6 matches
-
from the local to the global. Seeking balance between specific case studies and comparative/transnațional approaches, we invite contributions engaging with, but not limited to, the following thematic foci: Reconceptualizing Peasantries, Reassessing Modernities Rurality and Transnațional Flows Capitalism, Socialism, and Cooperativism în the Rural World Modernities, Temporalities, and Ruralities Vernacular Religion and Peasant Culture Agriculture and Socio-Economic Modernization Folk-Populisms, Nationalisms, and Imperialisms The Countryside and Imperial/Post-Imperial Systems of Rule Projects of Internal Colonialism and Peasant Resistance Thinking from the Rural
CONFERINȚELE DE VARĂ DE LA TELCIU / Telciu Summer Conferences, 26-27 august 2016 - Rurality, Modernity and (De)coloniality () [Corola-website/Science/296086_a_297415]
-
în organizarea muncii prin asociație. Liberei concurențe el îi opunea „liberul concurs al tuturora prin asocierea lor frățească”. Celula acestui sistem economic îl formează „atelierul social” care este o cooperativă de producție muncitorească, făurită pe baza principiului solidarității muncitorilor. Doctrinarii cooperativismului înregistrează și pe înfăptuitorii ideilor lansate de așa-zișii „utopici”. Între aceste încercări, cea mai cunoscută e istoria „pionierilor din Rochdale” (Anglia), o cooperativă de consum a țesătorilor din această localitate. În statutul acestei cooperative figura și obligația: „Întrebuințați timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pentru a vă instrui, pentru care scop biblioteca și sala noastră de lectură vă stau la îndemână” (Mladenatz, 1931, p. 58). O idee se desprinde din scurta trecere în revistă a modului în care s-a conturat ideea modernă a cooperativismului. Toți cei care vedeau în soluția asociației o rezolvare a problemei sociale nu s-au rezumat doar la asocierea pentru muncă și consum. Prilejul asocierii trebuia folosit - dacă nu era primul scop - și pentru instruirea, cultivarea, formarea personalității pentru un
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și încă o școală bazată pe realitățile cele mai vii ale vieții noastre sătești” (Stoian, 1942, p. 246). Ce rol a jucat „educația cooperativă” în școala noastră, în perioada interbelică? Unul dintre popularizatorii modului de viață cooperatist identifică astfel influența cooperativismului asupra modului de educație: școala trebuie să fie „organizată ca o comunitate”, iar această comunitate „trebuie să se întemeieze pe o libertate activă și disciplinată, care să ducă la învățământul solidarității” (Ionescu-Pașcani, 1925, p. 11). Numai în felul acesta, gelozia
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a simpatiei, făcând apel, totodată, la cuceririle tehnico-științifice ale timpului. Prin aceasta ea s-a folosit de cele trei condiții ale progresului, devenind, în același timp, un factor al progresului. 1. 6. 2 Cooperația agricolă și partidele politice Asociaționismul și cooperativismul în agricultură, în formă modernă, constituie o apariție socială destul de recentă. Dezvoltarea puternică a acestor curente s-a înregistrat abia în perioada capitalismului modern. Majoritatea precursorilor mișcării cooperatiste moderne consideră sistemul cooperatist un rezultat al sistemelor politice care promovează o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Rivista di Politica agraria, Nr. 4, Bologna 1997; 119. Sacomandi Vito Istituzioni di economia del mercato dei prodotti agricoli, Editura REDA, Roma 1991 120. Saccomandi V. Il management delle impprese cooperative agricole, Editura Etaslibri, 1992 121. Saccomandi V. Cooperazione e cooperativismo in agricoltura un analisi economica, Editura REDA, Roma 1986; 122. Samochiș B. Opțiuni în dezvoltarea structurilor agrare, Universitatea Cluj, 1997; 123. Secrieru C. Economia agrară, Editura Universității "Al.I.Cuza", Iași, 1995; 124. Secrieru C. Economia Agrară mondială note de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]