13 matches
-
scuipat, bătut, chinuit, maltratat, torturat, mutilat, pana i-au omorât în groaznic martiriu, aruncându-i apoi în apă sub pod, pentru că au fost împreună cu învățătorul Dumitru Ciobota în calitate de Tribuni ai poporului în fruntea Delegației unioniste din ȘIMAND care ducea Actul Credențional cu semnăturile șimăndanilor din 1918 pentru Unirea eternă a comunei ȘIMAND, a Transilvaniei și comitatului Aradului cu Patria Mama - ROMÂNIA, la Adunarea românilor ardeleni de la Albă Iulia din data de 1 DECEMBRIE 1918, cănd VASILE GOLDIȘ a citit Proclamația Unirii
1919 de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1430525304.html [Corola-blog/BlogPost/371350_a_372679]
-
noiembrie 2013 în Graiul Maramureșului, oarecum panicard, a avut efectul scontat, și acum, am căpătat siguranța că memoria delegaților codreni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia va putea fi cinstită cum se cuvine. Le-am găsit mormintele, datele personale, credenționalele, pozele unora, urmașii. În localitățile în care își dorm somnul de veci s-au constituit echipe care le vor organiza parastase de pomenire , vor depune jerbe de flori pe morminte și le vor evoca personalitatea. A fost un demers destul de
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ by http://uzp.org.ro/pe-urmele-dezrobitorilor-si-intregitorilor-de-neam-si-tara/ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
scuipat, bătut, chinuit, maltratat, torturat, mutilat, pana i-au omorât în groaznic martiriu, aruncându-i apoi în apă sub pod, pentru că au fost împreună cu învățătorul Dumitru Ciobota în calitate de Tribuni ai poporului în fruntea Delegației unioniste din ȘIMAND care ducea Actul Credențional cu semnăturile șimăndanilor din 1918 pentru Unirea eternă a comunei ... Citește mai mult BALADA PREOȚILOR ROMÂNI MARTIRI DIN ȘIMAND- Vinerea Patimilor - 1919Închinare: Pios omagiu Martirilor Preoți ortodocși români din Șimand: Cornel Popescu și Cornel Leucuța care în Vinerea Patimilor din
RAUL CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/raul_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
scuipat, bătut, chinuit, maltratat, torturat, mutilat, pana i-au omorât în groaznic martiriu, aruncându-i apoi în apă sub pod, pentru că au fost împreună cu învățătorul Dumitru Ciobota în calitate de Tribuni ai poporului în fruntea Delegației unioniste din ȘIMAND care ducea Actul Credențional cu semnăturile șimăndanilor din 1918 pentru Unirea eternă a comunei ... ÎI. BALADA LINDA FLORINDA, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1572 din 21 aprilie 2015. LINDA FLORINDA Motto: Trece puntea Linda, apă tulbure-i oglindă ce plânsu- i duce
RAUL CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/raul_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
A fost însă salvat de Adolf Solosovics (localnic). Despre pr. Burlea se știe că a păstrat legătură și cu protopopul Saftu al Brașovului (conducătorul gărzii naționale de aici, de la care a primit bani, cumpărând arme pentru gardă din Barcani). La Credenționalul pentru Marea Adunare de la Albă Iulia din 1 Decembrie 1918 au subscris 154 capi de familie (Todor, Morar, Dragomir, Floroian, Purecel, Olari, Ola, Sima, Calcea, Aldea, Bocarnea, Sporea, Stroie, Boricean, Bularca, Terzea, Gociman, Darstar, Burgus, Neagoie, Zernescu, Dobrinas, Todor, Lupsa
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
însă de a executa trei fotografii cu consătenii săi. A ajuns la Alba Iulia împreună cu sătenii în jurul orei 11, pe o vreme mohorâtă, cărând aparatul cu burduf, trepiedul și clișeele de sticlă pe bicicletă. Deoarece nu avea permis de intrare (credențional), Mârza nu a fost admis să intre în sala unirii. Fusese angajat totuși un fotograf german, Bach, care însă nu s-a prezentat. Din cauza greutății de manipulare a aparatelor și a vremii înnorate (care presupunea un timp îndelungat de expunere
Samoilă Mârza () [Corola-website/Science/311689_a_313018]
-
organizat colecte pentru soldații români răniți internați în spitalul din Turda. În această perioadă se alătură intelectualilor români turdeni pentru înființarea Gărzilor Naționale. Este arestat și închis de autoritățile maghiare la Cluj sub acuzația de înaltă trădare. După eliberare primește credențional și participă la Marea Adunarea Națională Alba Iulia. Pentru participarea la Marea Unire a fost decorat cu „Crucea de Merit”. În anul 1925 înființează o fundație pentru ajutorarea elevelor și elevilor greco-catolici de la Școlile Secundare din Turda. Pentru întrega sa
Nicolae Rațiu () [Corola-website/Science/322853_a_324182]
-
boierii făgărășeni. După cum scria pe frontispiciul ziarului Tribuna (Încă din anul 1884), soarele românilor ardeleni răsărea acum de pe malurile Dâmboviței. Nu știu dacă străbunicul Gheorghe a ajuns vreodată la București, dar, după cum Îmi povestea cu emoție bunicul - și după cum atestă credenționalele păstrate În arhive -, În decembrie 1918 a plecat la Alba Iulia, unde a fost „corteș” (un fel de agent electoral) al lui George Pop XE "Pop" de Băsești. Mai târziu, sub noua administrație românească, a fost ales și primar În
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se alătura și contopi În hotarele României. Învățătorul Alex. Țieran din Voiteg es-te „ Îndatorat a pretinde ca și comitatul Timișului, care e În majoritate locuit de români, să fie alăturat la noul stat independent românesc “ ( Muzeul Unirii Alba-Iulia, Documentele Unirii Credenționale ) La Marea Adunare Națională din 1 Decembrie 1918, școala românească a fost reprezentată potrivit Înaltei prețuiri de care s-a bucurat În rândurile maselor populare și Încrederii pe care au dobândit-o neobosiții ei slujitori. Pentru abnegația și dăruirea arătată
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
mai putut sta în calea celor care, mandatați de comunitățile lor, au înfruntat opreliștile puterii vremii ca să-și spună voința, la Marea Adunare Populară de la Alba Iulia. S-au dus fiecare cu ce avea mai bun: straie de sărbătoare, steaguri, credenționalele ce atestau faptul că purtătorul documentului este mandatat să voteze, în numele comunității sale, pentru Unire. Preotul Gh. Ciuhandu s-a dus cu rugăciunea pe care o compusese, ca să elimine din slovele îndreptate către Dumnezeu blagoslovirea regimului imperial, pe care transilvănenii
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
un reprezentant al Timișoarei. Și tot atunci s-a hotărât ca prima sărbătorire a Noii Zile Naționale să se facă la Alba Iulia, printr-o sesiune solemnă a Parlamentului, cu o chemare către delegați din județe care să aducă noi credenționale, în amintirea extraordinarului eveniment din 1918. Delegații din Timiș s-au prezentat cu un text lipsit de echivoc, semnat de „locuitorii meleagurilor timișene, azi și pururea cu Țara“: „Întreaga suflare românească a ținuturilor timișene încredințează pe domnul Florentin Cârpanu, Prefect
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
mai putut sta în calea celor care, mandatați de comunitățile lor, au înfruntat opreliștile puterii vremii ca să-și spună voința, la Marea Adunare Populară de la Alba Iulia. S-au dus fiecare cu ce avea mai bun: straie de sărbătoare, steaguri, credenționalele ce atestau faptul că purtătorul documentului este mandatat să voteze, în numele comunității sale, pentru Unire. Preotul Gheorghe Ciuhandu s-a dus cu rugăciunea pe care o compusese, ca să elimine din slovele îndreptate către Dumnezeu blagoslovirea regimului imperial, pe care transilvănenii
Agenda2003-48-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281756_a_283085]
-
ambasador al României la Belgrad. Și tot atunci s-a hotărât: prima sărbătorire a noii Zile Naționale să se facă la Alba Iulia, printr-o sesiune solemnă a Parlamentului, cu o chemare către delegați din județe care să aducă noi credenționale, în amintirea extraordinarului eveniment din 1918. Delegații din Timiș s-au prezentat cu un text lipsit de echivoc, semnat de „locuitorii meleagurilor timișene, azi și pururea cu Țara“: „Întreaga suflare românească a ținuturilor timișene încredințează pe domnul Florentin Cârpanu, Prefect
Agenda2003-48-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281756_a_283085]