspeți absolvenți de facultate și deocamdată singura lor dificultate era însușirea limbii, acomodarea cu scrisul ebraic, limitat aproape exclusiv, pe consoane. Vocalele trebuia să le ghicești unde și cum să le folosești. Dar unele greșeli inerente, pentru început erau tolerate, și profesorul și elevul le tratau cu un zâmbet îngăduitor și o legănare a capului care spunea doar „Vai, vai, ajută
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1428303143.html [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
desfacerea într-un fascicul de vibrații, trezind o nouă sensibilitate-n sufletul atins de percuțiile sale. Secvența prestației muzicale a undei sonore e redată printr-o orchestră de sonorități urzite pe fundalul poemului, în care rolul solistic îi revine vibrantei consoane ,,z ,, ,susținându-și, precum o primadonă, proba de virtuozitate pe scena sufletului, devenit acum, regatul ei de rezonanță:” Vibrează, e o undă/ Pe tâmplă mă masează/ Se face corzi de aur/ În suflet se așează”. Profesor, COSTINA SAVA În ochi
DE COSTINA SAVA de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buldum_1444037038.html [Corola-blog/BlogPost/347161_a_348490]
-
mănunchi de plasturi vii rănile tainiței inimii tale ca niște spărturi în zidul ne.ființei tălăzuind își cer Acoperamântul fiin.țării își strigă nevoia de tamăduire grabnică cu dinții cristale carămizi de hău din adânc vocalele vieții împletite letargic cu consoanele morții de-o clipă sunt ca o tristă cunună abandonată de griji nefirești ce nu-și gasește fruntea de înger pe care să șadă definitiv și etern coroană de glorii vestea cea bună și sfântă... Foto tehnica - Art Colaj Media
POEM HIERATIC XXX-LACRIMI DE LITERE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1443360620.html [Corola-blog/BlogPost/377557_a_378886]
-
lipesc ruptura pe serpentine lungi de viață, încerc să mă mențin constant dar, dansul sufletului gol îmi obosește iar persoana în fata gândului înalt, eu am rămas puțin restant am stări prea pline de vocale și nu pot să găsesc consoana în vid de spirit și de duh, încerc să caut oxigenul sclipiri de minimă speranță îmi luminează calea , drumul prin lupte, zbucium și durere îmi protejez doar endogenul e timpul clipei de tăcere să pot să îmi adun tot scrumul
EMPATIZÂND CU UNIVERSUL de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Empatizand_cu_universul_alexandru_florian_sararu_1386412052.html [Corola-blog/BlogPost/363308_a_364637]
-
dezvoltarea personală. Propun ca joc provocator pentru umaniști îmbinarea desenului cu fonética, vocabularul și morfo-sintaxa. Se pot contura norișori sau copaci cu ramuri trainice care să susțină termenii cheie ai lecției. Pe crenguțe , cumințele, pot ședea blând , de pildă vocalele, consoanele, semivocalele, omonimele, sinonimele, antonimele, părțile de propoziție, părțile de vorbire. Pot fi utilizate și jetoanele cu cap de pisică pe care să se noteze diferiți termeni, ce urmează a fi explicați pe parcursul orei. Consider că ludicul trebuie să abunde predarea-
TOCHITURĂ PLASTICĂ SAU UN COCKTAIL CU LITERE ȘI IDEI? de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1487802423.html [Corola-blog/BlogPost/372387_a_373716]
-
-i spun etnia), mi-a declarat că limba română i se pare oribilă, cu sonorități țipătoare, având cuvinte metalice care „scrâșnesc”, cu unele sunete precum „ț” combinat cu unele vocale tari în silabe ca „ți”, „țo”, „ța” sau cu alte consoane în sunete precum „cț”, „mț”, „nț”. La fel, combinațiile consoanei „c” în „ci”, „ce”, „sci”, „șci”. Alte cuvinte sunt șuierătoare, cu sunete precum „sâ”, „șâ”, „sea”, „șa”, ori hârâitoare, prin folosirea consoanei „r”, mai ales în combinație cu semivocalele „ă
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
se pare oribilă, cu sonorități țipătoare, având cuvinte metalice care „scrâșnesc”, cu unele sunete precum „ț” combinat cu unele vocale tari în silabe ca „ți”, „țo”, „ța” sau cu alte consoane în sunete precum „cț”, „mț”, „nț”. La fel, combinațiile consoanei „c” în „ci”, „ce”, „sci”, „șci”. Alte cuvinte sunt șuierătoare, cu sunete precum „sâ”, „șâ”, „sea”, „șa”, ori hârâitoare, prin folosirea consoanei „r”, mai ales în combinație cu semivocalele „ă” și „â”. De altfel și poetul roman Ovidius Publius Naso
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
silabe ca „ți”, „țo”, „ța” sau cu alte consoane în sunete precum „cț”, „mț”, „nț”. La fel, combinațiile consoanei „c” în „ci”, „ce”, „sci”, „șci”. Alte cuvinte sunt șuierătoare, cu sunete precum „sâ”, „șâ”, „sea”, „șa”, ori hârâitoare, prin folosirea consoanei „r”, mai ales în combinație cu semivocalele „ă” și „â”. De altfel și poetul roman Ovidius Publius Naso, exilat la Pontul Euxin în perioada 8îHr-17dHr era de părere că: „limba geților folosește prea mult sunetul „r” care dă asprime cuvintelor
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
cu pronunția unor cuvinte care îți stâlcesc limba. Dovadă că părerile menționate sunt relative și subiective. Evident că sunt și limbi considerate în cvasiunanimitate că au muzicalitate în cuvinte, deseori terminate în vocale sonore, sau cuvintele sunt îndulcite cu unele consoane moi, înlocuind „r”-ul nostru cu „n”, „l”, „d”. Dar nu din cauza asta limba română nu a devenit limbă de circulație internațională. Alții sunt factorii care determină universalitatea unei limbi și cred că nu trebuie să plângem din acest motiv
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
ruginită ghinda dă semne de viață aerul e dulce ca mierea și prin el se strecoară zmeuriu umbrele serii după o amiază sfântă și caldă plină de licurici la masă stă nichita stănescu cu literele lui de vis vocale și consoane aliniate alandala zice că el e un fel de eminescu întors pe dos stă cu paharul în mână și bea din sângele domnului a furat mantaua unui zeu și așteaptă să se scufunde într-o gravură bea poete ( pe lângă el
POEMUL LUI NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396350406.html [Corola-blog/BlogPost/354121_a_355450]
-
e la fel de tolerant ca și cel al creștinismului, ce ne-ndeamnă să ne iubim aproapele. În ambele cazuri, interpretările au variat de-a lungul istoriei, luând forme nu întotdeauna pașnice, așa cum prea bine știm. Araba este o limbă bazată pe consoane. Având mai puține vocale, semnificația cuvintelor și frazelor se poate pierde pe parcurs, motiv pentru care există interpretări atât de diferite ale Coranului. Această problemă este inerentă tuturor traducerilor de texte sacre, dar în cazul scrierilor de referință ale musulmanilor
Islam: cinci stâlpi și ultima înfățișare by http://uzp.org.ro/islam-cinci-stalpi-si-ultima-infatisare/ [Corola-blog/BlogPost/93079_a_94371]
-
pășim singuri în mormânt Să nu-i lăsăm să aștepte sicrie le-om face deștepte Doamne unde te-ai ascuns de nu dai niciun răspuns Nici la viață nici la moarte dusu-ne-ai peste departe De-au rămas numai consoane gura Gheorghe taci Ioane Că ni-i raiul o-cu-pat iar nebunul împărat Și-om bate cerul cu parul poate pricepe măgarul Costel Zăgan , Doine de (s)pus la rană Referință Bibliografică: DOINĂ DE REABILITARE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DOINĂ DE REABILITARE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Doina_de_reabilitare_costel_zagan_1366688622.html [Corola-blog/BlogPost/345954_a_347283]
-
ȘACALI. Scrierea substantivelor (puteți sări acest paragraf și următorul) masculine plural-articulate și plural-nearticulate aflate în formă de nominativ/acuzativ este o interminabilă sursă de greșeli. Așa-zisa noastră ortografie fonetică notează cu același semn atât un „i” scurt (practic, o consoană tematică moale - ca în „arici”, „călători”, „corbi”, „istorici”, „pești”, „șacali” -, sau „i” semivocalic, de exemplu: „boi”, „lei”, „mâncăi”, pui”), cât și un „i” plin, un „i” propriu-zis, un „i” vocalic: „codri”, „maiștri”, „miniștri”, „monștri”, „scafandri”. Normele ortografice s-au stabilit
STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Strategie_ortografica_machiavelica.html [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]
-
avem de-a face cu vreun singulare tantum, cum ar fi - pentru cine nu mai știe - „aur”, „lapte”, „orez”, „sânge”) primește, grafic, la plural, un „i” (din punct de vedere fonetic, „i” scris este vocalic, semivocalic sau marcă a unei consoane palatalizate). Dacă, în plus, e determinat prin articol hotărât (în cazul în care ați uitat, precizez, așa, mai colocvial, că articulare hotărâtă e totuna cu o arătare cu degetul, adică e o „desemnare”), mai capătă, în scris, un „i”. Nu
STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Strategie_ortografica_machiavelica.html [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]