15 matches
-
șansele viitoare (și cât de...”viitoare”, oare?) de dezvoltare spirituală, ale tineretului din România - ținând cont de starea actuală, de cvasi-blocaj spiritual (evidențiată nu doar în România, ci în întreaga lume)? NNN: Acum, se află pe o curbă descendentă evoluția culturologică. Atins de virusul nefast al mondialismului, mentalul tânăr, fragil, este supus dezintegrării. Dar, fondul genetic nu s-a epuizat. Soarele Spiritual are entități de selecție. Alte dimensiuni spirituale vor impregna, cât de curând, Terra. 10-AB: Care sunt opiniile domniei voastre
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_marian_malciu_1352808920.html [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
viabile. Postum, în 2002, a apărut un volum care face parte dintr-un vast proiect în opt volume, inițiat prin 1970 și rămas pe șantier. Este O istorie posibilă a literaturii române. Modelul magic, lucrare teoretică, de erudiție și speculație culturologică, concepută într-o viziune spiritualistă și noologică. O amplă introducere cuprinde o critică a modelelor utilizate tradițional în istoria literară și antropologia culturală, propune o metodă și oferă - cumva pe urmele lui Blaga, dar în dezacord cu modelul din Trilogia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
inițiatoare. Autorul concepe o structură ingenioasă a lucrării în care sunt puse în dialog paradigme fundamentale asupra schimbării sociale: paradigma determinist-structurală sau "hard" care orientează cercetările spre constrângerile și oportunitățile demografice, economice, tehnologice, instituționale ce generează schimbarea socială și paradigma culturologică sau "soft" care pune accentul pe idei, credințe, valori ca factori explicativi ai procesului schimbării sociale. Strategia autorului se dovedește originală și productivă pentru înțelegerea și explicarea proceselor sociale asociate modernității în general și specificațiile acestora în societatea postindustrială actuală
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Londra, 1944, p. 133. 153 Cătălin Zamfir, "Evoluția tematicii calității vieții: o analiză sociologică", în Ioan Mărginean și Ana Bălașa (coord.), Calitatea vieții în România, Editura Expert, București, 2002, p. 12. 154 Ioan Drăgan (coord.), Modernizare și dezvoltare. O perspectivă culturologică. Culegere de texte din publicații UNESCO, Editura Universității București, 1992. 155 HEUNI, Crime and criminal justice in Europe and North America (1986-1990), Helsinki, 1995. 156 Pierre Tournier, M.D. Barre, "Enquête sur les systèmes pénitentiaires dans les États membres du Conseil
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
limba sanscrită. A fost prezent cu un text (Temps, histoire, destin) în numărul 33, din 1977, al publicației franceze „Cahiers de l’Herne”, dedicat lui Mircea Eliade. Debutează editorial cu Limbă și gândire în cultura indiană (1976). Volumul de eseuri culturologice care interesează un public mult mai larg decât cel al specialiștilor ori pasionaților de indianistică este Arhaic și universal. India în conștiința culturală românească (1981). Dacă în Limbă și gândire în cultura indiană A. depășea fruntariile stricte ale demersului lingvistic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285209_a_286538]
-
ale unui psiho-naut de texte atașat Supervizorilor din dealul Poporului Să dedramatizăm situația și să o aducem la realitatea prozaică, lăsând deoparte "contextul istoric" (din care fiecare specialist va trage ceea ce-i convine pentru a nu trăi rău) și cel "culturologic"(unde fitecine adaptează după gustul "publicului consumator" o rețetă culinară găsită într-o revistă, folosind materia primă aflată la dispoziție). Faptul este în sine anodin: o persoană (desemnată printr-o literă, nu aflăm nimic despre vârstă, sex, calificare, relațiile cu
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
române, am folosit polaritatea autohtonism-occidentalism ca pe un fel de "localizare" euristică a "controversei slavofile" în România. V. N.: Sunt cu totul de acord că e vorba de proiectarea unui model extern asupra istoriei românești. S. A.: Asta este o analiză culturologică, filozofică și sociologică. Dacă o transpunem într-o polaritate de ideologii politice (Stânga-Dreapta), obținem ca diagramă un pătrat interesant cu mai multe posibilități de relațion-are (pe laturi și respectiv pe diagonale). Putem astfel obține un stângism occidentalist sau unu-l
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
fiind în optica unor pedagogi români o entitate ,,sui-generis” și o virtute de valorizare a potențelor spirituale ale individului, transformându-le în personalitate. O asemenea perspectivă i-a avut ca reprezentanți de marcă pe C. Narly și Șt. Bârsănescu. Curentul culturologic românesc a avut în perioada interbelică trei secțiuni: etnopedagogia, pedagogia vocațională sau a personalității, cea de-a treia variantă reflectând o sinteză între primele două. C. Rădulescu-Motru, deși n-a fost pedagog propriu-zis, prin opțiunea sa este recunoscut drept reprezentant
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cercetare în detrimentul alteia: ,,Adevăratul spirit științific nu elimină nici observația empirică, nici intuițiile ipotetice; el le subordonează numai verificării experimentale.” Constantin Narly (1896-1955) a insistat în creația sa pe cercetări de pedagogia culturii, dovedindu-se un fidel continuator al pedagogiei culturologice a înaintașului său I. Găvănescul. Născut la Tecuci, fiu de ofițer, și-a continuat studiile secundare și doar un debut de studii superioare la Iași. Va continua studiile academice obținând doctoratul la Götteborg, de unde va reveni ca profesor titular la
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pînă hăt, la literatura daco-romană), plasează tezele despre imitație, sincronism și modernism „într-o fundătură plină de beznă”, fiindcă - părerea lui! - mentorul „Sburătorului” nu are nici o clară conștiință filosofică, nici una istorică, nici una estetică, n-are nimic: „Din opiniile sociologice și culturologice (de teorie ca formă superioară a cunoașterii științifice care mijlocește reflectarea realității nu poate fi vorba) ale lui Lovinescu nu este nimic de reținut ș...ț Modernismul său, de care s-a făcut și se face mult caz, este, în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
Într-un studiu intitulat The Psychology of Clothes (1938), Ernst Harms aducea obiecții teoriilor explicative ale vestimentației, arătând că îmbrăcămintea este produsul unui complex de factori interdependenți care își au originea în mediul fizic, psihologic și social al individului: Teoriile culturologice și sociologice au dat o explicație suprasimplificată motivelor pentru care oamenii se îmbracă. Îmbrăcămintea este motivată nu numai de decență, pentru împodobire sau protecție sau așa cum susține teoria unilaterală a lui Freud numai din motive sexuale. Îmbrăcămintea este motivată în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ontologie sui generis. Nu este vorba propriu-zis nici doar despre o teorie asupra culturii, pentru că obiectul nu-l reprezintă, la C. Rădulescu-Motru, modalitățile de apariție ale unei culturi "autonomizate", a cărei identitate poate fi izolată de cea propriu-zis umană (perspectivă culturologică), ci cultura ca lume a omului, ca fapt-de-a-fi al acestuia (perspectivă ontologică), o lume care suportă evoluția energiei ajunsă, în forma sa, la desăvârșire. Textele personalismului energetic consemnează mai multe sensuri ale termenului cultură, dintre care două sunt fundamentale. Astfel
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
oricare dintre realizările lor particulare. Această stare de spirit particulariza-toare care stă la baza filozofiei și a poeziei are reflexe puternice și la nivelul construcției discursive, în cazul poeziei această construcție reprezentînd de fapt însăși substanța bazei ontologice. Din perspectivă culturologică, se poate astfel constata că producțiile spiritului, succesive sau simultane, sînt, în princi-piu, de două feluri: 1) continuative, prin creația spiritului univoc și comun și 2) alternative, prin creația spiritului plurivoc și diversificat. În fiecare dintre aceste două domenii spirituale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
perioada comunistă. Abordarea acestei perioade se face În multe feluri (rece, neutral, angajant, culpabilizant), cu mai multe scopuri (pentru a explica, pentru a nu uita, pentru a justifica, pentru a ascundeă) În perspective dintre cele mai variate (istorice, politologice, sociologice, culturologice). Actuala lucrare ne propune un nou tip de lectură: o Înțelegere fenomenologică, cu accente introspective, din perspectiva psihologiei sociale. Având la bază angajamente oarecum formale (cursuri și seminarii pentru studenții de la master, conferințe, contracte de cercetare), lucrarea oferă un spectru
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ceea ce prefigurează una dintre laturile paradigmei gustiene: credința că structurile unui popor pot fi cunoscute cu toată istoria lor prin cercetările actuale. Metoda va primi prin H.H. Stahl, care a codificat-o, numele de arheologie socială. Pentru nevoi lingvistice și culturologice o folosiseră și Hasdeu, prin chestionarele sale, și chiar Densusianu, în ciuda puternicei riposte la concluziile acestuia din urmă. Articolele din Etimologicum-ul lui Hasdeu sunt adevărate studii monografice aplicate unor structuri și instituții, pornind de la memoria cuvântului în cadrul ariei sale de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]