7 matches
-
reprezintă și exprimă o forță care, în principal, vine dinspre uscat. Coasta pune în valoare, modelează, poate transmite semnale, dar ea nu se poate substitui uscatului. Discrepanța care s-a creat este reală, dar nu va conduce la rezultate dramatice. Continentalitatea Chinei rămâne o sursă de bază a puterii sale. Însă nu este nici o îndoială că direcția de evoluție se asociază tot mai mult cu noul său destin oceanic. În sfârșit, cea de-a treia Chină, cea de vest, constituie partea
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
când ajunsese o adevărată putere maritimă, China a fost o țară care a evoluat cu fața către continent. Apariția ei ca stat și ca imperiu, afirmarea ei ca civilizație au loc pe continent. Construirea Zidului Chinezesc este un simbol al continentalității, o dovadă că, dintotdeauna, China a considerat că împlinirea vocației sale se face pe continent. De multe ori, ea s-a adâncit în continentalismul său și a pierdut parțial contactul cu lumea exterioară. Din istoria Chinei nu lipsește un anume
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
zone reci (boreale, arctice sau alpine) 3 - plante răspândite în zone răcoroase ( montane, subalpine) 5 plante răspândite în zone temperate ( deluroase, submontane) 7 plante răspândite mai ales în zone calde ( câmpii) 9 plante răspândite în zone calde (mediterana) C 1-9 - continentalitatea 1 euoceanic 2 - oceanic 3 - între 2 și 4 4 - suboceanic, cu aria principală de răspândire în întraga Europă Centrală 5 - intermediar, de la suboceanic la subcontinental 6 - subcontinental, răspândite în principal în partea estică a Europei Centrale 7 - între 6
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
suprafața dominantă, datorită caracteristicilor ecologice ale pădurilor de fag, în amestec cu stejar și carpen, plantele de umbră sunt mai slab reprezentate. din punct de vedere al indicelui T (temperatura), majoritatea speciilor sunt plante caracteristice unui climat temperat. indicele de continentalitate (C) relevă dominanța speciilor de tip suboceanic C3 - 32,98 % și C4 - 18,2 %, cu aria principală de răspândire în întreaga Europă Centrală. Se observă și procentajul important al speciilor de tip C5 - 18,46 %, cu caracter intermediar, de la suboceanic
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Centrală. Se observă și procentajul important al speciilor de tip C5 - 18,46 %, cu caracter intermediar, de la suboceanic la subcontinental, a căror arie de răspândire o reprezintă tot Europa Centrală. Corelat cu rezultatele obținute prin analiza elementelor floristice, indicele de continentalitate confirmă caracterul european al florei din regiunea studiată. -în privința umidității (U), majoritatea plantelor din această regiune preferă solurile moderat umede, reavăne (U5 - 27,96 %). Acest rezultat demonstrează caracterul mezofil al principalelor 67 formațiuni vegetale din pădurea Vorona. Se observă
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
ordatum și Melampyrum bihariense. Pe lângă aceste elemente floristice au mai fost indetificate 29 specii policolore: 26 specii și subspecii cosmopolite (Cosm.) și 3 adeventive (Adv.). În ceea ce privește indicii ecologici, dominante sunt speciile heliofile (L7, L8), mezoterme (T5, T6), cu indicele de continentalitate cuprins între 3 și 5 . Corelat cu indicele de reacție a solului, majoritatea speciilor sunt plante care preferă solurile neutre, de la slab acide la slab alcaline (R7), iar o parte destul de însemnată, formează o categorie intermediară de plante a căror
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
și scandinavobaltice în extremitatea vestică. Relieful de dealuri, de podiș, ariile depresionare și culoarele de văi principale joacă un rol important în crearea de diferențieri în câmpul de repartiție teritorială a carateristicilor climatice. Regimul climatic are o pronunțată nuanță de continentalitate influențată iarna de anticiclonul continental eurasiatic, iar în perioada caldă de anticiclonul Azorelor. Temperaturile medii anuale au oscilat între 9,5°C (perioada 1961-2009) la stația Iași, 8,3°C (perioada 1986-2008) la stația Pașcani, 7,9°C (1987) și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]