35 matches
-
înfățișează cele sensibile, dar și cele inteligibile? Încercarea de a răspunde - dupa puteri - la aceste interogații ne conduce spre trei niveluri de sens și, implicit, spre trei direcții de lectură. Mai întâi, cât privește lumea sensibilă, ochiul, eliberat de asperitățile contingentei, mult prea iluzorii și prea superflue, căci mult prea redundanțe, reține doar frumusețea intrinseca, durabilă, imuabila a făpturii. Urâțenia e un accident, lucrurile, oricare ar fi ele, sunt, în sine, frumoase, așa cum au ieșit din mână Creatorului, fiindcă : C'est
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_singuratatea_starea_de_gratie_a_contemplarii_recenzie_la_cartea_strajer_peste_suflete_poezie_grafi.html [Corola-blog/BlogPost/354360_a_355689]
-
deschidere ale sufletului și trupului omenesc spre lumină ce se pogoară spre noi prin vămile inepuizabile ale transcendentului. Astfel „infinitul limitat” omenesc se umple cu infinit dumnezeiesc, cu hâr și energie divină care ne pot ridica măcar câteva momente deasupra contingentei timpului și a spațiului. Pe cei deja virtuoși, cu o treaptă mai sus pe scara indohovnicirii, îi pot pândi însăși ispitele postului sau ale ascezei. Ispitele de a considera că au de-acum suficientă putere spirituală de a se stăpâni
TEOLOGUMENA – DESPRE POST de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1467038034.html [Corola-blog/BlogPost/377951_a_379280]
-
a fost definitivat de Tomas de Aquino, cu toate ca si Platon vorbește de un „demiurg”- creator al Cosmosului, iar Aristotel de „primul motor” și de „motorul nemișcat”. Argumentul cosmologic se manifestă sub patru forme: argumentul cauzalității, al mișcării, entropologic și al contingentei. Teoria Big Bang, poate să fie o dovadă în favoarea argumentului cosmologic, în ciuda faptului ca dovadă poate fi criticată din prisma faptului că nu se poate vorbi de „înainte” de Big Bang, deoarece timpul și spațiul nu existau, insă întrebarea de
METAFIZICA (2) – „EX NIHILO” 70X70 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_popa_metafizica_2_constantin_popa_1341304112.html [Corola-blog/BlogPost/355049_a_356378]
-
1 de l'annexe du rčglement (CE) n° 2808/2000 et des rčglements ultérieurs sur leș contingents tarifaires] - Dazio limitato a zero [applicazione della parte 1 dell'allegato del regolamento (CE) n. 2808/2000 e dei successivi regolamenti relativi ai contingenți tariffari annuali] - Invoerrecht beperkt tot 0 (toepassing van deel 1 van de bijlage bij Verordening (EG) nr. 2808/2000 en van de latere verordeningen tot vaststelling van de jaarlijkse tariefcontingenten) - Direito limitado a zero [aplicaçăo da parte 1 do anexo
jrc5192as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90360_a_91147]
-
2 de l'annexe du rčglement (CE) n° 2808/2000 et des rčglements ultérieurs sur leș contingents tarifaires] - Dazio limitato a zero [applicazione della parte 2 dell'allegato del regolamento (CE) n. 2808/2000 e dei successivi regolamenti relativi ai contingenți tariffari annuali] - Invoerrecht beperkt tot 0 (toepassing van deel 2 van de bijlage bij Verordening (EG) nr. 2808/2000 en van de latere verordeningen tot vaststelling van de jaarlijkse tariefcontingenten) - Direito limitado a zero [aplicaçăo da parte 2 do anexo
jrc5192as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90360_a_91147]
-
3 de l'annexe du rčglement (CE) n° 2808/2000 et des rčglements ultérieurs sur leș contingents tarifaires] - Dazio limitato a 10 % [applicazione della parte 3 dell'allegato del regolamento (CE) n. 2808/2000 e dei successivi regolamenti relativi ai contingenți tariffari annuali] - Invoerrecht beperkt tot 10 % (toepassing van deel 3 van de bijlage bij Verordening (EG) nr. 2808/2000 en van de latere verordeningen tot vaststelling van de jaarlijkse tariefcontingenten) - Direito limitado a 10 % [aplicaçăo da parte 3 do anexo
jrc5192as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90360_a_91147]
-
4 de l'annexe du rčglement (CE) n° 2808/2000 et des rčglements ultérieurs sur leș contingents tarifaires] - Dazio limitato a zero [applicazione della parte 4 dell'allegato del regolamento (CE) n. 2808/2000 e dei successivi regolamenti relativi ai contingenți tariffari annuali] - Invoerrecht beperkt tot 0 (toepassing van deel 4 van de bijlage bij Verordening (EG) nr. 2808/2000 en van de latere verordeningen tot vaststelling van de jaarlijkse tariefcontingenten) - Direito limitado a zero [aplicaçăo da parte 4 do anexo
jrc5192as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90360_a_91147]
-
Droit de douane de 10% [application de la pârtie A de l'annexe IV du règlement (CE) n° 1440/95] - Dazio limitato a 10% [applicazione dell'allegato IV A del regolamento (CE) n. 1440/95 e dei successivi regolamenti relativi ai contingenți tariffari annuali] - Invoerrecht beperkt tot 10% (toepassing van bijlage IV, deel A, bij Verordening (EG) nr. 1440/95) - Direito limitado a 10% [aplicaçăo do anexo IV, ponto A, do Regulamento (CE) no. 1440/95 e regulamentos subsequentes relativos aos contingentes
jrc2850as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88005_a_88792]
-
listă atît Nabokov, cît și Milton. Un asemenea criteriu depinde însă de autonomia domeniului de aplicare - literatura în cazul nostru - pentru că autonomia garantează un fel de opacitate a cîmpului, îl închide influențelor din exterior și implicit elimină tocmai acei factori contingenți (ideologie, politică etc.). Dar această închidere are dezavantaje importante, printre care faptul că o literatură precum cea română, nefavorizată tocmai de contingențe, e sortită să rămînă în afara canonului. Reamintesc cititorului de un alt articol publicat relativ recent în "România literară
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
funcționarea unei organizații. Datorită polisemiei noțiunii, subcapitolul 1 începe cu o serie de delimitări conceptuale, urmată de accepțiunile psihologice ale termenului. Subcapitolul 2 se ocupă de teoriile și modele conducerii, sistematizate astfel: teorii personologice, teorii comportamentiste, teoriile situaționale primare, teoriile contingentei, teoriile cognitive și teoriile interacțiunii sociale, fiecare fiind abordată din perspectiva ideilor de bază și a specificului. Gruparea a cestor teorii a permis constituirea unor modele ale conducerii, în funcție de modul de concepere și interpretare al conducerii. Autorul desprinde trei astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
la existența formelor de influență care ar putea să fie definite ca "impersonale" spre exemplu, contagiunea în sensul că nu derivă dintr-o acțiune voluntară și policy-oriented a unor actori specifici, ci sunt mai degrabă rezultatul unei serii de factori contingenți. Să lăsăm deocamdată acest tip de mecanisme și să ne concentrăm asupra celor care se caracterizează prin prezența unor actori externi (actors-centred) care acționează în scopul de a exercita influența într-un anume context. Condiționalitatea În termeni teoretici, mecanismul condiționalității
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
Numai după ce vom cunoaște măsura în care putem influența performanța creativă prin astfel de metode vom fi capabili să investigăm eficient influența factorilor externi asupra ei (p. 70). În spiritul considerațiilor lui Hyman (1964), capitolul de față tratează factorii proximi, contingenți și imediați ce influențează creativitatea. Lucrarea lui Hyman despre manipulare prin instructaj ne servește drept punct de plecare valoros, pentru a trata ulterior cercetarea experimentală a percepției și imagisticii, a afectivității și în cele din urmă a stimulării și atenției
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
al elementelor periferice (Abric, 1994). Vom reveni asupra acestor concepte în capitolul următor. Să subliniem pentru moment faptul că Abric descrie și el RS-urile în con-textualizarea lor discursivă, socio-economică și culturală. Le vede ca "organizări semnificante, dependente de factori contingenți [...] și de contextul social și ideologic [...], ca sisteme de interpretare a realității care reglementează relațiile dintre indivizi și mediul lor [...], ghiduri pentru acțiuni" sau "construcții sociocognitive, conduse de propriile lor legi", permițînd o precodare a realului (Abric, 1994, p. 14
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mai puțin intense, clar formulate sau numai sugerate - dintre problematica acestuia și procesele/fenomenele de rol. Aceste rezultate reprezentative în domeniul psihosociologiei conducerii permit formularea unei concluzii cu valoare general-teoretică: eficiența conducerii este rezultatul interacțiunii dintre personalitatea liderului și factorii contingenți, interacțiune exprimată prin anumite cerințe de rol specifice. Ținând cont de caracteristicile organizaționale, o serie de autori chiar recomandă studiul conducerii militare pe baza teoriei rolului (Hunt, Philips, 1991). • Cadrul conceptual: competența liderului militar Ținând cont de specificul organizației militare
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
să obțină concursul, nu‑și impune propria soluție, dimpotrivă, este dispus să accepte și să implementeze soluția grupului). # Aceste stiluri decizionale sunt apoi analizate în funcție de șapte factori dintre care trei asigură calitatea deciziei, iar patru acceptarea ei. Factorii situaționali sau contingenți care afectează decizia sunt: a) calitatea necesară deciziilor; b) completitudinea informațiilor liderului care să‑i permită a lua singur deciziile; c) gradul de structurare a problemei; d) semnificația acceptării deciziei de către subordonați pentru o implementare eficientă a ei; e) probabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
instituționalizează, și modul în care aceste practici sunt legate de lumea socială. Se folosesc de studii cantitative pentru a demonstra emergența unei culturi globale prin care se răspândesc practici specifice, valori și modele. Folosesc metode genealogice pentru a identifica factorii contingenți. Apelează la comparații structurale pentru a înțelege mai bine condițiile în care normele difuzează de la un context la altul. Folosesc inclusiv simulări pe computer pentru a modela proprietățile emergente ale politicii mondiale. Constructiviștii și raționaliștii s-au angajat într-un
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
mari pierderi economice. Rezultatul este Îngustarea treptată a câmpului responsabilității și a autoexprimării salariaților. Pregătirea În Întreprindere permite salariaților o mai bună vedere de ansamblu: ei văd contextul care le dimensionează sarcinile și Înțeleg importanța luării În considerare a factorilor contingenți În munca lor. România este sufocată În lațul unui paradox managerial: pe măsură ce tactica gestionară a economiei se dovedește tot mai lipsită de eficiență, obiectivele strategice ale dezvoltării sunt tot mai ocultate politic. Este ușor să se observe că rezultatele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
neutralizate prin participarea activă a membrilor. Alegerea liderilor prin referendum a fost stabilită în 1896 și, astfel, a rezultat o organizație sindicală sigură de ea însăși și foarte dezinvoltă în relațiile ei cu conducerile întreprinderilor (ibidem, pp. 440-448). Dincolo de factorii contingenți, Lipset și echipa lui s-au străduit să prezinte într-o formă generalizabilă factorii ce pot neutraliza tendințele spre oligarhie. Aceștia sunt în număr de patru. Mai întâi, trebuie ca secțiunile locale să beneficieze de o largă autonomie, astfel încât să
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
conceptului de partid european, existînd riscul să nu distingem genurile de grade. Fără delimitări, ne va fi imposibil să arătăm schimbările survenite în cadrul europartidelor. De aceea conceptul trebuie precizat. Din această perspectivă, o primă strategie constă în a distinge termenii contingenți conceptului de europartid. 2.2.3. Europartidele și termenii contingenți FEP nu sînt nici partide politice în sensul convențional, nici rețele partinice instituționalizate, nici relații de la partid la partid, nici Internaționale de partide. Trebuie să distingem europartidele de acești termeni
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de grade. Fără delimitări, ne va fi imposibil să arătăm schimbările survenite în cadrul europartidelor. De aceea conceptul trebuie precizat. Din această perspectivă, o primă strategie constă în a distinge termenii contingenți conceptului de europartid. 2.2.3. Europartidele și termenii contingenți FEP nu sînt nici partide politice în sensul convențional, nici rețele partinice instituționalizate, nici relații de la partid la partid, nici Internaționale de partide. Trebuie să distingem europartidele de acești termeni contingenți. Mai întîi, FEP nu sînt partide politice în sens
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
conceptului de europartid. 2.2.3. Europartidele și termenii contingenți FEP nu sînt nici partide politice în sensul convențional, nici rețele partinice instituționalizate, nici relații de la partid la partid, nici Internaționale de partide. Trebuie să distingem europartidele de acești termeni contingenți. Mai întîi, FEP nu sînt partide politice în sens convențional. Sînt, desigur, importante folosirea modelului partidelor naționale și aplicarea în cazul FEP pentru a determina dacă sînt partide veritabile. Pentru Luciano Bardi, patru dimensiuni sînt importante, și toate țin de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
naturii europartidului (capitolul 2), miza este și aici de a nu cădea în capacana unui concept stretching. Vom expune pe larg dimensiunile și indicatorii conceptului nostru și entitățile la care el se aplică. 7.2.2. Politicile europartidelor și termenii contingenți O primă strategie în această optică va consta în distingerea politicilor federațiilor europene de partide de alte concepte contingente. După asta, ne vom propune propria concepție asupra politicilor europartidelor. Este vorba de cooperarea partinică transnațională, cooperarea paneuropeană a partidelor, construcția
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
putea spune că numai El există; fiind existența Sa însăși și a tuturor celorlalte ființe, inclusiv a noastră. În fața Lui, ceea ce nu este El, ar trebui să se considere mai degrabă un nimic“. Așadar, El este absolutul iar noi cei contingenți (finiți). Cine se îndepărtează de El este un visător ridicol, pentru că fără de El nu ar putea exista nici măcar o clipă; ba chiar devine un împrăștiat autentic și de neînțeles, pentru că se lipsește de baza adevărată și unică. El este înțelepciunea
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
conceptului de partid european, existînd riscul să nu distingem genurile de grade. Fără delimitări, ne va fi imposibil să arătăm schimbările survenite în cadrul europartidelor. De aceea conceptul trebuie precizat. Din această perspectivă, o primă strategie constă în a distinge termenii contingenți conceptului de europartid. 2.2.3. Europartidele și termenii contingenți FEP nu sînt nici partide politice în sensul convențional, nici rețele partinice instituționalizate, nici relații de la partid la partid, nici Internaționale de partide. Trebuie să distingem europartidele de acești termeni
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
de grade. Fără delimitări, ne va fi imposibil să arătăm schimbările survenite în cadrul europartidelor. De aceea conceptul trebuie precizat. Din această perspectivă, o primă strategie constă în a distinge termenii contingenți conceptului de europartid. 2.2.3. Europartidele și termenii contingenți FEP nu sînt nici partide politice în sensul convențional, nici rețele partinice instituționalizate, nici relații de la partid la partid, nici Internaționale de partide. Trebuie să distingem europartidele de acești termeni contingenți. Mai întîi, FEP nu sînt partide politice în sens
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]