39 matches
-
Acasă > Versuri > Omagiu > MIHAI VITEAZUL! Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 926 din 14 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Timpurile-n care presiunea-i maximă Afla-va cutezarea în 'nălțimea proxima, Căci țara era între tunete și fulgere Între temeri și supunere erau numai urlete. Apărut în timpul când țara în nevoi, Iar nici un domnitor nu era destoi, Ba chiar supuneau la dese umilinti, De atâtea dârî toți erau
MIHAI VITEAZUL! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_viteazul_valerian_mihoc_1373795339.html [Corola-blog/BlogPost/342167_a_343496]
-
ne arde încă Un stindard de nobil soi? Și de ce să nu-nțelegem Că-ntr-o lume în unire Fiecare-avem un nume, O credință și o fire? De ce trebuie întruna Să privim Apus sau Est Când în inimi sunt ascunse Cutezări de Everest? Nu suntem noi miez de lume, Nici hotar și nici genune, Dar avem un rost prin veacuri, Printre oameni, printre nume. Să nu facem ca trecutul Să ne fie hop, ci punte Spre o lume viitoare Care pune
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezii_patriotice.html [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
toți erau pre’uimiți... Era omul ce știa că pământu-i sfânt, Că e din urmașii celor din mormânt, Cuteza în a avea crezul cel mai tare, Că el să întocmească România Mare! Timpuri în care presiunea-i maximă, El afla cutezarea din înălțimea proximă, Căci țara era între tunete și fulgere În temeri și supuneri erau numai urlete.. Animat de-un singur, dar mare vis, Mințile oamenilor el tare a încins, Ca românii să fie în pace și uniți De asupriri
ODĂ PRIMULUI UNIFICATOR! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1433973042.html [Corola-blog/BlogPost/370265_a_371594]
-
comentariu satiric social și politic despre mânarea și închiderea în țarcuri a poporului albanez de către un regim comunist opresiv. Poemul a apărut în Drita pe data de 19 august 1990, iar răspunsul primit a fost imediat și covârșitor, deoarece simpla cutezare de a publica un asemenea poem evident subversiv într-o publicație națională i-a uimit pe albanezi (și la scurt timp și comunitatea internațională). În câteva ore, exemplarele Drita s-au epuizat complet în toată țara, așa că oamenii au recurs
Gjekë Marinaj () [Corola-website/Science/329877_a_331206]
-
platca de la noi când, în rândul trecut, au atribuit în mod tendențios și pe față neadevărat niște fraze ale lui Max Stirner lui Arthur Schopenhauer, toate acestea pentru a combate o alegere, d-nia lui vine din nou și ajunge cu cutezarea de-a atribui din nou înțeleptului de la Frankfurt ideile lui Max Stirner, plîngîndu-se că, indicând printr-o citațiune (mincinoasă) doctrinile (ce d. Holban voiește a atribui) candidatului, și-au atras critice și grațiozități incivile din partea noastră, taxîndu-l noi de ignorant
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
instrucția în Dobrogea. Oricine-și poate închipui ce o să se aleagă de acea instrucție. Daca va fi astfel, prorocim de mai nainte că tot instrucție de soiul celei din Basarabia o să iasă, instrucție la ordinile panslaviștilor. {EminescuOpX 161} Indignați de cutezarea reînnoită a acestui domn, conjurăm pe guvern ca, oricât de roșu ar fi, cel puțin de astădată să-și dovedească intenția de-a face cum e mai bine. Daca n-are oameni speciali pentru lucrul acesta, însărcineze cu organizarea instrucției
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că, în cazul unei eventuale cercetări, are de gând a induce justiția în eroare prin asistența și manoperele sale. Ăl doilea, d-nialui dictează ministrului de justiție și celui de esterne măsurile ce trebuiesc luate în privirea d-sale însuși. Această cutezare e un indiciu și mai grav. Al treilea: în adresa către Ministerul de Esterne îi dictează lui Warszawsky din cuvânt în cuvânt ceea ce are să raspunză în privirea aceasta, să spuie adecă că face aluzi[e] si se plânge pentru pierderile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
zis că nu de acuzat, dar de deplâns este că a fost silit să întrebuințeze armata, aceasta pentru că rămâne neclintit în credința juruită și pentru că tot d-nii roșii erau să răstoarne atunci pe Vodă. Se miră însă în genere de cutezarea ce o au cei cari au pierdut Basarabia, cei cari au pățit rușine la Arab-Tabia, cei cari n-au protestat cu nici un cuvânt la Berlin contra art. 44 și au adus asupră-ne cestiunea evreilor, cum de mai pot acuza
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pierdem simpatiile chiar ale acelei puteri pentru care făcusem atâtea sacrificii. Dar chestiunea ovreilor, dar pretinsa răscumpărare a căilor ferate cu perspectiva de a rămânea sub juridicțiunea străină; dar demoralizarea dinăuntru și scepticismul care se întinde asupra țării întregi prin cutezarea cu care se dispune de averea statului, de munca și sudoarea contribuabililor în interesul esclusiv al clienților săi, toate acestea, după "Presa", sânt nimicuri și d-nu[l] Brătianu trebuie "să meargă înainte, neascultând decât vocea rațiunei ca să ducă până la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
răbdătoare țări. Cel puțin, daca organele guvernamentale scuteau persoana domnitorului de orice amestec în comedia ce s-a jucat și de astă dată cu demisiunea simulată a d-lui Brătianu, dar nici acest tact nu au avut, ci au împins cutezarea până a imputa domnitorului faptele d-lui Brătianu și astfel au pus pe gânduri pe orice român care se îngrijaște de viitorul țării sale. Dar să lăsăm "Presa", care mai ieri-alaltăieri compara pe roșii cu Hoedel și Nobiling și azi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aceasta a cestiunii, care stă deja îndestul de rău pentru roșii și vorbește lămurit prin ea însăși ca o vie acuzare a politicei lor financiare, și să venim la altă parte. "Romînul" în numărul său de miercuri, 28 noiemvrie, are cutezarea de-a pune în paralelă convențiile de răscumpărare, proiectate de partidul conservator cu proiectul de convenție al roșiilor. Argumentul de căpetenie în favorul proiectelor de convenție ale conservatorilor, argument care trebuie să convingă chiar pe un cititor al "Romînului", oricât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ar putea petrece asemenea monstruozității? În ce țară din lume care n-ar fi ajuns la treapta celei mai profunde corupțiuni, niște oameni, în mare parte venetici veniți de ieri d-alaltăieri nu se știe de unde, ar putea merge cu cutezarea așa de departe? Cine sânt acei ce conduc destinele țării noastre? Cine sânt acei ce formează majoritățile în cele două Camere? Cine sânt acei cari ratifică astăzi tale quale proiectul așa-zisei răscumpărări astfel cum îl cere Berlinul? Nepoții, feciorii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
corupția electorală și administrativă a Ungariei și de-a fi sprijinit de ea. Afară de asta însă mai are acel toupe, de-a spune atât de verde și dezghețat neadevărul încît nu mai știi de ce să te miri mai mult, de cutezarea vorbitorului sau de îngăduința auditorului. În asta seamănă cu d. Brătianu ca o picătură de apă cu cealaltă. Cu ocazia spiciului ținut la Sîn-giorgiu onor. șef al partidului numit liberal, chip și asemănare cu partidul postulanților și gheșeftarilor de la noi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
destul folos. Când vedem deci că partizile devin un stat în stat, că totul atârnă de la ele iar statul adevărat, acel al claselor pozitive, nu e decât o masă impozabilă și exploatabilă, atunci întrebăm daca nu e o superinfluență de cutezare, de cinism chiar, de a tăgădui lucruri cari izbesc vederile oricui, lucruri despre cari sânt convinși și guvernamentalii în acelaș grad în care sîntem convinși noi, cu singura deosebire că noi le spunem pe față, nefiind nici în interesul nici
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai au nici cel mai din urmă simț de pudoare, când degradarea moravurilor politice merge până la acordarea de bacșișuri patriotice între ai noștri, numai într-o așa stare de lucruri se poate întîmpla ca un agent al guvernului să aibă cutezarea smintită de a pălmui în public pe un reprezentant a cărui persoană este anume declarată inviolabilă prin lege. Noi, cari, deosebindu-ne de patrioții de meserie, sîntem de părere că un așa scandal, deși servind opoziției prin discreditul ce aruncă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mărturisim că cu milă am vorbi de dânșii. Ce sânt de vină că i-a făcut Dumnezeu cum i-a făcut, așa de târzii la înțelegere, așa de nerecunoscători de sineși, așa de cutezători chiar, căci desigur e o estremă cutezare din partea unui d. Giani sau Gheorghian de-a se crede capabili să fie miniștri în orice țară din lume, fie chiar aceea a zulușilor, necum în România, într-o țară de oameni c-o pricepere repede și c-un înnăscut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe care nu-l datoresc numărui, compus din cifre fantastice, ca cele 8 milioane efecte de portofoliu, și, invocând mereu numele lui Strat și autoritatea lui într-o cauză pe care el n-o susținuse niciodată, mai au și azi cutezarea de-a spune că partidul conservator a căzut prin ruină și discredit. Dar de ce ne-am apăra noi oare în contra acelei legende? Nu a renunțat însuși Strat la împrumutul de 30 milioane, mulțumindu-se c-o emisiune de bonuri de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
criticei filozofice. Adepții școalei române de filozofie sunt cu mult mai încrezuți și mult mai nejenați; baronia și nimbul poetic sunt un drept nu la critică, ci până și la batjocură, până și la persiflagiu asupra acelora cari ar avea cutezarea de a fi de-o opiniune contrarie. În locul nihilismului sincer adeseori și onest al unora din autorii noștri, cari poate nici nu pretindeau altceva de la public decât ca să li cedem onoarea de-a fi autorii noștri nesalariați, s-a ivit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu e, în fine o secăciune cumplită, care dacă a scăpat de flagelul criticei, asta a fost numai din cauza obscurității autorului lor, obscuritate care l-ar fi cruțat și de șirurile acestea dacă n-aș fi cetit cumcă a avut cutezarea de a pune în repetițiune unul din mizerabilele sale producte: "Boierii și țăranii". Ca în treacăt, și alături cu d-nul Lăzărescu, cităm dramaturgi ca: Halepliu, Mavrodolu, Șt. Mihăileanu, Carada etc. etc. in infinitum și din ce în ce mai ad absurdum. De piese
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trebuie să pomenesc pe d. Nic. Durnovo, această unică voce ce se ridică în mod periodic în favoarea noastră, a românilor basarabeni“. Această autoritate din presa rusă „nu încetează toată viața lui să insiste asupra autonomiei naționale a Basarabiei și are cutezarea de a spune negru pe alb (în Rusia!) că Basarabia întreagă (nu numai cea de sud) trebuie să fie a României“. Era - pentru Alexis Nour - încă o dovadă că „trebuie să existe și să biruiască un întreg sistem de anume
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
trăgeau strâmte și noroioase prin noianul de case mici și rău zidite din cari constă partea cea mai mare a așa-numitei capitale a României. Tropăiai prin bălțile de noroi ce te împroșcau cu apa lor cea hleioasă îndată ce aveai cutezarea de a pune piciorul c-un pas înainte. De prin cârciumi și prăvălii pătrundea prin ferestrele mari și nespălate o lumină murdară, mai slăbită încă prin stropii de ploaie ce inundase sticlele (Geniu pustiu Eminescu: 2011, II, 96). (h4c) Corabia
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de altceva" (altfel formulată, ideea se află în text), pentru a remarca includerea în rândul bucuriilor vieții a "senzației de olfacție a tiparului". Aș crede că, anticipând-o în liniștea dintre arborii îneguratului Molid bucovinean, autorul se află în pragul cutezării trecerii de la eseistică la literatură pur și simplu. O anunță catrenul ironic, voit desuet și bine articulat scris pe plicul conținând șpalturile: "Scriu aici, smerit, plecat / Ascultând glasul ciudat / Al livezii sub potop / Și semnez Mihai Pricop." Scrie lumea, scrie
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
prefăcută în trupul lui Cristos. Și aceste două mâini nu vor lipsi până la sfârșitul veacurilor... Nu vor lipsi din Spania, din Mexic, nici din Rusia, de nicăirea. - Deci adevărul nu e acela ce-l grăiți voi cu atât de nesocotită cutezare, ci nesocotința voastră nu are un tâlc mai frumos decât acesta ce-l conține răspunsul ce vi-l dau: Voi ziceți: Nu ne rugăm și avem!... E de răspuns: Și colo, uite un grajd, e un animal care... nu se
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
La 11 august 1847, în adresa Secretariatului de Stat nr. 1645 către Hătmănia Moldovei, este relatată activitatea unionistă lui Anastasie Panu în timpul alegerilor de deputat al ținutului Fălciu, iar prin anaforaua Sfatului Extraordinar (nr. 1633), se decide pedepsirea pentru „asemenea cutezări și făptuiri de grea învinovățire”, inclusiv cu interdicția de a intra în capitală (Iași). La ordinul domnului, prin adresa nr. 17.412 din 11 august 1847, Ministerul de Interne cerea Hătmăniei arestarea lui Anastasie Panu: „Secretariatul de Stat, prin adresul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
așezată deasupra unor ochi adânciți în boltele lor și deasupra nasului fin, o gură cu buze subțiri, o bărbie rotunzită, ochii mulțămiți, cum am zice, de ei înșii privesc c-un fel de cunoștință de sine care-ar putea deveni cutezare, espresia lor e un ciudat amestec de vis și rațiune rece326, ceea ce se potrivește atât cu fotografia călugărului, publicată de Corneliu Botez, dar și cu descrierea aceluiași din Omagiu: Înalt de statură și voinic, suflet bun și nobil, lumeț, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]