24 matches
-
ale părăsirii din partea lui Dumnezeu: - din iconomie, ca prin păruta părăsire cei încercați să se mântuiască; spre dovedire, ca la Iov și Iosif, spre întărire în credință; spre povățuire duhovnicească, ca la Apostolul, ca smerindu-se în cugetare, să păstreze covârșirea harului; spre pedeapsă, spre pocăință 51. Notele specifice, povățuitoare sunt: - ea aduce sufletului întristare multă, o anumită smerenie și desnădejde măsurată. Ea produce în inimă frica de Dumnezeu și lacrimi de mărturisire, îsoțite de dorința de tăcere. Părăsirea în sens
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
încercări și din păcat, spre viața și fericirea veșnică. <>(Ioan 16,33). Vorbind despre boala trupului și cea a sufletului, Nil Ascetul o definește pe cea dintâi a fi „o stare contrară firii, cumpăna elementelor din trup stricându-se din pricina covârșirii unuia, ceea ce aduce o stare potrivnică firii”57, în timp ce boala sufletului este „abaterea lui de la judecata dreaptă”58, datorată „patimilor aducătoare de boală”59. Bolile, în special cele trupești, sunt considerate o formă a „certării pedagogice”60 din partea lui Dumnezeu
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
putere ne va și îndumnezei" footnote>. Pentru că numai harului dumnezeiesc îi este propriu să hărăzească ființelor create îndumnezeirea pe măsura lor și numai el străluminează firea cu lumina cea mai presus de fire, și o ridică deasupra hotarelor ei prin covârșirea slavei”. Sfântul Grigorie vede odihna finală a creaturilor ca fiind o devenire perpetuă, din punct de vedere moral și ontologic, pentru că natura umană se deschide înnoită mereu și mereu în relația cu Necreatul și Infinitul. Și în lucrarea sa teologică
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
dând odihnă și tuturor lucrărilor naturale ale trupului, care se îndumnezeiește și el împreună cu sufletul, prin împărtășirea de îndumnezeire pe potriva lui. Așa încât nu se mai vede decât Dumnezeu atât prin suflet, cât și prin trup, însușirile naturale fiind biruite prin covârșirea slavei”. Unirea finală la care omul este dus de iubire, după părerea Sfântului Maxim, se află deasupra oricărei cunoașteri. În această privință, în Capetele despre dragoste, oferă un text important: „În sfârșit, ridicându-se mintea în Dumnezeu caută mai întâi
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
Mărturisitorul spune că pofta se va preface în dorință după cele dumnezeiești, iar mânia în "vigoarea nesfârșită a dorului ce se bucură de ele"sunt de-o ființă și împreună-veșnice" cu sufletul, "neputând fi tăiate sau despărțite întreolaltă"biruite de covârșirea slavei"odihnindu-se de lucrarea lor". Și nu e vorba aici de însușiri periferice, ci de însăși cunoștința ei, care se stingenirvana" budhistă? Nicidecum! Tot Sf. Maxim ne lămurește acest lucru, vorbind de "mobilitatea nemișcată" sau "nemișcarea mobilă". Între Dumnezeu
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
ale părăsirii din partea lui Dumnezeu: - din iconomie, ca prin păruta părăsire cei încercați să se mântuiască; spre dovedire, ca la Iov și Iosif, spre întărire în credință; spre povățuire duhovnicească, ca la Apostolul, ca smerindu-se în cugetare, să păstreze covârșirea harului; spre pedeapsă, spre pocăință 51. Notele specifice, povățuitoare sunt: - ea aduce sufletului întristare multă, o anumită smerenie și desnădejde măsurată. Ea produce în inimă frica de Dumnezeu și lacrimi de mărturisire, îsoțite de dorința de tăcere. Părăsirea în sens
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
încercări și din păcat, spre viața și fericirea veșnică. <>(Ioan 16,33). Vorbind despre boala trupului și cea a sufletului, Nil Ascetul o definește pe cea dintâi a fi „o stare contrară firii, cumpăna elementelor din trup stricându-se din pricina covârșirii unuia, ceea ce aduce o stare potrivnică firii”57, în timp ce boala sufletului este „abaterea lui de la judecata dreaptă”58, datorată „patimilor aducătoare de boală”59. Bolile, în special cele trupești, sunt considerate o formă a „certării pedagogice”60 din partea lui Dumnezeu
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
pe care a creat-o. În luptă, Tenten este specializată în arme, variind de la proiectile, la arme de luptă corp la corp și chiar explozibili (în partea a 2-a a seriei). În timpul luptei, ea își poate surprinde inamicii prin covârșirea lor cu sute de arGme invocate, având o acuratețe milimetrica. Tenten își folosește această abilitate pentru a-l antrena pe Neji Hyuga în tehnicile lui de apărare și-l admira foarte mult deoarece îi poate bloca toate atacurile. Dublura ei
Naruto () [Corola-website/Science/308899_a_310228]
-
pe care a creat-o. În luptă, Tenten este specializată în arme, variind de la proiectile, la arme de luptă corp la corp și chiar explozibili (în partea a 2-a a seriei). În timpul luptei, ea își poate surprinde inamicii prin covârșirea lor cu sute de arme invocate, având o acuratețe milimetrica. Tenten își folosește această abilitate pentru a-l antrena pe Neji Hyuga în tehnicile lui de apărare și-l admira foarte mult deoarece îi poate bloca toate atacurile. Dublura ei
Lista personajelor din Naruto () [Corola-website/Science/312363_a_313692]
-
viața în Dumnezeu începe abia dincolo de limita puterilor omenești. Cu cât înaintăm mai sus pe calea desăvârșirii, cu atât contribuția puterilor omenești se diminuează din ce în ce mai mult până la dispariția aparentă; iar contribuția harurilor dumnezeiești sporește în măsură tot mai mare până la covârșirea omului prin lumina cerească”. (Citatele referitoare la viața mistică le dăm după Cursul de Teologie mistică, litografiat, București 1936). Temelia dogmatică a misticii ortodoxe o găsește Nichifor Crainic pe drept cuvânt cu deosebire în doctrina lui Dionisie Areopagitul și a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mâinile lucra și făcea Împletituri și ne vorbea, iar În vreme ce trupul Îi era operat, era ca și când altul era tăiat 35. În vreme ce i se tăiau acele mădulare ca niște peri, 36 Suferința și creșterea spirituală stătea ca și când nu simțea nimic prin covârșirea lucrării dumnezeiești. În vreme ce noi priveam Îndurerați și simțeam o mirare că o astfel de viață căzuse Într‑o astfel de pătimire și sub astfel de operații, el ne spunea : «Fiilor, nu vă lăsați tulburați de un astfel de lucru, căci
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
putere ne va și îndumnezei" footnote>. Pentru că numai harului dumnezeiesc îi este propriu să hărăzească ființelor create îndumnezeirea pe măsura lor și numai el străluminează firea cu lumina cea mai presus de fire, și o ridică deasupra hotarelor ei prin covârșirea slavei”. Sfântul Grigorie vede odihna finală a creaturilor ca fiind o devenire perpetuă, din punct de vedere moral și ontologic, pentru că natura umană se deschide înnoită mereu și mereu în relația cu Necreatul și Infinitul. Și în lucrarea sa teologică
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
dând odihnă și tuturor lucrărilor naturale ale trupului, care se îndumnezeiește și el împreună cu sufletul, prin împărtășirea de îndumnezeire pe potriva lui. Așa încât nu se mai vede decât Dumnezeu atât prin suflet, cât și prin trup, însușirile naturale fiind biruite prin covârșirea slavei”. Unirea finală la care omul este dus de iubire, după părerea Sfântului Maxim, se află deasupra oricărei cunoașteri. În această privință, în Capetele despre dragoste, oferă un text important: „În sfârșit, ridicându-se mintea în Dumnezeu caută mai întâi
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
practice cu dibăcie diferite meșteșuguri și ,,măiestrii”. Pedagogul bănățean acorda o importanță deosebită educației morale a tineretului. În optica sa, formarea morală este mult mai însemnată decât cea intelectuală: ,,Înțelept, de omenie și bun a fi, negrăit sunt mai mari covârșiri decât învățat, isteț, desfățarnic.” Din acest motiv, el critica educația de tip herbartian din școala timpului său care punea accentul prioritar pe instruire, eludând în bună măsură formarea morală a copiilor și tinerilor. Educația de care beneficiau școlarii, spunea pedagogul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
plăcuse așa de mult. Zî citind astă scrisoare din amori alcătuită:/ „Am o inimă în lume care știu că mi-i robită!”/ Ars am fost de-a ta iubire, dar această despărțire/ Depărtîndu- mă de tine, m-au aprins cu covîrșire. Formula, săpată în inima poetică a autorului, revine aproape identică în celebra Scrisoare cătră Zulnia, piesa centrală a seriei de poezii închinate acestui personaj: Zî citind astă scrisoare, în lacrămi și plîns urzîtă:/ „Am o inimă în lume care știu
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
să ne învețe, nici să ne ducă spre înțelepciune și spre disprețuirea celor din viața aceasta, cum pot pătimirile mucenicilor, vestind cu glas mai strălucitor decât al trâmbiței și arătând tuturor prin fapte mărimea răsplătirii pentru ostenelile de aici și covârșirea darurilor primite. Pe cât pălește cuvântul înaintea faptei, pe atât cele spuse de noi pălesc în fața învățăturii acestor sfinți”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cateheza aceluiași despre faptul că moaștele sfinților mucenici sunt un prilej de mare folos pentru noi, în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
totdauna? O, Dumnezeul meu! răspunde-mi în locul ei, spune-mi că aceasta nu e cu putință, spune-mi că poci a mai nădăjdui. Focul ce îmi mistuie pieptul, răul care îmi usucă inima este deznădejdea, e amorul... Amorul și toate covârșirile lui, un amor nebun ce mă va omorî... Pe urmă el tăcu și începu a păși înainte mai linistit, cel puțin așa se arăta. Sosind la țărm auzi un pescar ce cânta, întocmindu-și mrejile, un cântic dintr-o operă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
latinii încep campania contra lui Vatatzes, la care ia parte și Asan în persoană. Agresiunea se începe întîi și întîi contra cetății Tzurulos, asaltată cu vehemență, dar și ținută cu statornicie de către viteaza garnizoană. Modul energic al împresurării și strivitoarea covârșire numerică a agresorilor aliați puseră pe împresurați, cu toată vitejia nepilduită, într-o stare foarte grea. Vatatzes, știind aceasta, se cutremura gândind la căderea verosimilă a cetății, de a căria posesiune atârna siguranța cuceririlor sale din apus; dar pe de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu pe cele ale Senei. Războiul a introdus țara într-un spațiu european comun de la Atlantic la Balcani. Orizontul este deschis, însă acest orizont este tragic. Modernitatea presupune o dislocare a valorilor și a referințelor, războiul face cunoscut absurdul și covîrșirea individului de forțe care îl depășesc. Conștiința de a fi modern îi aduce omului libertatea, care îl proiectează dincolo de spațiul îngust al frontierelor romanității, dar și suferința. Spiritul timpului oscilează între euforia creatoare și tragic. Însă avîntul care integrează elitele
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
legitimă și un sens al mișcării în istorie. Suferința colectivă îndeosebi capătă un rost moral și o valoare metafizică, ea fiind transcendere în absolut, mântuire. Nimeni n-a formulat poate mai bine ca Bălcescu acest paradox al suferinței: "Adesea, din covârșirea răului iese binele". Conversiunea suferinței în energie revitalizantă ține, fără îndoială, și de acea psihologie de retardatari ilustrată mai ales de Dinicu Golescu. Secolul XIX, până târziu, e plin de mărturii istorice și literare în acest sens. Dar se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
dar totodată și armonia Cosmosului. O veche tradiție afirmă că Dumnezeu a făcut luminătorii cerului în a patra zi. Atunci ziua era egală cu noaptea, luna fiind plină, cum se cerea și pentru 14 nisan. Această notă de deplinătate, de covârșire a întunericului de către lumina răstimpului sărbătoririi, se adaugă la aceea de început nou și sfânt, de statornicire a primăverii. De altfel, semnificația teologică a noțiunii de echinocțiu de primăvară s-a precizat la Sinodul I ecumenic. Ea indica icoana timpului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cât de mare minune cuprind aceste cuvinte! Spune Așa, gândindu-se la măreția celor ce vrea să ne spună. De aceea își începe așa cuvântul său! Spune-ne Fericite Ioane, cum Așa? Spune-ne măsura, spune-ne măreția, învață-ne covârșirea cuvintelor pe care vrei să ni le spui! Așa a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Lui Cel Unul Născut L-a dat, ca tot cel ce crede în el să nu piară, ci să aibă viață veșnică. Ai văzut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cât de mare minune cuprind aceste cuvinte! Spune Așa, gândindu-se la măreția celor ce vrea să ne spună. De aceea își începe așa cuvântul său! Spune-ne, Fericite Ioane, cum Așa? Spune-ne măsura, spune-ne măreția, învață-ne covârșirea cuvintelor pe care vrei să ni le spui! Așa a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Lui Cel Unul Născut L-a dat, ca tot cel ce crede în el să nu piară, ci să aibă viață veșnică. Ai văzut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
bătaia, nici uneltirile dușmanilor, nici ura, nici atacurile, nici calomniile, nici părerile proaste ale altora, nici altceva dintre acestea. Fiul lui Dumnezeu a venit și a luat parte cu tine la toate acestea, și pe toate le-a biruit cu covârșire, ca să-ți arate și să te învețe să nu te temi de nici una dintre acestea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt către cei ce s-au poticnit în fața împrejurărilor vitrege ale vieții și din pricina prigonirii și tulburării poporului..., 8, în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]