56 matches
-
calitățile Lui". În studiul său antropologic, Mihai Eminescu consideră că omul nu rămâne niciodată la același nivel, ci în firea lui există dorința unui progres, a unei lupte spre desăvârșire, prin care se încearcă autodepășirea: "Omul conține în el o contradicțiune adâncă. Fiecare om are în sine ceea ce numim noi o destinațiune internă. Facultatea, puterea, voința chiar de a dezvolta mereu, de-a produce prin sine însuși o viață nouă. Nu e nici un om mulțămit de-a rămânea etern pe același
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_mihai_eminescu_credinta_crestina_si_biserica_ortodox_stelian_gombos_1326809445.html [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
dezvolta mereu, de-a produce prin sine însuși o viață nouă. Nu e nici un om mulțămit de-a rămânea etern pe același punct - omul e oarecum nașterea eternă. Această devenire eternă află în om o putere numai mărginită. Din această contradicțiune a puterii mărginite și-a destinațiunii nemărginite rezultă ceea ce numim viața omenească. Viața este lupta prin care omul traduce destinațiunea sa, intențiunile sale în lumea naturei. Această viață întrucât are de obiect realizarea scopurilor personalității în obiectele naturii se numește
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_mihai_eminescu_credinta_crestina_si_biserica_ortodox_stelian_gombos_1326809445.html [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
prin considerațiuni destul de puternice, cum de exemplu necesitatea de a supraveghea mersul guvernului și al comisarilor săi în această afacere, orișicum nu mai puțin stăruim a crede că d. P. Carp este în această afacere cu totul izolat și în contradicțiune chiar cu amicii săi politici cei mai apropiați: d-sa nu reprezintă decât ideile sale personale, iar nu ale minorității Adunării. Această declarațiune era necesară. Cu bizantinismul lor cunoscut, prea adeseaori roșii s-au servit de opinia izolată a unui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ceea ce vom crede că e folositor cauzei mari căreia dedicăm această publicație. S-a spus că pierderea bucuriei de a trăi și a dorinței de a lupta, întunecata dispunere care muncește pe oamenii culți de pretutindeni, își au izvorul în contradicțiunea constantă între ideile noastre și formele civilizației, care ne-a descoperit necesitatea de a trăi în mijlocul unor instituțiuni ce ni se par mincinoase. Ca leac s-a arătat refugiul în arta antică, lipsită de amărăciune și de desgust. Nu cercetăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
exploatată cu mai multă sfruntare de către partidul roșu în contra partidului conservator decât cestiunea finanțelor statului. Arma obicinuită a acestui partid, calomnia, nu a fost de ajuns: oficioșii și oficialii partidului nu s-au sfiit să recurgă la arătări neexacte, la contradicțiunea cea mai vădită între vorbă și faptă, ba chiar la minciună în toată goliciunea ei, pentru ca să înnegrească pe adversarii lor și să se laude pe dânșii. Chiar mai alaltăieri "Romînul" revine din nou, cu ocaziunea prezentării bugetului pentru anul 1881
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țării într-un mod onest și leal adevărata cauză care l-a silit pe d. Brătianu a se {EminescuOpXII 138} retrage, d. C. A. Rosetti - bănuim că d-sa a scris - așterne un articol lung de patru coloane, plin de contradicțiuni, în care grămădește vorbe peste vorbe, fraze peste fraze, laudă pe d. Brătianu, laudă partidul liberal, atacă opoziția și arată ca cauză a retragerii d-lui I. Brătianu toate cauzele pentru cari un ministru se poate retrage de la putere și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că Eminescu nu era un pesimist în viața practică, din moment ce scrie: Nu e nici un om mulțămit de-a rămâne etern pe același punct omul e oarecum naștere eternă. Această devenire eternă află în om o putere numai mărginită. Din această contradicțiune a puterei mărginite și a destinațiunii nemărginite rezultă ceea ce numim viața omenească. Viața e luptă prin care omul traduce destinațiunea sa, intențiunile sale în lumea naturei". Theodor Codreanu vede în acest text o îndepărtare a lui Eminescu de filosofia lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
final, se face o pledoarie pentru transdisciplinaritate, aceasta fiind ceea ce se află în același timp și între discipline și dincolo de orice disciplină. Cartea se încheie, într-un fel, cu trimiterea din nou la meditațiile eminesciene "Omul conține în el o contradicțiune adâncă. Fiecare om are în sine ceea ce numim noi o destinațiune internă. Facultatea, puterea, voința chiar de-a dezvolta mereu, de-a produce prin sine însuși o viață nouă. Nu e niciun om mulțumit de-a rămâne etern pe același
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a dezvolta mereu, de-a produce prin sine însuși o viață nouă. Nu e niciun om mulțumit de-a rămâne etern pe același punct omul e oarecum naștere eternă. Această devenire eternă află în om putere numai mărginită. Din această contradicțiune a puterei mărginite și a destinațiunii nemărginite, rezultă ceea ce numim viață omenească. Viața e lupta, prin care omul traduce destinațiunea sa, intențiunile sale în lumea naturei" (M. Eminescu, Opere, volumul VI). Există și câteva scurte capitole-apendice, cum ar fi Poetica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nimic alta decât fanatismul, primind o educațiune care avea de principiu de a stinge tot ce în suflet e curat, uman, nobil, pur, s-au infiltrat în capetele unei generațiuni june și de aceea docile niște principie sistematice, în flagrantă contradicțiune cu tot ce era mai nobil în spiritul secolului nostru. Astfel, acești oameni au devenit transcendentali. Aceste principie sistematice ale lor, scoase deductiv din o istorie falsificată, escamotate din concepțiunea esagerată a națiunei lor, din noțiunea falsificată a dreptului, - ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
noi el e personificarea națiunei române. Noi suntem amici ai unității Austriei și tronul va găsi în noi totdeuna apărători sinceri, deși legi pre cari nu ni le-am făcut noi înșine nu ne obligă. Ele sunt făcute în flagrantă contradicțiune cu convingerea noastră, fără consimțământul nostru, căci am refuzat de a discuta ori de a vota legi care a priori erau false și nedrepte. Cumcă noi am crezut a trebui să ne supunem deocamdată acestor legi, din rațiunea de mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
însemna ori obliga mai mult decât sigiliul pre o sentință, care nu oprește ca sentința să fie nedreaptă. Să vedem care e rolul normal al domnitorului și al sancțiunei și dacă acestora amândouă li e permis de a fi în contradicțiune cu voințele, singure valabili, ale popoarelor ca atari. Nouă ni se pare că pentru fiecare popor dreptul și legislațiunea purced de la el, el și le crează când și cum i trebuiesc, astfel încît, într-o normală stare de lucruri, sancțiunea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zgomote și păreri cu totul neidentice cu scopul și ființa ei, ba poate că în cazul cel mai rău realizarea ei ar fi fost oprită prin măsuri guvernamentale; sau, dacă lumea ar fi fost priceput-o bine, fiind însă în contradicțiune cu curentul zilei, nimene nu s-ar fi interesat de ea ș-ar fi trecut nebăgată în samă și fără de-a lăsa vreo urmă morală, precum s-au mai întîmplat și cu alte serbări de natura acesteia. Iată rălele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
n-avea să dovedească cumcă sensualismul ca "sistem filosofic " (reprezentat în cazul nostru de Mill) e opus altor sisteme. Aceasta se poate, dar nu dovedește nimic. Ceea ce trebuia să ne dovedească d-sa este nu că autorul e 'n flagrantă contradicțiune cu Mill, ci dacă din "negrul pe alb'' al logicei se poate arăta vro contrazicere cu ea însăși. Aceasta însă recenzentul nu ne-o arată nicăiri și nici nu e în stare a o arăta, pentru că nici n-o poate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
adevăruri bazate tot pe esperiență autorul va fi avut rațiunile sale de a vedea nesuficiența argumentării lui Mill în privința izvorului al doilea al cunoștinței noastre. Deci într-o cestiune atât de fundamentală d. Maiorescu poate fi mult și bine în contradicțiune cu Mill, fără de-a fi însă "în contradicțiune cu d. Maiorescu din introducere", precum susține recenzentul. {EminescuOpIX 417} Căci nu sta nicăiri în manual că cele trei principii de sine evidente (identitatis, contradictionis, esclusi tertii ) sunt generalizații ale esperienței
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rațiunile sale de a vedea nesuficiența argumentării lui Mill în privința izvorului al doilea al cunoștinței noastre. Deci într-o cestiune atât de fundamentală d. Maiorescu poate fi mult și bine în contradicțiune cu Mill, fără de-a fi însă "în contradicțiune cu d. Maiorescu din introducere", precum susține recenzentul. {EminescuOpIX 417} Căci nu sta nicăiri în manual că cele trei principii de sine evidente (identitatis, contradictionis, esclusi tertii ) sunt generalizații ale esperienței. Din contra, aceste principii sunt condiții sub care esperiența
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
urma îi părăsește pe acești domnișori strigă mai bine "contrazicere! " Deodată numai i-auzi: Ici commencent les contradictions! Cum pot numai să creadă asemenea capete că spirite de soiul nostru nu vor observa cea mai simplă din legile logicei, principiul contradicțiunii, că am lucrat toată viața la un sistem de cugetări fără a avea o idee răzgândită și lămurită și o icoană clară De [a]ice urmează un plagiat al nostru îndreptat în contra a doi recenzați, unul german, altul francez, Espresiile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
EminescuOpIX 419} despre ceea ce învățăm pe alții; ei cred că trebuie să așteptăm să vie niște inteligențe, comune ca și muștele de pe păreți, pe cari-i produce fără greș connubiul orișicărei părechi omenești, pentru ca să ne lumineze pe noi asupra principiului contradicțiunii! [12 august 1877] TURCIA ["NU SÎNT ASEMENEA ADEVĂRATE... Nu sânt asemenea adevărate toate câte s-au scris în privința retragerei rușilor de pe la strâmtorile Balcanilor. Aceste strategice pozițiuni nu se iau așa de lesne din mîinele rușilor, căci 5. 000 de oameni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fiindcă pe divergențe nu se 'ntemeiază niciodată o societate omenească. Divergințele sunt atât de multiple între individ și individ încît o-ntemeiere pe ele l-ar sili pe fiecare de-a forma o societate pentru sine însuși, ceea ce-i o contradicțiune. {EminescuOpIX 456} 2) Societatea având de scop perfecționarea reciprocă pe terenul literar - național, aceasta prin espresiunile statutelor presupune o divergență între individe, căci dacă am avea fiecare din noi același cuprins sufletesc viața noastră ar fi repetarea aceleiași individualități în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Jacques Derrida, cât ființa contradicțională lupasciană: Diferența ontologică este nu-ul dintre ființare și ființă"335. S-ar putea spune că diferența ontologică este contradicția fundamentală a ființei care-i "salvarea eternității"336. Pentru ființa ca Dasein, Eminescu o numește contradicțiune adâncă: "Omul conține în el o contradicțiune adâncă. Fiecare om are în sine ceea ce numim noi o destinațiune internă. Facultatea, puterea, voința chiar de-a dezvolta mereu, de-a produce prin sine însuși o viață nouă. Nu e nici un om
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ontologică este nu-ul dintre ființare și ființă"335. S-ar putea spune că diferența ontologică este contradicția fundamentală a ființei care-i "salvarea eternității"336. Pentru ființa ca Dasein, Eminescu o numește contradicțiune adâncă: "Omul conține în el o contradicțiune adâncă. Fiecare om are în sine ceea ce numim noi o destinațiune internă. Facultatea, puterea, voința chiar de-a dezvolta mereu, de-a produce prin sine însuși o viață nouă. Nu e nici un om mulțumit de-a rămâne etern pe același
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a dezvolta mereu, de-a produce prin sine însuși o viață nouă. Nu e nici un om mulțumit de-a rămâne etern pe același punct omul e oarecum naștere eternă. Această devenire eternă află în om putere numai mărginită. Din această contradicțiune a puterei mărginite și a destinațiunii nemărginite, rezultă ceea ce numim viață omenească. Viața e lupta, prin care omul traduce destinațiunea sa, intențiunile sale în lumea naturei"337. Transmodernismul, cu tensiunea contradicțională recuperatoare de armonie, este menit a reda omului contemporan
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Însă accentele elegiace sunt abandonate subit. Boerescu părea să găsească În progres explicația consolatoare: „În fine toate acelle societăți, cari sunt destinate ca prin experinția lor să ajungă la veritate, cată a trece din fatalitate prin toate aceste mizerii și contradicțiuni”. În fine, atunci când imaginația este proiectată asupra spațiului autohton, optimismul devine debordant: „Ceea ce mă bucură, și mă face a mă saluta că sunt român, este că națiunea mea, cu bunul simț ce posede, cu caracterul său naturel și inocent, fiind
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
ca să s' auză de toți în țară, că nu mă retrăgeam ca să trec în opozițiune. Numai aciia cari nu mă cunosc îndestul ar fi în stare să crează că aș putea face o asemenea neconsecuență și a mă pune-n contradicțiune cu un princip pe care l-am declarat în mai multe ocazii. Numai acei cari mi-l cunosc îndestul ar putea să crează că d-sa - Doamne ferește - ar trece în opozițiune și ar contrazice principul. Principele are principul... de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o modificare constituțională ce s-ar face de un singur partid sau de-o coterie ce ar impune țării pe mandatarii ei prin presiune și ingerință electorală. O asemenea revizuire a pactului fundamental ar constitui un act ilegal și în contradicțiune cu principiele primordiale ale sistemului parlamentar și constituțional întru - un stat democratic ca al nostru. Prin urmare este datoria atât a opozițiunii cât și a adevăraților liberali d' a nu se face complicii unei revizuiri constituționale ce s-ar vota
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]