132 matches
-
metaforic, nu predilect esoteric. Piscul sufletului, care în optica autorului, ne conectează la originea ființei, la mister, deci la umanitatea propriu-zisă, nu se poate scoate la vânzare. Nici hazardul unui joc de zaruri nu schimbă regula supremă. Tautologia pe tema convenționalității ca trăsătură fundamentală a stilului artistic, a aparținut întâi romancierilor omniscienți. În condițiile romanului de atăzi, o asemenea tendință pe care o exprimă autorul Ion Deaconescu, înseamnă originalitate, un demers asemănător celui pe care l-a făcut G. Călinescu în
Ion Deaconescu: Garderobierul by http://revistaderecenzii.ro/ion-deaconescu-garderobierul/ [Corola-blog/BlogPost/339308_a_340637]
-
de specificul situațiilor categoriilor socio-profesionale în cauză. De asemenea, așa cum Curtea a constatat prin Decizia nr. 214 din 13 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2012, "un argument suplimentar în sensul convenționalității măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie și Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunțată în cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar și Lucia Ghețu împotriva României, prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252128_a_253457]
-
și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unele instanțe au apreciat că există o încălcare a art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție, exclusiv sau împreună cu art. 14 din Convenție, în timp ce alte instanțe, chiar realizând analiza de convenționalitate, au conchis în sensul că nu există o încălcare a blocului de convenționalitate. A. Controlul de constituționalitate a Legii nr. 119/2010 și efectele deciziilor Curții Constituționale Înalta Curte constată că Legea nr. 119/2010 a făcut obiectul controlului a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
există o încălcare a art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție, exclusiv sau împreună cu art. 14 din Convenție, în timp ce alte instanțe, chiar realizând analiza de convenționalitate, au conchis în sensul că nu există o încălcare a blocului de convenționalitate. A. Controlul de constituționalitate a Legii nr. 119/2010 și efectele deciziilor Curții Constituționale Înalta Curte constată că Legea nr. 119/2010 a făcut obiectul controlului a priori de constituționalitate, exercitat în temeiul art. 146 lit. a) din Constituție, Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
drepturilor lor fundamentale prevăzute și garantate de Convenția europeană a drepturilor omului. Pe de altă parte, Înalta Curte reține că în sistemul de drept românesc nu există nicio prevedere legală expresă care să atribuie Curții Constituționale exclusivitatea unui control de convenționalitate, după cum nimic nu validează punctul de vedere potrivit căruia, odată ce Curtea Constituțională a confirmat aptitudinea abstractă a unei legi de a fi compatibilă cu Convenția, instanțele de drept comun nu ar mai fi îndreptățite să analizeze nemijlocit convenționalitatea acelei norme
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
control de convenționalitate, după cum nimic nu validează punctul de vedere potrivit căruia, odată ce Curtea Constituțională a confirmat aptitudinea abstractă a unei legi de a fi compatibilă cu Convenția, instanțele de drept comun nu ar mai fi îndreptățite să analizeze nemijlocit convenționalitatea acelei norme și a efectelor ei concrete asupra părților cauzei din litigiul cu care sunt sesizate, în raport cu circumstanțele fiecărei spețe. Din analiza jurisprudenței anexate sesizărilor adresate Înaltei Curți se constată că instanțele judecătorești, în mod cvasiunanim, au considerat că evaluarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
norme și a efectelor ei concrete asupra părților cauzei din litigiul cu care sunt sesizate, în raport cu circumstanțele fiecărei spețe. Din analiza jurisprudenței anexate sesizărilor adresate Înaltei Curți se constată că instanțele judecătorești, în mod cvasiunanim, au considerat că evaluarea de convenționalitate este permisă în fiecare cauză în parte, chiar dacă, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , Curtea Constituțională a constatat că Legea nr. 119/2010 nu are aptitudinea generală, abstractă, de a produce efecte contrare Convenției pentru apărarea drepturilor omului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
Curții Constituționale sunt obligatorii în ceea ce privește constatările conformității sau neconformității atât cu Constituția, cât și cu Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Însă, dacă instanța de contencios constituțional a constatat convenționalitatea unei legi sau norme, o atare constatare este una în abstracto (dat fiind caracterul de control obiectiv al legii exercitat de Curtea Constituțională), iar aceasta nu împiedică instanțele de drept comun să evalueze în concret, în fiecare cauză în parte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
comun ar fi fost îndrituite la o evaluare separată a chestiunii retroactivității legii numai în cazul în care această analiză se impunea în mod distinct, din perspectiva Convenției europene a drepturilor omului, altfel decât în contextul "ingerinței" în analiza de convenționalitate în baza art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Însă, în jurisprudența Curții Europene o problemă de retroactivitate a legii este atașată, de regulă, unei plângeri ținând de dreptul la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
compatibilitatea dintre Legea nr. 119/2010 și art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu exclude posibilitatea instanțelor judecătorești de drept comun de a efectua o analiză nemijlocită, directă, de convenționalitate raportată la situația particulară din fiecare speță în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, ca obiect al încălcării reclamate în fiecare litigiu. Din acest punct de vedere, instanțele judecătorești au evaluat această pretinsă încălcare a dispozițiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
analiza în concret a acestui raport de proporționalitate nu poate fi realizată pe calea recursului în interesul legii, întrucât ar excede obiectului acestuia și competențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul în interesul legii nefiind un recurs național în convenționalitate. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 330^7 cu referire la art. 329 din Codul de procedură civilă, așa cum a fost modificat și completat prin Legea nr. 202/2010 , ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge recursurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 27 decembrie 2011. Curtea reține însă că, prin decizia amintită, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a negat competența instanței de contencios constituțional de a decide cu privire la constituționalitatea și convenționalitatea unor dispoziții de lege și nici efectul definitiv și general obligatoriu al deciziilor acestei instanțe. Astfel, a precizat că "deciziile și considerentele deciziilor Curții Constituționale sunt obligatorii în ceea ce privește constatările conformității sau neconformității atât cu Constituția, cât și cu Convenția pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248438_a_249767]
-
constatările conformității sau neconformității atât cu Constituția, cât și cu Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului". În continuare a reținut însă că, "dacă instanța de contencios constituțional a constatat convenționalitatea unei legi sau norme, o atare constatare este una în abstracto (dat fiind caracterul de control obiectiv al legii exercitat de Curtea Constituțională), iar aceasta nu împiedică instanțele de drept comun să evalueze în concret, în fiecare cauză în parte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248438_a_249767]
-
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de îndreptare a mecanismului de restituire a proprietăților preluate în mod abuziv, ci este chiar contrară obligațiilor stabilite prin Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, prin confirmarea convenționalității Legii nr. 247/2005 . Se mai arată că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv hotărârile din 13 iunie 1979 și 4 octombrie 1993, pronunțate în cauzele Marckx împotriva Belgiei și Vermeire împotriva Belgiei, o reformă globală, destinată să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259354_a_260683]
-
decizia recurată, în sensul că a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că normele cuprinse în Convenție și Protocoalele sale adiționale alcătuiesc, împreună cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, un "bloc de convenționalitate", cu consecința că acesta se impune autorităților naționale cu aceeași forță juridică cu care se impun normele convenționale și care beneficiază, în temeiul art. 20 alin. (2) din Constituție, de aplicare prioritară în cazul apariției de neconcordanțe între actele internaționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259354_a_260683]
-
normele convenționale și care beneficiază, în temeiul art. 20 alin. (2) din Constituție, de aplicare prioritară în cazul apariției de neconcordanțe între actele internaționale privind drepturile omului, la care România este parte, și legile interne. Principiul priorității acestui bloc de convenționalitate determină inadmisibilitatea invocării dreptului intern pentru a justifica neexecutarea Convenției, regulă preluată expres prin art. 31 alin. (5) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele și, în același timp, relativizează caracterul imperativ al normei juridice interne și o situează, pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259354_a_260683]
-
mai preluat și principiul priorității Convenției față de legea specială. Or, în opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, cele două "corpuri normative", Legea nr. 247/2005 și Decizia nr. 27 din 14 noiembrie 2011 , alcătuiesc un "bloc de legalitate" inferior "blocului de convenționalitate" compus din Convenția și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Față de existența celor două planuri, în măsura în care Legea nr. 247/2005 , chiar interpretată în lumina deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu conține dispoziții mai favorabile și contravine Convenției, interpretată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259354_a_260683]
-
247/2005 , chiar interpretată în lumina deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu conține dispoziții mai favorabile și contravine Convenției, interpretată în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, rezultă evident că aplicarea corpului legal în dauna "blocului de convenționalitate" constituie o încălcare a art. 20 din Constituție. Or, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit deja, în jurisprudența sa în materie, că Legea nr. 247/2005 contravine dispozițiilor convenționale, întrucât, deși deschide reclamanților accesul la o procedură administrativă, urmată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259354_a_260683]
-
14 noiembrie 2011 a instanței supreme nu doar că nu conduce la dezideratul exprimat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de îndreptare a mecanismului de restituire, ci este chiar contrară obligațiilor stabilite prin hotărârea pronunțată în cauza pilot, prin confirmarea convenționalității Legii nr. 247/2005 și stabilirea supremației acesteia. Or, aplicarea cu prioritate a legii interne, în dauna corpului convențional, este neconstituțională, fiind contrară prevederilor art. 20 din Legea fundamentală. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 27 din 14
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259354_a_260683]
-
în amonte și s-a integrat în aval. Cu toate acestea, în caz de activitate integrată, unitatea va apărea că fabricanta de cuverturi sau paturi și nu de țesături. În unele descrieri privind categoriile de clasificare există și unele particularități (convenționalități), ca de exemplu: verificarea în fermele proprii ale gospodăriilor țărănești nu se include la industria alimentară Clasa 1593 - Fabricarea vinului din struguri, ci în Clasa 0118 - Viticultura. O situatie analoaga este și cea pentru produsele lactate obținute în fermele gospodăriilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
a analizat îndeplinirea criteriilor expres prevăzute de art. 53 din Constituție pentru ca restrângerea menționată să fie justificată, statuând că măsura este conformă acestor exigențe constituționale. În fine, un argument suplimentar, reținut prin Decizia Curții Constituționale nr. 493/2012 , în sensul convenționalității măsurii de reducere cu 25 de procente a drepturilor salariale sau de natură salarială, prin Legea nr. 118/2010 , îl constituie și Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele conexate nr. 44.232/11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244158_a_245487]
-
reparație au fost instituite anumite termene pe care persoanele îndreptățite trebuie să le respecte, această opțiune a legiuitorului nu contravine jurisprudenței instanței de contencios european a drepturilor omului, care împreună cu dispozițiile convenționale și ale protocoalelor adiționale formează un "bloc de convenționalitate", obligatoriu pentru instanțele naționale. 83. În acest sens trebuie reamintit că prin însăși Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, s-a impus necesitatea implementării unor măsuri de natură să urgenteze soluționarea cererilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277228_a_278557]
-
motivate". Or, Curtea nu se poate substitui autorului excepției de neconstituționalitate, formulând critici pe care ulterior să le analizeze, iar simpla enumerare a textelor constituționale nu are semnificația unei motivări. În fine, Curtea reține că un argument suplimentar în sensul convenționalității măsurii de reducere cu 25 de procente a drepturilor salariale sau de natură salarială, în temeiul Legii nr. 118/2010 , îl constituie și Decizia de admisibilitate a Curții Europene a Drepturilor Omului din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele conexate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242661_a_243990]
-
al dreptului la muncă, prin decizia menționată, Curtea a analizat îndeplinirea criteriilor expres prevăzute de art. 53 din Constituție pentru ca restrângerea menționată să fie justificată, constatând că măsura este conformă acestor exigențe constituționale. De altfel, un argument suplimentar în sensul convenționalității măsurii de reducere cu 25 de procente a drepturilor salariale sau de natură salarială, prin Legea nr. 118/2010 , îl constituie și Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele conexate nr. 44.232/11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244157_a_245486]
-
era necesară pentru atingerea scopului urmărit. Având în vedere cele expuse, instanța apreciază că dispozițiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 , în măsura în care stabilesc o competență teritorială exclusivă în sarcina Tribunalului București, nu satisfac cerințele de constituționalitate și convenționalitate cu privire la egalitatea în drepturi și liberul acces la instanță, soluția legislativă aleasă nerespectând condiția necesității și proporționalității. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271489_a_272818]