17 matches
-
contemporain, EDP, București, 1979; 3. Cristea, T., Bondrea, E., Elements de grammaire francaise, București, Editura Fundației România de 4. Mâine, 2003; 5. Cristea, T., Structures signifiantes et relations semantiques en francais contemporain, București, Editura Fundației România de Mâine, 2001; 6. Cuniță, A., Visan, V., (coord.) Abrege de grammaire francaise, TUB, București, 1988 7. Măgureanu, A., La semantique lexicale, TUB, 1984; 8. Riegel, M., Pellat, J-C., Rioul, R., Grammaire methodique du francais, PUF, 1994; 9. Tuțescu, M., L'Argumentation, Ed. Universității București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
contemporain, EDP, București, 1979; 3. Cristea, T., Bondrea, E., Elements de grammaire francaise, București, Editura Fundației România de 4. Mâine, 2003; 5. Cristea, T., Structures signifiantes et relations semantiques en francais contemporain, București, Editura Fundației România de Mâine, 2001; 6. Cuniță, A., Visan, V., (coord.) Abrege de grammaire francaise, TUB, București, 1988 7. Măgureanu, A., La semantique lexicale, TUB, 1984; 8. Riegel, M., Pellat, J-C., Rioul, R., Grammaire methodique du francais, PUF, 1994; 9. Tuțescu, M., L'Argumentation, Ed. Universității București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
1988, p. 20-22. [49] CRIȘCIU, TITUS, Vocația cercetării filologice. [dezbaterea “Probleme specifice ale predării limbii și literaturii române în clasele a VIII-a și a IX-a”, Reșița,Glimboca, Oțelu Roșu, Caransebeș]. în: Contemporanul, nr. 2, 1988, p. 6. [50] CUNIȚĂ, ALEXANDRA, Predarea limbilor moderne în corelație cu limba și literatura română (Zalău, 24 mai 1988). în: BulSȘF, 1988, p. 132-133. [51] CVASNÎI CĂTĂNESCU, MARIA, Note despre o particularitate a sintaxei dialogului (implicații în predarea textului literar). în. LL, nr. 1
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Humanitas, 2013. Maingueneau, Dominique, Discursul literar. Paratopie și scenă de enunțare, traducere de Nicoleta Loredana Moroșan, prefață de Mihaela Mîrțu, Iași, Editura Institutul European, 2007. Maingueneau, Dominique, Pragmatică pentru discursul literar. Enuțarea literară, traducere de Rlauca-Nicoleta Balațchi, prefață de Alexandra Cuniță, Iași, Institulul European, 2007. Marino, Adrian, Dicționar de idei literare, București, Editura Eminescu, 1973. Mauron, Charles, De la metaforele obsedante la mitul personal, traducere din limba franceză de Ioana Bot, aparat critic, bibliografie și note pentru ediția românească de Ioana Bot
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
romanul românesc, III, ed. cit., p. 70. 167 Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., p. 24. 168 Dominique Maingueneau, op. cit., p. 106. 169 Dominique Maingueneau, Pragmatică pentru discursul literar. Enuțarea literară, traducere de Rlauca-Nicoleta Balațchi, prefață de Alexandra Cuniță, Iași, Institulul European, 2007. 170 Dominique Maingueneau, ,,Lumea operei", în op .cit., p. 215. 171 Ibidem, p. 216. 172 Dominique Maingueneau, ,,Oglinzi de legitimare" în op. cit., p. 218. 173 Dominique Maingueneau, ,,Oglinzi indirecte" în op. cit., p. 223. 174 Dominique Maingueneau, ,,Nivelurile
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Genebrardus la Hervás. Contribuții la istoria cunoașterii limbii române în Europa occidentală. În românește de Andrei A. Avram, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1994. Cristea, Teodora, Grammaire structurale du français contemporain, 2ème edition revue et augmentée, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1979. Cunița, Alexandra, La formation des mots. La derivation lexical en français contemporain, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1980. Cunița, Alexandra, Le verbe et șes arguments, Tipografia Universității București, 1979. Deroy, Louis, Padasas. Manuel pour commencer l'étude du sanskrit même sans
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Editura Dacia, Cluj Napoca, 1994. Cristea, Teodora, Grammaire structurale du français contemporain, 2ème edition revue et augmentée, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1979. Cunița, Alexandra, La formation des mots. La derivation lexical en français contemporain, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1980. Cunița, Alexandra, Le verbe et șes arguments, Tipografia Universității București, 1979. Deroy, Louis, Padasas. Manuel pour commencer l'étude du sanskrit même sans maître, 2 vol., Peeters, Louvain, 19842. Devoto, Giacomo, Îl linguaggio d'Italia. Storia e strutture linguistiche italiane dalla
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în Românce. A Case Study în Grammatical Interfaces, Oxford University Press, Oxford, 2005. Munteanu Colán, Dan, Breve historia de la lingüística románica, Arco Libros, Madrid, 2005. Munteanu Colán, Dan, La cohesión: posible criterio de clasificación de las lenguas románicas, în Alexandra Cunița, Coman Lupu et alii (editori), Studii de lingvistică și filologie romanica. Hommages offerts à Sanda Reinheimer Rîpeanu, Editura Universității din București, București, pp. 391-400. Niculescu, Alexandru, Individualitatea limbii române între limbile romanice, vol. 1: Contribuții gramaticale, Editura Științifică, București, 1965
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
I., 147 Cowan, David, 172 Coyaud, Maurice, 127 Creissels, Denis, 216 Crevier, Richard, 354 Cristea, Teodora, 157 Croft, William, 52, 73, 128, 199 Crowley, Terry, 198, 199, 356 Csató, Éva Ágnes, 181, 185 Cubberley, Paul, 166 Cuevas-Alonso, Miguel, 40, 130 Cunița, Alexandra, 157, 159 Cushing, G.F., 185 D Dahmen, Wolfgang, 117, 128 Dalby, Andrew, 356 Dalgarno, George, 231 Davidson, Donald, 149 Davidson, Jeremz H,C.S., 193 Décsy, Gyula, 185 Dehaene, Ghislaine, 361 Delafosse, Maurice, 207, 216 Delahunty, Andrew, 356 Delamarre, Xavier
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Ghica convoacă Divanul pentru reglementarea vădrăritului sau a dabilei pe vii, la care iau parte și fețele mari bisericești, unde se hotărăște desființarea abuzurilor pe care le făceau strângătorii acestor dări, nesupunerea lăsându-se cu blestem asupra potrivnicilor. Văcăritul și cunița erau tot dări domnești puse în aplicare pe timpul lui Grigore Ghica, la 1741, dar fuseseră introduse de Antioh Cantemir. Din hrisovul lui Grigore Ghica de la 1741 rezultă că văcăritul era o dare pe boi, vaci și cai; se scutea Episcopia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1741 rezultă că văcăritul era o dare pe boi, vaci și cai; se scutea Episcopia „pururea, la vremea văcăritului, 100 vaci cu boi și 30 cai cu iepe". In hrisovul lui Constantin Racoviță din anul 1756 aceeași dare se numea cuniță: „se scutește Episcopiei 100 bucate vite, vaci, boi, cai, de cuniță". La 1770 se vorbea de cunița leșească. Negustorii leși, și alți străini, care treceau vite în țară la vărat și iernat, plăteau câte 40 bani pentru vărat și câte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cai; se scutea Episcopia „pururea, la vremea văcăritului, 100 vaci cu boi și 30 cai cu iepe". In hrisovul lui Constantin Racoviță din anul 1756 aceeași dare se numea cuniță: „se scutește Episcopiei 100 bucate vite, vaci, boi, cai, de cuniță". La 1770 se vorbea de cunița leșească. Negustorii leși, și alți străini, care treceau vite în țară la vărat și iernat, plăteau câte 40 bani pentru vărat și câte 150 de iernat pentru fiecare vită: cai, iepe, vaci, boi. În
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vremea văcăritului, 100 vaci cu boi și 30 cai cu iepe". In hrisovul lui Constantin Racoviță din anul 1756 aceeași dare se numea cuniță: „se scutește Episcopiei 100 bucate vite, vaci, boi, cai, de cuniță". La 1770 se vorbea de cunița leșească. Negustorii leși, și alți străini, care treceau vite în țară la vărat și iernat, plăteau câte 40 bani pentru vărat și câte 150 de iernat pentru fiecare vită: cai, iepe, vaci, boi. În hrisovul lui Constantin Racoviță din 1757
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru vărat și câte 150 de iernat pentru fiecare vită: cai, iepe, vaci, boi. În hrisovul lui Constantin Racoviță din 1757 pentru desființarea acestei dabile se vede că ea se lua de două ori pe an: vara - sub nume de cuniță sau coniță, și toamnasub numele de văcărit. Această dabilă a fost deseori desființată pentru că genera blestemele populației, dar introdusă iarăși și iarăși de alți domni, așa cum rezultă și din istoria văcăritului din letopiseții referitori la această dare. La 29 septembrie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Păun, Jean Livescu, Mircea Anghelescu, Gh. Bulgăr, N. Constantinescu, I. V. Șerban, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaș, Nicolae Manolescu, Dan Grigorescu, Dan Horia Mazilu, Florin Manolescu, Elena Bortă, Ileana Mihăilă, Laurențiu Avram, Silvia Marin, Raluca Dună, Mihail Nanu, Maria Brăescu, Alexandra Cuniță, I. V. Șerban; cu articole de literatură comparată și universală - Nina Façon, Al. Balaci, Ion Brăescu, Valentin Lipatti, Vera Călin, Leon Levițchi, Victor Hanea, T. Vianu (O problemă a periodizării Renașterii, 1959), Ana Cartianu, Valeria Alcalay, Eugen Cizek; cu studii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
cit., vol. I , pp. 240-241. Emmanuel Le Roy Ladurie, „Braudel le novateur”, în L’Expres, nr. 1796, 13 decembrie 1985, pp. 58-60. Paul Zumthor, Viața de toate zilele în Olanda din vremea lui Rembrandt, traducere de Ileana Littera și Alexandru Cunița, București, 1982. Jacob Burckhardt, Cultura Renașterii în Italia, vol. I-II traducere de N. Balotă și Gh. Ciorogaru, prefață, tabele cronologice, note și indici de Nicolae Balotă, Editura pentru Literatură, București, 1969. José Ortega y Gasset, En torno a Galileo
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de mult ieșită din uz, sînt și alte împrumuturi - din slavă (deseatină), din grecește (mortasipie) etc. Modernizarea aduce neologisme, prin franceză (taxă) și prin refaceri culte după latină (impozit). În lexicul vechi atrag atenția sensurile legate de situații foarte particulare (cuniță desemnează, printre altele, impozitul suplimentar plătit de fata care se căsătorește în alt sat) și chiar evoluțiile peiorative: mîncătura - "contribuție suplimentară pentru hrana slujbașilor" - pare a se asocia treptat cu ideea negativă de agresare a impozitatului. Fenomenul impozitelor e prezent
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]