1,819 matches
-
așchii ascuțite cade scrumul din jaruri care ard încremenite în aer vălătuci inerți de aburi zac doar o clipă și se prăvălesc la fel cum țurțuri cad din ninse jgheaburi și pe trotuare ace risipesc o sanie alunecă stafie cioplesc copite-n ale gheții scuturi doi zurgălăi presară pe câmpie un vals sonor dansat parcă de fluturi *** Ciclul "Iarna" Volumul "Surori metrese timpului" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: vals de fluturi / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1502, Anul
VALS DE FLUTURI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1423555460.html [Corola-blog/BlogPost/382323_a_383652]
-
supunem. o umbră drum de praf sau drum de piatră oiște de car nețăsălată, se rup iar haturile toate încălțări de paie nețărmurate, se rupe iar în tinda o rază de la lună iar maica de pe laița e busuioc la grinda, copita-i bate în ușă, un cal din herghelie, o umbră, ce-i desculța și umblă prin cenușă, privește noaptea-i grie dar cine să mă aștepte, sunt gol și umbra-i vie, pustie ca un vânt migrează întunecime, și rupe
POEZII DE STEJAREL IONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_stejarel_ionescu_al_florin_tene_1378887602.html [Corola-blog/BlogPost/365999_a_367328]
-
măria ta, de bea apă de izvor din munții Nachdand ! auzi în spatele ei, se întoarse și își încordă întraga ființă precum un arc, sări înapoi. În fața ei stătea o arătare ce semăna a om dar parcă dădea a animal după copite doar că în mână ținea o tavă argintie cu un pocal pe ea. Nu zise nimic, puse mâna pe pocal de parcă o fură și își potoli setea. Vietatea se retrăse-se nevăzută precum apăru. Nu înțelegea ce se petrece dar se
MÂNTUIREA III de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/Mantuirea_iii_ovidiu_borchin_1392069764.html [Corola-blog/BlogPost/364116_a_365445]
-
o țigară. Ea știe că își dorește, de fapt, să îi simtă aroma buzelor ei. I-o aprinde și el o savurează satisfăcut. În apropiere de Arcul de Triumf, ploaia care abia începuse, se transforma în gheață, ce tropăia, cu copite nărăvașe pe plafonul mașinii. Nu se mai vedea drumul, iar autoturismele se opreau, cu avariile pornite, pe marginea șoselei. Pentru o clipă, Mira realiză cât de impredictibil poate fi următorul moment. Oprise și el. Oprise și muzica, și o privea
5 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1457814793.html [Corola-blog/BlogPost/352665_a_353994]
-
iluștrilor cărturari, stejar al falnicilor țărani, steag al eroilor, apoteoză legendară, cruce a martirilor, imn al sfinților, care a ajuns grație neunirii spiritual-politice din lăuntru, respectiv a nepăsării de Dumnezeu și grație vrăjmașilor din afară, să fie prigonit, călcat de copitele migratoare, sfârtecat de imperii creștine și necreștine, amăgit de culte creștine, prădat și jefuit de boierimea calicească, trădat de ciocoime, manipulat de masonerii, amanetat de arendașii alogeni, vândut de proletari, donat de neoburghezia social-liberală, spulberat la răscruce de vânturi, prăbușit
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
vânt rece, învăluind totul într-o aură de melancolie universală. Îi veni în minte acea seară când, străin, se plimba aiurea pe străzi, cucerit de farmecul Vienei. Câteva trăsuri treceau dinspre Teatrul Imperial spărgând liniștea serii cu zgomotul sacadat al copitelor de cai călcând pe caldarâmul plin de băltoace în care frunzele intraseră-n descompunere, amintind de gropile Bucureștiului pe care-l părăsise decurând, după scurta perioadă a actoriei lui. Să fie acesta orașul cezaro-crăiesc, centrul lumii celei bune? - se întreba
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
în această lume are o misiune de îndeplinit... Unele se pare că și-au îndeplinit-o deja. Altele încă nu și-au spus ultimul cuvânt. Despre poporul român se știe că a fost urgisit.Țara i-au luat-o pe copita cailor multe neamuri: Goții, Hunii, Gepizii, Slavii, Avarii, Bulgarii, Ungurii, Pecenegii, Cumanii, Tătarii, și poate și altele. De cele mai multe dintre ele s-a ales praful și pulberea. De români nu. Ei întotdeauna după tăvălirile barbare s-au ridicat și s-
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1423573438.html [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1687 din 14 august 2015 Toate Articolele Autorului Un geamăt din umbră lui Nicolae Labiș Pruncind pe când căprioarele Se adăpau ”una câte una” Învrednicind plânsul în foame demult, El își potoli setea din copite de ciută Și muri norocos că n-a mai... murit ! Eu, bine că vreau să-l văd printre rouri Când seceta ucide ”orice boare de vânt” , Mă tem că nici ploaia mâine nu vine Să fie cu cerul de-atunci
UN GEAMĂT DIN UMBRĂ de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1439562788.html [Corola-blog/BlogPost/373250_a_374579]
-
Cin-nu trăiește nu moare, știe și șăful cel mare, zidul nu sparie deloc, dă-mi brelocul, Pasăre Rok. Am rămas fără de pretini, fără dietă și piepteni, fără iubită, doar glorie, ce nu conține-o calorie. Brusc se aude în poartă copita lovind, poarta-i spartă, se vede că nu are stil, Berlioz spuse subtil. Nici cal, nici maimuță, nici faun, intră arătarea, up-down, destul ați vorbit, e rușine, plâns, lacrimi diamantine. BORIS MARIAN : Referință Bibliografică: Cărăbușul de aur / Boris Mehr : Confluențe
CĂRĂBUŞUL DE AUR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1404190470.html [Corola-blog/BlogPost/347420_a_348749]
-
Gabriela Blănariu , publicat în Ediția nr. 2049 din 10 august 2016. Din herghelia mea de gânduri dată-n concesiune mai demult, de câtva timp mi se întorc acasă toate, gând cu gând, roibii mei înstelați în frunte și fără o copită ori fără de vedere, dar cu încă drag de mine ... Pun zilnic lângă poartă cuburi mici de zahăr brun, c-am citit eu într-o carte, că din rău ori din nebun doar cu dulce ți-l faci bun, calul, omul
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
undeva...pe-un câmp,la apus de viață și de anotimp...... IX. DE-O VREME...ȘI TU...ȘI ȚIE, de Gabriela Blănariu , publicat în Ediția nr. 2044 din 05 august 2016. De-o vreme tot mai aproape, tot mai des, copita timpului lovește în poarta inimii și-n tâmpla dreaptă și... mersul nu-mi mai este mers. De-o vreme- adun în mine frunze, să mă aprind, din când în când, le-adun, pe la sfârșit de august, pe primele ce mor
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
desculțe ploi de vară ce iute trec peste pământ, ca să rodească iar la toamnă -n vie și-n pâinea de cuptor și-n mere dulci uitate pe pridvor ... Citește mai mult De-o vreme tot mai aproape, tot mai des,copita timpului lovește în poarta inimiiși-n tâmpla dreaptă și...mersul nu-mi mai este mers.De-o vreme- adun în mine frunze,să mă aprind, din când în când,le-adun, pe la sfârșit de august, pe primele ce morfără să știe
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
Străbun, înfricoșat mormânt să-i îmbie. Așa a lăsat Dumnezeu pe pământ Fiu al Luminii, lanț veșnic să fie Legătură divină-ntre om și pământ Lăsat să fie, de-apururi moștenire. Iar ciuma pământului, coloni și păgîni Născuți din colb de copite Să-și vadă de drum, pe alte meleaguri În eterna pustie. Referință Bibliografică: Dezrobirea Geto-Daciei / Aron Sandru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2192, Anul VI, 31 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aron Sandru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1483167509.html [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
ști cu ce frecvență funcționează sufletul viu în “mașinuța biologică”, nu vei cunoaște nici cum funcționează Carul Ceresc”, mi-a mai zis îngerul, care mergea înaintea mea călare pe un Cal uriaș, roșu- argintiu, cu stea în frunte și cu copite de aur, străjuit de doi Străjeri ai Sfântului Graal...Povestea continuă dar o voi spune în altă scrisoare... Azi voi scrie, așadar, despre lucruri mai pământene. Bunăoară, ieri am avut o discuție prin telefon cu fiul meu cel mare, Alexandru
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (2) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1391798656.html [Corola-blog/BlogPost/360386_a_361715]
-
Acasa > Strofe > Atasament > ... PUR ȘI SIMPLU, LACRIMI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1713 din 09 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nechează herghelii de nori Îi ține vântul în buiestru Neînșeuați, fără căpăstru, Catran pe neporniții zori. Copite scapără lumină, Fulger-amnar de deznădejde. Amarnic pogorât pe mejde, Ciopor de tunete se-alină. În urma lor pământul zace Mustind sordid sub văl de clisă; La fel, povestea mea nescrisă, Așteaptă colbul s-o îmbrace. Năvala-n gând dezleagă patimi, De
… PUR ȘI SIMPLU, LACRIMI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1441775920.html [Corola-blog/BlogPost/378241_a_379570]
-
și a crimei nemaiîntâlnită până atunci. Proletariatul bolșevizat s-a unit în brutalitate, cruzime, ticăloșie, mișelie și manifestări odioase transformându-se într-o gloată dobitocească ce spintecă pe orcine se află în fața coarnelor amenințătoare și călcând totul sub spurcatele lor copite murdare. Biserica Ortodoxă basarabeană grăind adevărul despre conștiința românismului creștin prin brațul tipografiei și al prodigioaselor reviste eparhiale: Basarabia, Luminătorul, Cuvânt Moldovenesc, Astra Basarabeană... a fluturat cu înflăcărare spirituală Flamura dreptei credinței, a identității, a comuniunii și a unității Neamului
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. Cămilă poate simboliză atât curăția, cât și necurăția. Dacă în Vechiul Testament ea putea fi privită că un animal curat pentru că era rumegător, ea putea fi văzută și că necurata, dacă ținem seama că avea copita despicata. Dacă rămânem la prima semnificație, cea de animal curat, cămilă simbolizează poporul ales, în timp ce necurăția prefigură neamurile păgâne. Faptul că Ioan purta o haină din par de cămilă, semnifică chemarea evreilor și a păgânilor la Hristos. Cureaua, provenită de la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/sfantul-ioan-botezatorul/ [Corola-blog/BlogPost/93782_a_95074]
-
doar o înșiruire de cuvinte de citit cu ochii, ci o construcție de oglinzi ale marilor personalități contemporane. Căci, un cal nu e frumos sub ham sau în ocol, pe cât e de falnic scuturându-și coama și izbind pământul sub copite, în galop! Sensibilă, cum e, Oana Georgescu, așa își scrie cărțile! Nu se bazează pe puterea muncii atât cât se bazează pe iubirea lucrurilor sale! Cu această unealtă scrie, în primul rând, și doar astfel se ivește la Editura All
IOSIF ION PRUNNER. TREI GENERAŢII LA ATENEUL ROMÂN” APARIŢIE LIVREASĂ BIOGRAFICĂ, A OANEI GEORGESCU, LA EDITURA „ALL” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440991288.html [Corola-blog/BlogPost/379822_a_381151]
-
împliniri V ast univers de visări și trăiri E figie din Doina română L ocuri și oameni heraldic străbune O magii Vouă, bravi făurari, R au de Iubire cât Oltul și voi, nepieritori! PORUNCI INSCRIPȚIONATE PE PRUNCI Căzând uneori sub copite păgâne Și vremuri barbare ale rotii dințate Din cercul cel mare al vremii Ai noștri strămoși Rugându-și pământul Frământat între degete Sângerându-și eroii în doine Au simțit permanent galopându-și părinții Din cuarț către iarbă Și-n barbă
PREMIUL III LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR , EDITIA A II-A, 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1473756433.html [Corola-blog/BlogPost/373943_a_375272]
-
se pare cunoscut scenariul? Sigur, înaintea generației acesteia, au fost alte câteva sute care au trecut prin el: cetățile-state din Orient sub harapnicul imperial al câte unui Sargon, ierusalimitanii strămutați peste noapte în Babilon, grecii și același Orient imobil sub copitele excentrice ale lui Boukephalos, galii lui Vercingetorix prin bunăvoința lui Caesar, Roma însăși mai târziu, în fine, Parisul sub resentimentul iacobin, mama Rusie cu ajutorul Fiarei înseși, Vladimir Ilici Ulianov, Germania, condamnată în 1933 la doisprezece ani de criză paranoică fără
Despre impostură și consecințele ei toxice by https://republica.ro/despre-impostura-c-i-consecinc-ele-ei-toxice [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
a smuls părul din cap mamă-sa, de jale. Cu chiu cu vai, Ion a' lui Nică Ionașcu se apropia de stâna lui tată-său. Așezat pe brațul de paie din coșul căruței, stropit din cap până-n picioare de glodul copitelor celor care-l scuteau de mersul pe jos, mai plesnea cu biciul din când în când boul cel din brazdă, mai leneș decât celălalt, mai fâșcâia cu degetele-n gură ca să-i răspundă ecoul cel țâșnit din coastele de deal
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
mâna mea! Tâlhar blestemat!..Tot de glonț o să mori și tu! Jandarm mă fac ... Jandarm! ... ”. Si-n graba lui zbuciumată, căzu de câteva ori, cât s-arate totuna cu lutul cel frământat, în făgașul drumului, de carele satului și de copitele boilor, plăvanii cei mari cât elefanții, blânzi și, în neștiința lor, solidari cu cei care-i țin de funie. Referință Bibliografică: CUM A MURIT NICĂ IONAȘCU (AMINTIRI MOȘTENITE) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 467, Anul II, 11
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
noi acolo să vedem ce a mai fost pe acest pământ... Străbunul meu roman, îndrăgostit de viață rurală, precum Publius Vergilius Naso (care pendula între Roma și sat), a stat în marginea apelor, la poalele unor munți umbroși, călcați în copite de capre agere și de oi blânde. Pomii răsunau de cântecele mierlei, iar în iarba voluminoasă, toiagul în care păstorul pe gânduri, își sprijinea bărbia, ca bijuteria de argint strălucea. Cetățeanul urban, ca Horatius Flaccus (posesor de vilă, primită în
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/despre-familie-i/ [Corola-blog/BlogPost/339587_a_340916]
-
de bună ziua să fi menținut voi cu poporul pe care l-ați târât în toate aventurile zoologiei infecte. Vă trebuia această legitimație nobilă facturată de poporul român. N-ați păstrat nici măcar această regulă formală a jocului, ați început să împărțiți copite, în stânga și în dreapta, celor care v-au girat începuturile cețoase. Duduiți printre noi cu o totală lipsă de rușine și cu un înspăimântător efect pervers al lipsei de biografie. V-ați șters pe picioare și pe creier cu steagurile și
CE AVEŢI CU ACEASTĂ ŢARĂ? de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ce_aveti_cu_aceasta_tara_.html [Corola-blog/BlogPost/345008_a_346337]
-
Scrisoare) Pentru Nichita prietenia înseamnă dăruire totală. Și numindu-l doar pe Aurel Covaci, într-un timp care „se prăbușește-n fum”, amintirea se-nfioară: „Se cobor la vale / ochii dumitale / ce ai gânduri multe / multe și strivite / de cai în copite / și de infinite...” (O, tu, prietene savant...) Ați simțit vreodată cum sapă durerea-n tine pentru prietenul de lângă tine? Ei bine, Nichita a simțit-o. Pentru prietenul Aurel: „Am văzut cu ochii mei / pământul cum se sapă / cum se dă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-calator-prin-cuvinte/ [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]