37 matches
-
care a participat elevii claselor terminale de la școlile din Podul Dâmboviței, Dâmbovicioara, Ciocanul, Rucăr-băieți, Rucăr-fete și Dragoslavele, premiile unu, doi și trei au fost obținute, pe linie, de elevii mei. Peședintele Centrului de examen era un învățător de elită, Constantin Cotolan, subrevizor școlar al plășii, titular la școala Dragoslavele. M-a felicitat călduros și a ținut să anunțe dorința lui, ca anul școlar viitor să mă duc suplinitor pe catedra lui, de la Dragoslavele. Mă onorase aprecierea d-sale, avea autoritatea exemplară
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Peregrinarile_unui_suplinitor_.html [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
select și unde m-am simțit bine. Mă simt dator să-i amintesc în acest cadru, pentru a-i condamna la “neuitare” pe Toma Burtilă, director și veteran de război, Costică Predoiu, fost subrevizor școlar, Paul Catrinescu, Florian Bădic, Filia Cotolan. Aici am cunoscut pe dr. Ulieru și preotul Ioan Răuțescu, adevărați cărturari ai lumii satului românesc, dintre cele două războaie mondiale. Suplinire pe două luni am făcut și la Podul Dâmbovoiței. Director al școlii de-aici era Nae Rădulescu, despre
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Peregrinarile_unui_suplinitor_.html [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
gata să planeze pentru a înhăța prada, iar aceștia nu erau decât colegii mei mai tineri, îmi permit să le zic așa - la o distanță de mai bine de șaizeci de ani, venerabilii dascăli Toma Ștefănescu din Rucăr și Costică Cotolan din Dragoslavele. Era binecunoscută rivalitatea (adesea “excesivă”!) dintre rucăreni și dragosloveni, așa că partida dintre cei doi adăuga ceva “piper” în plus și o revărsare de hormoni pe măsură. Ea a început afară, în chioșcul lui MIhoc dar, mai apoi, amenințați
PARTIDA DE RAMŞ ŞI CÂINII HĂMESIŢI LDE A BIRTUL LUI MISAC!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Partida_de_rams_si_cainii_hamesiti_lde_a_birtul_lui_misac_.html [Corola-blog/BlogPost/360762_a_362091]
-
și dragosloveni, așa că partida dintre cei doi adăuga ceva “piper” în plus și o revărsare de hormoni pe măsură. Ea a început afară, în chioșcul lui MIhoc dar, mai apoi, amenințați de ploaie, au intrat în cămăruța din fund. Costică Cotolan era încă “grangur” în ierarhia școlară și se ocupa cu controlul școlilor. El fusese trimis în ziua aceea de dna Filia, nevastă-sa, o distinsă învățătoare din Dragoslavele, să cumpere carne (la Dragoslavele nu era măcelărie). Își agățase plasa de
PARTIDA DE RAMŞ ŞI CÂINII HĂMESIŢI LDE A BIRTUL LUI MISAC!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Partida_de_rams_si_cainii_hamesiti_lde_a_birtul_lui_misac_.html [Corola-blog/BlogPost/360762_a_362091]
-
fi fost la înălțimea necesară, o fi făcut alții vreo glumă mai deocheată, cert este că absorbiți total de pitorescul jocului, câinii din vecini și-au făcut datoria potolindu-și foamea cu carnea (deja tranșată de măcelar) a bietului dom' Cotolan. După regrete contracarate cu o “tărie” la “botul calului” (era să zic câinelui) incidentul era de domeniul istoriei, așa că ... “Pe ce jucăm?, zise Toma, provocator și întărâtat. “Măi Tomiță, spuse cu vocea lui lungă și duioasă revizorul din dl. Cotolan
PARTIDA DE RAMŞ ŞI CÂINII HĂMESIŢI LDE A BIRTUL LUI MISAC!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Partida_de_rams_si_cainii_hamesiti_lde_a_birtul_lui_misac_.html [Corola-blog/BlogPost/360762_a_362091]
-
Cotolan. După regrete contracarate cu o “tărie” la “botul calului” (era să zic câinelui) incidentul era de domeniul istoriei, așa că ... “Pe ce jucăm?, zise Toma, provocator și întărâtat. “Măi Tomiță, spuse cu vocea lui lungă și duioasă revizorul din dl. Cotolan, de când mă rog de tine să-ți faci un costum de comandant de pionieri. Este nevoie și este necesar pentru un post pe care, nu-l văd mai potrivit pentru altul. Hai să jucăm pe costul unui costum de commandant
PARTIDA DE RAMŞ ŞI CÂINII HĂMESIŢI LDE A BIRTUL LUI MISAC!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Partida_de_rams_si_cainii_hamesiti_lde_a_birtul_lui_misac_.html [Corola-blog/BlogPost/360762_a_362091]
-
jucăm pe costul unui costum de commandant de pionieri! Așa au făcut. Până la urmă a învins la ramș dl. Toma Ștefănescu. Nu mai știu dacă aceste haine s-au confecțșionat la comandă sau au fost cumpărate de-a gata! Dl. Cotolan s-a dus acasă fără pachetul de carne de rigoare, cu traista goală. În felul său, cu talent în vorbire, a reușit s-o împace pe Filia. Altă carne n-a mai găsit, măcelăriile fiind închise la terminarea pariului. Pierduse
PARTIDA DE RAMŞ ŞI CÂINII HĂMESIŢI LDE A BIRTUL LUI MISAC!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Partida_de_rams_si_cainii_hamesiti_lde_a_birtul_lui_misac_.html [Corola-blog/BlogPost/360762_a_362091]
-
1930 și până în 1947 formația corală a fost dirijată de înv. Ion Șerboiu, preoții Spiridon Popescu și Spiridon Nițescu și înv. Apolon Levandovschi. După 1947 și până în preajma revoluției, la conducera corului au venit pe rând dr. C. Roman, C. Cotolan, Alfons Popescu, Gh. Gomoiu, Lucian Goian, Ion Oană,. După 1947, majoritatea coriștilor au fost cadre didactice, dar și oameni din sat, liber-profesioniști, țărani, muncitori forestieri, funcționari de la primărie, din sistemul cooperatist și bancar, etc. Prin felul în care a fost
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxvi_.html [Corola-blog/BlogPost/348505_a_349834]
-
de bugetul Comitetului școlar. Școala a fost din nou parțial avariată în cutremurul din decembrie 1941, fără ca pagubele pricinuite să fie majore și să determine întreruperea cursurilor. În sfârșit, un al treilea cutremur din 13 aprilie 1942, îndreptățește pe C. Cotolan, revizorul școlar al plasei Radu Negru, să menționeze că "școala nu mai este cu putință să funcționeze"și să recomande regruparea elevilor din nou pe clase, pentru a nu se ajunge la o suspendare totală a cursurilor școlare. După cum se
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_viii_.html [Corola-blog/BlogPost/355549_a_356878]
-
zburat. Păcat. Că hartista m-am ratat (Adică sunt de rahat). Nu-mi mai dă nimeni vreun rol Am rămas în curul gol. N-am bărbat, n-am meserie Arăt tot mai nasparlie Că mâine fac, dragi golani Patruzeci de cotolani. Am vrut să cânt - în zadar Rag mai rău ca un măgar. Nici de codoașa nu-s bună Fug toți că de o nebună. Nu știu ce să mai „tunez" Și ce să mai operez. Mi-am injectat silicoane La buze și
Oana Zăvoranu, după moartea lui Vadim Tudor: "Sunt lucruri care se pot ierta, DAR, altele, niciodată...." by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103458_a_104750]
-
lect. univ. dr. Delia Duminică (pp. 57 - 67); Patronat de presă și manipulare mediatică. Studiu de caz: alegeri locale și Referendum-2012 [în] județul Hunedoara, de dr. Alexandru Gruian (pp. 68 - 84); Un caz de manipulare prin presă: „maseurul regal“ Constantin Cotolan, de dr. Radu Petrescu (pp. 85 - 103), Căminul refugiaților ardeleni din București (1941 - 1944), de drd. Angela Precup (pp. 111 - 119); Articolele antisovietice ale lui Zaharia Stancu, din seria a II-a a săptămânalului „Azi“ (19 februarie 1930 - 8 septembrie
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_zece_ion_pachia_tatomirescu_1372610690.html [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
Antonia, născută la 19 ianuarie 1974 în localitatea Marca, județul Sălaj, România, cu domiciliul actual în Slovacia, Kopcany, Hurbanova 727, cu ultimul domiciliu din România în satul Marca Huța nr. 10, comuna Marca, județul Sălaj. 74. Kuk Sanda, fiica lui Cotolan Simion și Maria, născută la 18 iulie 1963 în localitatea Hațeg, județul Hunedoara, România, cu domiciliul actual în Austria, 2751 Steinabruckl, Haupstr. 13/3/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Hațeg, str. Grăniceri nr. 2, județul Hunedoara. 75
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151722_a_153051]
-
și asigurări sociale. La apelul nominal se prezintă autorul excepției, prin avocatul Virgil Melnic, și părțile Societatea Comercială "Werzalit Lemn Tech" - S.C.S., Stephan Kilian Rambacher, Ion Boc, Alfred Johannes Klaus, Constantin Rapcea și Paul Mânzur, prin consilierul juridic Voichița Ofelia Cotolan. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul autorului excepției susține că, deși Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale ar trebui să îndeplinească rolul de asigurător în cazul accidentelor de muncă, aceasta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200597_a_201926]
-
chestor de poliție; - domnul comisar șef de poliție Niculae Ștefan Chesnoiu, în gradul profesional de chestor de poliție; - domnul comisar șef de poliție Lucian-Dan Ionel Ciobanescu, în gradul profesional de chestor de poliție; - domnul comisar șef de poliție Petru Petru Cotolan, în gradul profesional de chestor de poliție; - domnul comisar șef de poliție Vasile Teodor Cotoara, în gradul profesional de chestor de poliție; - domnul comisar șef de poliție Gelu Nicolae Drajneanu, în gradul profesional de chestor de poliție; - domnul comisar șef
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153706_a_155035]
-
Articolul 1 Se grațiază pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Bradea Florin Valentin - Jurj Artena - Oprișan Dumitru-Constantin - Sava Petre. Articolul 2 Se grațiază restul rămas neexecutat din pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Costan Ioan-Dragos - Cotolan Valeriu - Sparios Marian George - Șerban Florentin. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU RADU VASILE ------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123997_a_125326]
-
Articolul UNIC Doamna Cotolan Maria se numește în funcția de judecător la Judecătoria Sighetu Marmației. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 2 mai 2006. Nr. 570.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177041_a_178370]
-
domiciliul actual în Austria, 8403 Ragnitz, Odt 31, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Leandrului nr. 11, ap. 5, județul Timiș. 113. Bicu Constantă, născută la 18 octombrie 1970 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Cotolan Constantin și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 8403 Ragnitz, Odt 31, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Leandrului nr. 11, ap. 5, județul Timiș. 114. Bud Ștefan, născut la 2 aprilie 1960 în localitatea Ardud, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
șanse reale la primele locuri după epuizanta vară în Intertoto, însă Munteanu dovedește un bun management al resurselor echipei sale. Noul campionat, 2005-2006, aduce egalarea celei mai bune performanțe din istoria clubului, locul 5 în Divizia A. Martin Tudor (Țurcaș) - Cotolan (Panin), Jula, Milosevic, Miclăuș - Minteuan, Munteanu, Coroian (Dan) - Tilincă, Anca, Surdu sunt eroii de pe buzele tuturor. Clujenii sunt devastatori în deplasare, dar ceva mai puțin inspirați acasă: tocmai poticnelile din Gruia îi privează pe băieții lui Dorinel Munteanu de un
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
intrat Într-o perioadă de acalmie. Este nevoie, acum, de un corp de gardă ca să păzească parcul auto deplasat aici și de o echipă care să lucreze la remedierea defecțiunilor și pregătirea mașinilor pentru campania de toamnă, adică pentru cărat cotolani de porumb. Ceilalți puteți merge câteva zile pe la casele voastre. Ia să vedem acum, mâna sus cine se oferă voluntar să rămână aici, spre a asigura bunul mers al detașamentului. Bravo! Sunteți cu adevărat ostași!” (La auzul laudei soldații luaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
suprafețe care intraseră În patrimoniul IAS-ului au fost considerate În statisticile oficiale cele mai fertile pământuri de pe vechiul continent. Cam așa și era, chiar scăzând lăudăroșenia autorităților. Se făcea grâu cu nemiluita, porumbul rodea pe fiecare fir câte doi cotolani cât - ca să fiu și nițel porcos - mătărângile atârnânde ale cailor. Nu aveau cu cine și cu ce să strângă atâta amar de bucate. Oamenii din sat - cei buni de muncă - se Împuținaseră, căci mulți plecaseră la oraș, pe șantiere, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nu-l lăsați să mănânce cât vrea el! Hrana În exces, știi și tu...”. Mai ales iarna, calul se hrănea din mila oamenilor. Unii Îi aduceau fân, alții câte o traistă de ovăz și mai ales copiii Îl răsfățau cu cotolani de porumb furați de prin pătulele părinților ori cu bomboane mentolate ce păreau tăvălite prin mălai, târguite de la prăvălia fără firmă și care Își schimba numele după cel al gestionarului. Mihai Enin simțea de fiecare dată bucuria lui Canafas, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și ca să impună un ritm susținut - lucra Întotdeauna lângă ea. Își sufla mânecile, Își punea pe cap, ca să se apere de soare și de praf, o batistă Înnodată la cele patru colțuri. Avea un mod anume de a depănușa: mânuia cotolanul În așa fel, Încât acela ieșea la iveală cu nemaivăzută porcie, ca un falus nerușinat ce izbucnește, zâmbăreț, la lumină dintr-un prohab ce până atunci Îl ascunsese cu sfioșenie. Îl mângâia apoi, Îl trecea prin palmă și prin cercul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
era străbătut de sute de cumpărători și vânzători, nu mai conta atât de mult de unde erau, din ce comune sau sate. De exemplu unii spuneau că ar fi din Armășoaia dar ei locuiau în sate sau cătune componente ca Rediu, Cotolani, Siliștea, Speia sau aveau casele înșirate de-a lungul șoselei ce trecea prin Armășoaia. Sau cei ce spuneau că-s din Toporăști, mulți locuiau în cătunele Rapșa sau Hordila; la fel cei din Valea Hogii și Doagele spuneau că-s
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Și misedru d-ăl mărunt/ Sta pă masă năsăditî/ Că d-ala i-en baltă mul’.../ Șalăiaș, pește d-ăl gras,/ Stă pe masă drăgălaș,/ Câte-o vântră de morunî,/ (...) Știuculiță lunguliță,/ Albă ieste la peliță,/ (...)Albișor d-ăl mărunțel,/ (...) Câti-un cotolan dă somnî/ Dă râmnește mai mulz’ domni!”. Masa de la curțile lui Vioară ține de social întru totul, aparența ei de „palmares” al abilităților pescărești neputând fi ascunsă. Antofiță nu e inițiat în breaslă și comensualitatea nu se poate îndeplini. În
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
familia lui metru, și anume metraj - cu senul contextual "număr de ani de detenție": "Făcuse trei ani și mai avea un metraj de cinci" (Avasilcăi 1994, p. 118). Mai nouă este o altă desemnare a anilor de închisoare, prin termenul cotolani, rezultat probabil din contaminarea glumeață între cot și an, apropiată prin joc de cuvinte de un cuvînt deja existent. Cotolan "an de închisoare" este omonim cu cuvîntul popular și regional cotolan, cu origine necunoscută și avînd sensul "știulete de porumb
Ani, coți, cotolani... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7891_a_9216]