61 matches
-
Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Măscăriciul de la curte Măscăriciul de la curte Curtea plină cu legi multe care spală pe din dos, tot ce e să fie ros. Curtea plină de curteni mulți spălați la cerebel, curtea dealului din colț care dă din colț în colț când apare împăratul și vorbește ca piratul. Nu înțeleg ce are natura, cu prefectura și ce vrea un proaspăt mus când nu e nici măcar uns? P.S.
MĂSCĂRICIUL DE LA CURTE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/petru_jipa_1416296831.html [Corola-blog/BlogPost/377899_a_379228]
-
Olimpia, cu domiciliul actual în Germania, 39288 Burg, Wilhelm Kulzstr. 19, cu ultimul domiciliu din România în București, bd 1 Mai nr. 127, bl. 6, ap. 29, sectorul 1. 281. Raduly Ianos, născut la 8 septembrie 1958 în localitatea Santana Curteni, județul Mureș, România, fiul lui Gheorghe și Rozalia, cu domiciliul actual în Austria, 4860 Lenzing, Franz Karl Ginzkeystr. 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Santana de Mureș, județul Mureș. 282. Raduly Rozalia, născută la 29 septembrie 1959 în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130303_a_131632]
-
Cuieșd, Hărțău, Săntioana de Mureș Comuna Păsăreni Sate: Păsăreni, Bolintineni, Gălățeni Comuna Sâncraiu de Mureș Sate: Sâncraiu de Mureș, Nazna Comuna Sânpaul Sate: Sânpaul, Chirileu, Dileu Nou, Sânmărghita, Valea Izvoarelor Comuna Sântana de Mureș Sate: Sântana de Mureș, Bărdești, Chinari, Curteni Comuna Șincai Sate: Șincai, Lechincioara, Pusta, Șincai-Fânațe Comuna Voivodeni Sate: Voivodeni, Toldal Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Municipiul TÂRNĂVENI Localități componente: Târnăveni, Botorca Sate ce aparțin municipiului: Bobohalma, Cuștelnic Orașul IERNUT Localitate componentă: Iernut Sate ce aparțin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
a amestecat în treburile de la curte, în ciuda zvonurilor urâte despre ea. Temându-se că ar putea deveni ținta unui asasinat, Țarul a mutat-o pe Ecaterina și pe copiii la etajul trei al Palatului de Iarnă în iarna anului 1880. Curteni au răspândit povești potrivit cărora Țarina aflată pe moarte era forțată să audă zgomotul produs de copiii Ecaterinei, însă camerele acestora erau departe de cele ocupate de Țarină. Deși Țarul a fost infidel în mai multe rânduri în trecut, relația
Ecaterina Dolgorukova () [Corola-website/Science/319994_a_321323]
-
militar și să meargă la război, de fiecare dată când erau chemați de domn. Boierii cu cetele lor, reprezentau nucleul armatei. Ei constituiau elementul cel mai numeros și cel mai puternic. Din rândul acestora, un corp separat era reprezentat de „curteni” sau „slujitori”, adică boierii care îndeplineau dregătorii locale sau naționale în sistemul administrativ. Numărul curtenilor și slujitorilor era de câteva mii. Curtenii faceau serviciul prin rotație la curte, asigurând paza domnului și îndeplinind diferite slujbe sau servicii. Ceilalți proprietari de
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
uneori, pur și simplu, colonizau teritoriile rămase pustii. Granița răsăriteană se mișca vertiginos spre apus. La bătrânețe, Mihail al VIII-lea s-a transformat într-un tiran crud și suspicios. Pentru cele mai diverse acuzații, adesea absurde, își pierdeau viețile curtenii, ba chiar și cetățenii de rând. Euforia restaurării Imperiului trecuse, în capitală domnea ruina și foametea. Locul admirației față de împărat a fost luat de ură. Când, la [[11 decembrie]] [[1282]], basileul, care se afla în [[Tracia]] cu armata, pornită la
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
lansează atacuri ascuțite la adresa elitei politico-sociale aflate la conducerea țării. Pământul este considerat de autor ca fiind o „mocirlă” sau un „lăcaș al invidiei”. Tonul autorului devine uneori agresiv: "„asemenea ție [omidă - n.n.], parvenitul, vicios și târâtor, de toți e curtenit când aurul ce are sclipește în-deajuns ca scârba să dispară”". Stahl aduce un omagiu mentorului său, Nicolae Iorga, existând un pasaj în care naratorul citește inițialele lui Iorga, „ce vor fi odată scumpe întreg neamului românesc”, pe suprafața lunară. Referindu
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
și a soției lui Alexandra Feodorovna (Alix de Hesse). S-a născut la Peterhof, Sankt Petersburg. Tatiana a fost descrisă ca fiind înaltă și subțire, cu păr castaniu și ochi de un albastru-gri închis, rafinată, elegantă. era considerată de mulși curteni cea mai frumoasă dintre cele patru Mari Ducese. Dintre toate surorile, Tatiana seamănă cel mai mult cu mama sa. Titlul rus al Mariei (Velikaya Knyazna Великая Княжна) se traduce prin "Mare Prințesă" și însemna că, Tatiana ca "Alteță Imperială" era
Marea Ducesă Tatiana Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/315994_a_317323]
-
Sântana de Mureș (în maghiară: "Marosszentanna") este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Bărdești, Chinari, Curteni și Sântana de Mureș (reședința). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sântana de Mureș se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (50,11%). Principalele minorități
Comuna Sântana de Mureș, Mureș () [Corola-website/Science/310663_a_311992]
-
printre care 8 familii de evrei (majoritatea comercianți, stabiliți în comună ca urmare a creșterii taxelor în Episcopia Hușilor). La recensământul din anul 1893, din comună făceau parte doar două sate, Crețești și Crețeștii de Sus. Budești aparținea de comuna Curteni iar Satu Nou a fost înregistrat oficial ca sat abia în 1904, prin "Legea pentru organizarea comunelor rurale". Situația populației se prezenta astfel: Recensământul din anul 1930 evidențiază o creștere în ceea ce privește sporul natural, față de situația de la începutul secolului: În ciuda pierderilor
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
albele izvoare Luna bate printre ramuri, Imprejuru-ne s-adun? Ale Cur?îi mandre neamuri: Caii m?rii albi că spumă, Bouri nal?i cu steme n frunte Cerbi cu coarne r?muroase Ciute sprintene de munte ". (Povestea codrului) Animalele mitice („curteni din neamul Cerb", „bouri nal?i cu steme-n frunte", „caii m?rii albi că spumă" „ale Cur?îi mandre neamuri"), venind din lumea str?veche a basmului pentru a se strânge În jurul perechii de Îndr? gosti?i, „nu sunt
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
împărăteasă. [22 octombrie 1881] {EminescuOpXII 377} ["BATE ȘEAUA... Bate șeaua să priceapă iapa, cum am zice. Există o frumoasă povestire românească despre un țăran de munte care vorbea cu Vasile Vodă Lupul numai așa, pe de lături, fără ca unul din curteni să-i înțeleagă. Munteanul se prefăcea că-i cam nea 'ntr-o parte, vorbea în pilde și în parimii; numai Vodă înțelegea tot. Așa "Pseudo - românul " de azi se preface că-i naiv, spune într-adins la platitudini despre valoarea bunelor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Pontifex Maximus al partidului, d. C. A. Rosetti, avem ediția duodez a acelei republice la fericiții Ploiești. Dar noi, reacționari? De unde și până unde? E vrun Ioan sau Caliman Asan, vreun Bogdan Mușatin, vrun Vladislas Basarab ai cărora crainici și curteni să fim; apărăm privilegii și constituții vechi; voim suprimarea libertăților publice, a egalității cetățenilor? Nimic din toate acestea. Ceea ce voim azi, precum am voit-o pururea, este conservarea intactă a acestei Constituții, însă bineînțeles intactă, căci e propusă de un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se arăta nemulțumită de guvernarea radicală, în contra căreia protestează pe toate tonurile, d. Brătianu ar da și mai mult frâu acelei veleități prin călătoria d-sale. După părerea acelor domni țara de dincolo de Milcov, pentru veleitatea sa, ar trebui nu curtenită de cătră acela care a reușit s-o nemulțumească de la un capăt până la celălalt, ci oropsită. Cu toată stăruința partizanilor de această părere, d. Brătianu nu și-a părăsit ideea; d-sa va pleca în zilele acestea. Cestiunea înlăturării d-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
curțile, de ocol sau de ținut, ori la Curtea Domnească din capitala țării, este implicit și un curtean”. Pasaje din Letopisețul lui Grigore Ureche ne demonstrează că toți boierii mici și mari, fie că îndeplineau sau nu o slujbă, erau curteni. Când a luat domnia Ștefan cel Mare, Grigore Ureche scria: “Deciia Ștefan Vodă strâns-au boierii țării și mari și mici și alte curte măruntă dimpreună cu mitropolitul Theoctistu și cu mulți călugări la locul ce se cheamă Direptate”. Tot
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
daneză, normandă, franceză, greacă și latină. Bailey îl citează aici pe Camden care afirma că deși engleza nu era la fel de sacră precum ebraica, sau la fel de "învățată" precum greaca, totuși ea era la fel de fluentă ca latina, la fel de curtenitoare ca spaniola, la fel de curtenească precum franceza, și la fel de amoroasă ca italiana, fiind îmbogățită și înfrumusețată de alte limbi, parțial prin încetățenirea și emanciparea "Cuvintelor Străine", și parțial prin "sădirea" unor cuvinte noi cu "aleasă măiestrie", în final ea devenind o limbă copioasă, concisă și
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
peste ani, Francesco Petrarca avea să mărturisească în legătură cu impactul pe care l-a exercitat în existența lui Boccaccio autorul Divinei Comedii, într-una din epistolele sale, că a reprezentat „primus studiorum dux et prima fax”11 a studiilor boccaccești. Viața curtenească opulentă este deseori reprezentată în operele de tinerețe ale lui Boccaccio: eroina din romanul cu același titlu, Fiammetta, face descrieri sugestive ale plăcerilor de la curte și ale vacanțelor petrecute la Baia. În Ameto, naratorul reliefează petrecerile grandioase ale regelui Robert
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și Oșești, pe valea Stavnicului; Rateșul Cuzei și Rebricea, în valea Rebricei; Bunești-Bunești Averești, Crasna și Vinețești-Oltenești pe valea Crasnei; Codreni, Roșiești, Gara Roșiești și Gura Idrici, pe valea Idricii; Vlădia, Semenea-Dragomirești, Pogana, Tutova, Pogonești și Ivești, pe valea Tutovei; Curteni, Pâhna-Oltenești, Oltenești și Crețești, pe valea Lohanului; Oșești, Albești, Bălești, Fâstâci-Cozmești, Delești (jud. Vaslui), pe valea Stemnicului și multe altele, majoritatea în județele Vaslui, Bacău și Iași. Aceste văi, care au preluat numele afluentului datorită vecinătății, au strâns în cuprinsul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dacă, la început, vitejii constituiau o „elită” militară, treptat se transformă într-o comunitate, fiind numiți și voinici, asemănători cavalerilor germani - ritterstand - și poloni. Din acești viteji comuni, care slujeau la curtea domnească erau „oștenii de frunte”, numiți și curteni, „curteni de țară” cum îi numește Ion Neculce, dintre care s-au ridicat marile familii boierești: Racoviță, Sturza și Balș. Termenul „viteaz” a avut la noi, ca și termenul de „cavaler” în ță ri ca Germania, Spania, Polonia, două sensuri: unul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
dar mai ales nescrisă, constituiau pentru el un izvor de idei nesecate pe care el înțelegea să le împărtășească cu dărnicie, dar și cu înțelepciune înțeleasă. „Născut sub Regulamentul Organic, când sentimentul național era confundat cu cel religios, când conducătorii curteneau cu supunere, cu genunchii plecați pe puternicii vecini, Rășcanu moare (în munții Moldovei unde se dusetului de la București", când țara începea să devină ceea ce este, ni-l prezenta Al. A. Bădărău, conducătorul ziarului Opinia, cu ocazia înmormântării (septembrie 1913). „Caton
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Teofilo Folengo și Lodovico Ariosto au adus strălucire genului și au ridicat parodia la rang de creație"202. O conotație negativă, așadar, o detronare de teme literare până mai ieri dominante (cavalerismul și toate motivele înrudite, eroizarea excesivă, idealizarea iubirii curtenești ș.a.m.d.) care indică cel puțin două realități: umaniștii italieni stau sub zodia aceleiași maturități culturale ce dusese la nașterea parodiei în Grecia antică, în timp ce, prin intermediul burlescului, operele lor promovează "în Italia un atac al burgheziei la adresa aristocrației și
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și că au murit devreme". Deznodământul astfel închipuit slujește și ca o modestă exemplificare a modului în care parodia și-a făcut apariția în lumea post-renascentistă, fie cu scopul de a distruge universurile ficționale la care atentează dintre care literatura curtenească și codul cavaleresc se detașează de departe prin numărul mare al operelor care le supun ridiculizării -, fie, paradoxal, reușind să le reabiliteze ca sursă inspiratorie pentru romancierii ce vor veni, cu precădere cei de secol XX. Căci, dacă în perioada
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
tulburări și de dezbinări, șefii armatelor devin arbitrii destinului țării lor și fac să se încline balanța în favoarea partidului din care fac parte. Chiar dacă aceștia sînt Cezari sau Cromwelli, pînă la urmă ei pun mîna pe putere. Dacă sînt însă curteni lipsiți de caracter, ei se întorc să depună puterea la picioarele stăpînului lor și îl ajută să exercite o autoritate arbitrară, cu condiția să fie valeții lui principali". Destinate în special să combată ambițiile generalului La Fayette, dispus să-și
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Gilda. Când apare pajul Ducesei aducând un mesaj pentru Duce, curtenii se grăbesc să-l îndepărteze spunându-i că Ducele nu poate fi deranjat. Auzind răspunsurile date pajului, Rigoletto înțelege că Gilda se află la Duce, și îi șomează pe curteni să-i redea pe cea pe care i-au răpit-o peste noapte. Curtenii îi răspund să-și caute amantă aiurea. Bufonul îi uluiește când le strigă că cea despre care este vorba e în realitate propria lui fiica. Într-
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
la Arras, apoi la curtea napolitană a lui Carol de Anjou, căruia îi datorăm frumoase motete și rondeluri, ca și cîteva prime încercări de teatru medieval (Jeu de Ia Feuillée, Jeu de Marion). Semn al timpurilor, relativul declin al literaturii curtenești este însoțit, în secolul al XVI-lea, de o dezvoltare foarte accentuată a literaturii burgheze. Epopeei imaginare, plină de înalte fapte de arme, de eroi pasionați și mistici, i se substituie o literatură de actualitate: ceea ce am numi astăzi "istoria
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]