6 matches
-
cu apă potabilă erau În afara ghetoului - și uneori se dădea voie să se ia apă, alteori nu... Nici localnicii nu aveau voie să ia apă? — Nu, nu trebuia să cobori tot dealul ca să ajungi la fântână după apă. Erau niște... coromâsle se numeau, care țineau două vase ca să poți duce apa - și noi, copiii, mergeam să luăm și noi cu ce puteam, cu o oală, cu ceva, ca să aducem apă... Apa din fântânile celelalte era o apă tare, care nu era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
acestea, la noi, la români, înjurătura cea mai comodă, mai repede venită pe buze este cea de mamă. De ce oare îi dată gura românului pe înjurătura cea mai urâtă, cea de mamă, nu știu. Și dacă înjură de mătrăgună, sfeștanie, coromâslă sau de orice altceva, adaugă la acesta cuvântul mamă, și-i mare păcat. Eu sunt născut ceva înainte de izbucnirea celui de-al doilea război mondial. Am venit pe lume în sâmbăta Paștelui, printre cozonaci, cum spunea mama. Ea credea că
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mac Într-un grâu. Cânt și eu, cu toate că nu cunosc cuvintele, nici melodia. Cânt din toată inima cu la-la-la, ca să uit de foame. Intră În ogradă, În goana mare, doi flăcăiandri; fiecare cu câte două căldări goale zdrăngănind În capetele coromâslei. O femeie groasă, țâțoasă, curoasă - nu poate fi decât gazda - ia din ceaun cu un polonic pentru zmei, pune În căldări: - Fugulița, la școală, pân’ nu se răcește! Să mănânce bieții soldăței și ceva cald, că de când a’ trecut Prutu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
să nu dai mână liberă unui duhovnic ce-și ținea turma aproape, chiar dacă unii nu se puteau adapta nici în ruptul capului atmosferei cazone din schit?! Auzi, părinte Ilarion, noi am pus piatră peste piatră aici, am cărat apă cu coromâsla tocmai din Bistrița, am dormit în podul saivanului trei ani până am ridicat biserica, chiliile, clopotnița și... vine un nimeni, trimis de episcop, este uns arhimandrit, primește însemne episcopale, starețul îi dă cârja, oile, pășunea. Ștampila, pistolul și Cătălina îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
2259 prostire [2cercevele *]2 prosop tocmagi posmagi (posmag) tăieței (tăiețel) vorbește mărunt mărunt, mărunt (mărunțel) cărunt stare Vermoegen înstărit vermoegend a se disprimăvăra Fruehling werden jitar jitărie prisacă {EminescuOpXV 110} prisăcar jintiță [2a dospi]2 aluatul aluățel temei ostrețe fundac coromâslă vită-ncălțată sulă suliță a depăna cir ciaun ceruială a cerui *** coroi * cioară, (unuia de bat *** pentru țigani) ciur ciurariu (sitarii * cari îmblă cu ciururi mari din *** în *** ca să ciuruiască grâul proprietarilor mari) cimilitură sau cimulitură cinel, cinel (ciumel, ciumel) cepariu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
măi fraților, să vedeți voi ce înseamnă soarta omului. Pe când eram eu copchil... Ai fost și tu copchil, Pâcule? Că eu de când te-am văzut prima oară doar așa te știu: cu mustățile cât doi hulughi și cu luleaua cât coromâsla în dinți. Altfel nu te știu - l-a întrerupt moș Dumitru. Am fost și copchil, Dumitre. Si cum spuneam...Să vezi și să nu crezi. Era în sat la mine un flăcău ca un Făt-Frumos nu alta... Da’ din ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]