32 matches
-
a sângelui prin inimă. Fiecare valvă a inimii se deschide și se închide în funcție de diferențele de presiuniune sangvină existente între cele două cavități pe care aceasta le separă. Valvele cardiace sunt formate din două sau trei repliuri membranoase numite "valvule", cuspide sau lame valvulare. Valvulele sunt ancorate de pereții ventriculari prin "cordaje tendinoase" care, pe lângă rolul de fixare, împiedică deschiderea cuspidelor spre interior sau bombarea lor spre interior din cauza presiunii care apare în timpul contracțiilor ventriculare. Cordajele tendinoase sunt ancorate de mușchii
Valvă cardiacă () [Corola-website/Science/326131_a_327460]
-
cele două cavități pe care aceasta le separă. Valvele cardiace sunt formate din două sau trei repliuri membranoase numite "valvule", cuspide sau lame valvulare. Valvulele sunt ancorate de pereții ventriculari prin "cordaje tendinoase" care, pe lângă rolul de fixare, împiedică deschiderea cuspidelor spre interior sau bombarea lor spre interior din cauza presiunii care apare în timpul contracțiilor ventriculare. Cordajele tendinoase sunt ancorate de mușchii papilari cu care participă la susținerea mai bună a valvei. Ansamblul cordaje tendinoase-mușchi papilari formează "aparatul subvalvular" care are funcția
Valvă cardiacă () [Corola-website/Science/326131_a_327460]
-
contracțiilor ventriculare. Cordajele tendinoase sunt ancorate de mușchii papilari cu care participă la susținerea mai bună a valvei. Ansamblul cordaje tendinoase-mușchi papilari formează "aparatul subvalvular" care are funcția de a nu permite prolapsul valvei în atriu atunci când se închide, presează cuspidele unele de altele în timpul contracțiilor ventriculare împiedicând regurgitarea sângelui între cuspide, dar el nu participă la mecanismul de închidere și deschidere a valvelor. Acționarea valvelor se datorează exclusiv diferenței de presiune de pe cele două părți a valvei. Aceste valve se
Valvă cardiacă () [Corola-website/Science/326131_a_327460]
-
participă la susținerea mai bună a valvei. Ansamblul cordaje tendinoase-mușchi papilari formează "aparatul subvalvular" care are funcția de a nu permite prolapsul valvei în atriu atunci când se închide, presează cuspidele unele de altele în timpul contracțiilor ventriculare împiedicând regurgitarea sângelui între cuspide, dar el nu participă la mecanismul de închidere și deschidere a valvelor. Acționarea valvelor se datorează exclusiv diferenței de presiune de pe cele două părți a valvei. Aceste valve se numesc atrio-ventriculare deoarece sunt poziționate între atrii și ventricule. Aceste valve
Valvă cardiacă () [Corola-website/Science/326131_a_327460]
-
Închiderea valvulelor atrio-ventriculare formează zgomotul cardiac I ( S) Denumirea lor este dată de asemănarea valvei cu o mitră episcopală. Valva mitrală permite circulația sângelui dinspre atriul stâng spre ventriculul stâng.Se găsește pe partea stângă a inimii și are două cuspide. (Sunt cunoscute și sub numele de valve bicuspide (cu două vârfuri din latină: bis-două, cuspis-vârf) .) Valva tricuspidă (cu trei vârfuri) se află între atriul drept și ventriculul drept. Este format din trei cuspide care canalizează sângele din atriul drept în
Valvă cardiacă () [Corola-website/Science/326131_a_327460]
-
partea stângă a inimii și are două cuspide. (Sunt cunoscute și sub numele de valve bicuspide (cu două vârfuri din latină: bis-două, cuspis-vârf) .) Valva tricuspidă (cu trei vârfuri) se află între atriul drept și ventriculul drept. Este format din trei cuspide care canalizează sângele din atriul drept în ventriculul drept împiedicând refluxul sângelui. Acestea sunt situate: - la baza arterei aorte (valva aortică) sau - la baza arterei pulmonare (valva pulmonară). Aceste valve dirijează sângele în artere, împiedicând refluxul sângelui din artere către
Valvă cardiacă () [Corola-website/Science/326131_a_327460]
-
artere, împiedicând refluxul sângelui din artere către de la ventricule. Aceste supape nu au cordaje tendinoase și sunt mai asemănătoare cu valvele din vene decât cu valvele atrio-ventriculare. Valva aortică se află între ventriculul stâng și aortă. Valva aortică are trei cuspide. În timpul sistolei ventriculare presiunea crește în ventriculul stâng. Când presiunea în ventriculul stâng se ridică peste presiunea din aortă valva aortică se deschide, permițând sângelui să iasă din ventriculul stâng în aortă. Atunci când sistola ventriculară se termină, presiunea în ventriculul
Valvă cardiacă () [Corola-website/Science/326131_a_327460]
-
presiunea aortică forțează valva aortică să se închidă. Închiderea valvei aortice contribuie la formarea zgomotului cardiac II, (S2). Cel mai frecvent defect congenital cardiac este la nivelul valvei aortice bicuspide, iar defectul congenital constă în faptul că valva în loc de trei cuspide are două. Această afecțiune adesea nu este diagnosticată până când la pacient nu apare stenoză aortică calcifică. Stenoza aortică în cazul acestei afecțiuni are loc de obicei la pacienții care au peste 40 sau 50 de ani, cu o medie de peste
Valvă cardiacă () [Corola-website/Science/326131_a_327460]
-
care trece prin origine, creată de un cerc cu raza "r", este formată din punctele ("x","y") cu unde "t" este un parametru real, egal cu unghiul cu care este rotit cercul generator. Această curbă este diferențiabilă peste tot cu excepția cuspidelor, unde se intersectează cu axa "x", unde derivata tinde spre formula 3 sau formula 4 în timp ce se apropie de cuspidă. Satisface ecuația diferențială Un arc al unei cicloide generat de un cerc cu raza formula 6 poate fi parametrizat cu Deoarece găsim că
Cicloidă () [Corola-website/Science/307561_a_308890]
-
unde "t" este un parametru real, egal cu unghiul cu care este rotit cercul generator. Această curbă este diferențiabilă peste tot cu excepția cuspidelor, unde se intersectează cu axa "x", unde derivata tinde spre formula 3 sau formula 4 în timp ce se apropie de cuspidă. Satisface ecuația diferențială Un arc al unei cicloide generat de un cerc cu raza formula 6 poate fi parametrizat cu Deoarece găsim că aria de sub arc este Dacă lungimea sa este egală cu jumătate din lungimea cicloidei, atunci corpul unui pendul
Cicloidă () [Corola-website/Science/307561_a_308890]
-
diferențială Un arc al unei cicloide generat de un cerc cu raza formula 6 poate fi parametrizat cu Deoarece găsim că aria de sub arc este Dacă lungimea sa este egală cu jumătate din lungimea cicloidei, atunci corpul unui pendul suspendat de cuspida unei cicloide inversate, astfel încât firul rămâne între arcele adiacente cicloidei, descrie, de asemenea, o traiectorie cicloidală. Un astfel de pendul cicloidal este izocron, indiferent de amplitudine. Există câteva curbe care sunt înrudite cu cicloida. Dacă punctul fix nu se află
Cicloidă () [Corola-website/Science/307561_a_308890]
-
doar prin oase de formă inelară. Arcurile zigomatice sunt largi și masive, însă cutia craniană este relativ mică. Molarii au coroana joasă și largă și au creste așezate în formă de W. Primul și al doilea molar au câte cinci cuspide, dintre care cel central este foarte mic și legat de cei interiori (linguali) printr-o pereche de creste oblice. Primii incisivi au formă de canini. Sunt animale terestre diurne și nocturne și folosesc adăposturi superficiale sau chiar pe suprafața solului
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
conjunctiv lax, este adiacent miocardului și se continuă cu endomisiul fibrelor musculare cardiace. Sistemul valvular cardiac este format dintr-un schelet fibro-conjunctiv inserat la nivelul orificiilor atrio-ventriculare și al marilor vase și acoperit de endoteliul endocardic. Marginea liberă a valvulelor (cuspide) este bogată în substanță fundamentală, cu rol important în asigurarea plasticității sistemului valvular. Valvulele cardiace îndeplinesc rolul unor veritabile palete de dirijare a sângelui într-un singur sens. Ele sunt de două feluri: atrio-ventriculare și semilunare (aortice și pulmonare). Ambele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
papilari. - În partea superioară a camerei de umplere se află orificiul atrioventricular drept (Ostium atrioventriculare dextrum), mai larg decât cel stâng, de care este fixată vâlvă atrioventriculară dreapta (Vâlvă atrioventricularis dextră sau vâlvă tricuspidalis). Aceasta se compune din trei valvule (cuspide) dintre care cel mai bine reprezentat este cuspis anterior, care plecând de pe porțiunea anterioară a inelului fibros atrioventricular drept se fixează prin cordaje tendinoase (Chordae tendineae) de un puternic mușchi papilar (M. papillaris anterior) și în parte, de unul din
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
bază superioară și un vârf orientat spre apexul cardiac. - La baza se distinge orificiul atrioventricular stâng (Ostium atrioventriculare sinistrum) mai îngust decât cel drept, de care atârnă vâlvă atrioventriculară stânga (Vâlvă atrio-ventricularia sinistra sau vâlvă mitralis) alcătuită din două valvule - cuspide. - Cuspis anterior, situat la dreapta (anterior și superior față de cuspidul posterior) este fixat puternic de inelul fibros atrioventricular stâng și de triunghiurile fibroase. - Cuspis posterior, situat la stanga (posterior și inferior față de precedentul), este mai scurt și mai lat decât acesta
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
posterior) este fixat puternic de inelul fibros atrioventricular stâng și de triunghiurile fibroase. - Cuspis posterior, situat la stanga (posterior și inferior față de precedentul), este mai scurt și mai lat decât acesta. Pleacă de pe marginea posterioara a inelului fibros atrioventricular stâng. Ambele cuspide se fixează prin coarde tendinoase de cei doi mușchi papilari ai ventriculului stâng, dintre care cel anterior (M. papillaris anterior) se individualizează că un stâlp cilindric robust, iar cel posterior (m. papillaris posterior) este mai slab dezvoltat. Amândoi au o
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
emanând în unghi drept numeroase ramuri secundare, care pătrund în miocard. Din acestea se desprind în unghi ascuțit buchete de ramuri terțiare și cuaternare, care pot fi urmărite până în stratul subendocardic. - Endocardul parietal nu posedă vase proprii. Cel care acoperă cuspidele valvelor primește ramuri fine pe de o parte dinspre inelele fibroase, iar pe de altă parte din „arterele în tirbușon” ale mușchilor papilari, care emană arteriole la cuspidul respectiv de-a lungul cordajelor tendinoase. În privința anastomozelor, fiecare arteră coronara reprezintă
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
a zonei afectate. Ea reprezintă cea mai bună metodă de evaluare postcorecție (chirurgicală sau intervențională). BOALA EBSTEIN Boala sau maladia Ebstein este o boală cardiovasculară congenitală particulară a valvei tricuspide care constă în deplasarea pe o porțiune apreciabilă a inserției cuspidei septale și uneori a celei posterioare inferior pe peretele ventricular drept. Această malpoziție anatomică are drept consecință atrializarea unei porțiuni a camerei de admisie a VD [10]. Se asociază cu un DSA. SIMPTOMATOLOGIE Toleranța este variată și simptomatologia poate fi
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
stăpânul Gemenilor și al Fecioarei. Venus este stăpâna Taurului și a Balanței. Marte este stăpânul Berbecului. Jupiter este stăpânul Săgetătorului. Saturn este stăpânul Capricornului. Uranus este stăpânul Vărsătorului. Neptun este stăpânul Peștilor. Pluto este stăpânul Scorpionului. Dacă În tema natală cuspida (pragul, Începutul) unei case este de exemplu În Săgetător, semn guvernat de Jupiter, spunem că stăpânul casei respective este Jupiter. I TRANZITELE În prezent, tranzitele constituie cea mai răspândită metodă de lucru din astrologia previzională. În momentul venirii noastre pe
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
o nouă cale, dar nu aduce neapărat o experiență concretă. Rolul stăpânirilor și punctele receptoare În funcție de casa pe care o stăpânesc sau de cea În care se află, planetele pot fi considerate reprezentative pentru simbolismul casei respective. Astfel, dacă pragul (cuspida) casei a VII-a (a uniunilor și asocierilor) se află În Pești, semn guvernat de Neptun, atunci orice tranzit al lui Neptun ar putea avea legătură cu viața relațională. La fel se Întâmplă În cazul unei planete situate În casa
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
o să stea acolo o să am numai necazuri financiare!”). Singurul caz În care o astfel de trecere mi se pare semnificativă este când o planetă intră În casa pe care o stăpânește. De exemplu, Pluto intrând În casa a V-a, cuspida casei fiind În Scorpion: este evident că rolul transformator al lui Pluto va acționa În acest caz mult mai liber, fiindcă se află „pe terenul lui”. Faptul că o planetă trece dintr-o casă Într-alta poate aduce cel mult
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
lui”. Faptul că o planetă trece dintr-o casă Într-alta poate aduce cel mult o schimbare de climat: domeniul de viață vizat nu mai este același. Dar În toate cazurile, susceptibilă să aibă o importanță reală este trecerea peste cuspida casei. În sfârșit, vom cita trei alte puncte receptoare importante, indiferent că e vorba de planete rapide sau lente: planeta care stăpânește Ascendentul este reprezentativă pentru Eul individului. Fiecare tranzit care o atinge va acționa deci foarte puternic asupra modului
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Compensare: Acest tranzit are drept efect pozitiv faptul că provoacă o conștientizare a capacităților combative de care dispune individul. Dar este indicat de el să aștepte o ocazie favorabilă pentru a le folosi. III TRANZITELE PESTE UNGHIURI Numim „unghiuri” pragurile (cuspidele) celor patru case „angulare” ale temei: Ascendentul, Mijlocul Cerului, Descendentul si Fundul Cerului, respectiv pragurile caselor I, a X-a, a VII-a și a IV-a. Influența conjuncțiilor cu aceste unghiuri poate fi armonioasă sau disonantă În funcție de condiția celestă
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Jupiter și al lui Uranus, a căror influență se Întindea pe mai mult timp. V UTILIZAREA STĂPÂNIRILOR Să utilizezi stăpânirile În astrologia previzională Înseamnă să cauți analogia planetă-casă pentru punctele emițătoare, dar și pentru cele receptoare. De exemplu, dacă ai cuspida casei a VII-a (Descendentul) În Capricorn, poți spune că stăpânul casei a VII-a este Saturn. Ținând cont de numărul de combinații posibile, este imposibil să propui câte o interpretare pentru fiecare situație În parte... În plus, o asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
foarte utile pentru corecția acesteia din urmă. Pot fi calculate manual, fără a dispune de tabele specifice, dar majoritatea softurilor de astrologie au o funcție numită „direcții primare”. Direcțiile simbolice, În schimb, sunt foarte simple. Este suficient ca planetele (și cuspidele caselor) din tema natală să fie dirijate cu un grad pentru fiecare an din viață, apoi să se examineze eventualele aspecte. De exemplu, dacă doriți să aflați direcțiile pentru vârsta de 20 de ani, adăugați câte douăzeci de grade la
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]